Pe scurt

  • Nu se schimbă nicio dobândă și niciun comision. Actul e o hartă de corespondență: spune băncilor din ce rubrici ale raportărilor pe care le trimit oricum autorităților își scot cifrele pentru una dintre cerințele de capital, cea pentru riscul operațional.
  • Tabelul are 51 de rânduri de corelare și trimite la 105 celule distincte, din opt formulare de raportare financiară. Numai 20 dintre rânduri au o singură celulă și nicio condiție; restul cer fie o selecție în interiorul rubricii, fie o sumă care urcă până la 18 celule.
  • Se aplică de la 23 septembrie 2026, direct, fără vreun act românesc de punere în acord. În aceeași zi intră în vigoare și perechea lui, Regulamentul delegat (UE) 2026/1167: acela spune ce anume se adună, cel de față spune de unde se ia.
Act: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1166 al Comisiei din 28 mai 2026 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la corelarea componentelor indicatorilor de activitate cu referințele corespunzătoare ale raportării în scopuri de supraveghere (Text cu relevanță pentru SEE)
Publicat: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/1166 din 3 septembrie 2026
Intră în vigoare: 23 septembrie 2026, a douăzecea zi de la publicare, fiindcă așa prevede articolul 2 din regulament

Băncile din România trimit periodic Băncii Naționale a României un teanc de raportări standardizate, aceleași în toată Uniunea Europeană, de la structura bilanțului până la defalcarea veniturilor din comisioane. Din aceleași raportări se citesc și obligațiile mărunte pe care publicul le vede rar, de pildă dobânda plătită de banca centrală la rezervele minime obligatorii. Un regulament al Comisiei Europene publicat pe 3 septembrie 2026 leagă rubricile acelor raportări de o cifră care decide cât capital trebuie să țină o bancă pentru riscul operațional, adică pentru pierderile produse de fraude, de greșeli de procesare, de căderi de sistem sau de procese pierdute în instanță. Regulamentul intră în vigoare pe 23 septembrie 2026.

Actul se numește Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1166, a fost adoptat la Bruxelles pe 28 mai 2026 și a apărut în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene abia la 98 de zile după adoptare. Are două articole și șapte pagini, din care șase le ocupă un singur tabel. Articolul 1 e tabelul. Articolul 2 spune că regulamentul intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicare, ceea ce înseamnă 23 septembrie 2026, și că se aplică direct în toate statele membre. Temeiul e articolul 314 alineatul (10) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, regulamentul care stabilește cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit, cunoscut în branșă drept CRR. Textul se sprijină pe un proiect pregătit de Autoritatea Bancară Europeană, supraveghetorul bancar al Uniunii, care și-a publicat raportul final pe 16 iunie 2025.

Trei denumiri din titlu cer traducere. Un standard tehnic de punere în aplicare e un act al Comisiei care fixează felul unic în care se aplică o regulă deja existentă, fără să adauge reguli noi, ca să nu iasă douăzeci și șapte de practici naționale diferite. Raportarea în scopuri de supraveghere e setul de formulare pe care fiecare bancă le trimite autorității care o supraveghează, în cazul băncilor românești Banca Națională a României, care le transmite mai departe, agregat, Autorității Bancare Europene. Partea financiară a acelui set poartă numele FINREP și e stabilită în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3117, cel care a înlocuit în decembrie 2024 vechiul Regulament (UE) 2021/451.

Rămâne indicatorul de activitate. E o măsură a mărimii unei bănci construită din contul ei de profit și pierdere și din bilanț: dobânzi încasate și plătite, venituri din chirii și din leasing, dividende, comisioane încasate și plătite, câștiguri și pierderi din tranzacționare, plus o parte din active. Din el se calculează cerința de fonduri proprii pentru riscul operațional, adică perna de capital pe care banca o ține deoparte pentru pagubele produse de propria ei funcționare, nu de credite neplătite și nu de mișcarea piețelor. Cu cât indicatorul e mai mare, cu atât perna e mai mare. Tot el decide și cât de departe merg alte obligații: Regulamentul delegat (UE) 2026/1167 tratează separat situația băncii al cărei indicator trece temporar de 750 de milioane de euro fără să depășească un miliard, pragul de la care se cere o bază de date proprie cu pierderile din risc operațional.

Tabelul din articolul 1 e împărțit în zece blocuri, fiecare purtând în titlu articolul din Regulamentul delegat (UE) 2026/1167 care definește componenta respectivă: veniturile din dobânzi, cheltuielile cu dobânzile, componenta activelor, componenta dividendelor, alte venituri din exploatare, alte cheltuieli de exploatare, veniturile și cheltuielile cu taxe și comisioane, componenta portofoliului de tranzacționare și componenta portofoliului bancar. Sub ele stau 51 de rânduri de corelare, 44 de elemente notate cu litere și încă 7 subpuncte numerotate cu cifre romane, adunate sub singurul element care are o listă proprie, cel al pierderilor cauzate de evenimente de risc operațional. Coloana din dreapta face în total 127 de trimiteri, către 105 celule distincte din opt formulare: F01.01, F02.00, F16.08, F18.00, F21.00, F22.01, F42.00 și F45.03.

Efectele pe care le produce

Sub normă intră instituțiile de credit persoane juridice române, adică băncile autorizate de Banca Națională a României, plus firmele de investiții cărora Regulamentul (UE) nr. 575/2013 li se aplică în aceleași condiții. Regulamentul e obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct, deci nu are nevoie de niciun ordin, de nicio normă și de nicio circulară a băncii centrale ca să producă efecte în România. Sucursalele băncilor din alte state ale Uniunii care lucrează aici rămân în grija supraveghetorului din țara de origine, iar cerința de capital li se calculează acolo.

Pentru clientul unei bănci, efectul direct e zero. Actul nu atinge dobânda la credit, nu atinge comisionul de administrare, nu schimbă condițiile de acordare și nu impune nimic în relația cu clientul. Nici nu ar avea cum: un standard de corelare spune de unde se ia o cifră, nu cât trebuie să fie cifra.

Efectul se simte în două locuri din bancă. Primul e departamentul de raportare. Până acum, drumul de la rubrica de raportare la elementul indicatorului de activitate era o metodă de lucru proprie fiecărei bănci, construită pe textul regulamentului de bază și pe proiectul publicat de Autoritatea Bancară Europeană. De la 23 septembrie 2026 e un tabel obligatoriu, identic în toate cele douăzeci și șapte de state, iar orice abatere de la el devine o neconformitate care se vede la o inspecție, nu o alegere metodologică ce poate fi argumentată.

Al doilea loc e verificarea. O corelare scrisă în act înseamnă că supraveghetorul poate reface calculul din cifrele deja raportate, fără să mai ceară nimic băncii. Douăzeci dintre cele 51 de rânduri sunt o corespondență curată, o singură celulă și nicio condiție, deci se pot controla automat. Douăzeci și cinci poartă o condiție scrisă în paranteză, de tipul „numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing” sau „cauzate de evenimente de risc operațional”, iar acelea cer o selecție în interiorul rubricii, pe care numai banca o poate face și numai ea o poate documenta.

Mai există un efect care privește tocmai băncile mai mici, categorie în care intră o bună parte din piața românească la scara Uniunii. Douăsprezece dintre rândurile tabelului au o rută de rezervă, scrisă explicit pentru instituțiile care nu sunt obligate să raporteze formularele F16, F21, F42 sau F45. Acolo, cifra se scoate dintr-o rubrică mai largă din formularul F02.00, luând în considerare, spune actul, „numai cuantumul relevant pentru elementul în cauză”. Cu alte cuvinte, ruta de rezervă înseamnă o extragere manuală dintr-un total, nu un formular mai scurt, iar banca trebuie să o poată justifica ulterior. Cine intră în categoria aceea se stabilește în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3117.

Calendarul aplicării e simplu, fiindcă actul nu prevede nicio etapă intermediară și nicio dispoziție tranzitorie. Corelarea obligă de la 23 septembrie 2026. Prima dată de referință trimestrială obișnuită a raportării care cade după acest termen e 30 septembrie 2026, la șapte zile distanță.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până pe 23 septembrie 2026, corespondența dintre elementele indicatorului de activitate și rubricile de raportare exista, dar nu obliga pe nimeni. Trăia în proiectul publicat de Autoritatea Bancară Europeană în iunie 2025 și în procedurile interne pe care fiecare bancă și le scrisese singură. Un supraveghetor putea să ceară explicații, nu putea să invoce un text. De la data aceasta, textul există și e același peste tot.

S-a schimbat și ținta trimiterilor. Mandatul dat Autorității Bancare Europene privea corelarea cu formularele din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451, care era pe atunci actul de raportare în vigoare. Între timp, acela a fost abrogat și înlocuit cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3117, iar tabelul adoptat acum trimite la anexa I a actului nou. Nota de subsol 2 din regulament o spune direct. Pentru o bancă, deosebirea nu e cosmetică: codurile de rând s-au schimbat la trecerea dintre cele două acte de raportare, iar o procedură internă scrisă pe vechile coduri nu se mai potrivește.

A treia schimbare e de acoperire. Tabelul se oprește la componenta financiară calculată prin abordarea contabilă, adică la articolele 10 și 11 din Regulamentul delegat (UE) 2026/1167. Banca ce alege cealaltă cale prevăzută de acel regulament, abordarea bazată pe limite prudențiale de la articolul 12, nu găsește aici un rând propriu. Pornește tot de la aceleași elemente, fiindcă articolul 12 alineatul (1) spune că se ajustează chiar elementele de la articolele 10 și 11, dar ajustarea rămâne în afara corelării. Alegerea între cele două căi nu e liberă: articolul 13 din același regulament delegat cere o notificare trimisă autorității competente, deci Băncii Naționale a României, cu cel puțin nouăzeci de zile înainte.

Ce nu s-a schimbat deloc e cifra în sine. Regulile după care se calculează indicatorul de activitate și cerința de capital nu se ating: ele stau în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și în regulamentul delegat publicat în aceeași zi. Corelarea nu ridică și nu coboară nicio cerință de capital. El face ca două bănci cu aceleași cifre în raportare să ajungă la același indicator, ceea ce înainte nu era garantat.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Două bănci cu aceleași cifre în raportare ajung acum la același indicator de activitate, fiindcă drumul de la rubrică la element e scris, nu dedus.
  • Supraveghetorul poate reface calculul din datele pe care le are deja, fără să ceară băncii o reconciliere separată.
  • Actul se aplică direct și simultan în toate statele membre, deci o bancă dintr-un grup internațional folosește aceeași corelare pe toate filialele.
  • Douăzeci dintre cele 51 de rânduri sunt o corespondență curată, o singură celulă și nicio condiție, deci se pot controla automat, fără intervenție umană.
  • Douăsprezece rânduri au o rută de rezervă pentru băncile care nu raportează formularele extinse, așa că norma nu cere formulare noi de la instituțiile mici.
  • Trimiterile sunt făcute la actul de raportare în vigoare, Regulamentul (UE) 2024/3117, nu la cel abrogat, deci tabelul e utilizabil din prima zi.

Ce rămâne o problemă

  • Textul a fost adoptat pe 28 mai 2026 și publicat pe 3 septembrie 2026, la 98 de zile distanță, într-o materie în care băncile aveau nevoie de el mai devreme.
  • Cadrul de calcul pe care corelarea îl deservește se aplică de la 1 ianuarie 2025, deci harta obligatorie ajunge la 631 de zile după ce a început munca pe care o organizează.
  • Considerentul (2) anunță o corespondență perfectă „în majoritatea cazurilor”, dar numai 20 din 51 de rânduri sunt curate, adică mai puțin de două din cinci.
  • Una dintre cele două căi permise pentru componenta financiară, abordarea bazată pe limite prudențiale, nu are niciun rând în tabel.
  • Codurile de celulă sunt scrise neuniform: 18 trimiteri au numărul de rând pe trei cifre în loc de patru, iar două formulare apar sub două ortografii, F02 lângă F02.00 și F45.3 lângă F45.03.
  • Douăzeci și cinci de rânduri cer o selecție în interiorul rubricii, pe care numai banca o poate face, deci comparabilitatea promisă se oprește exact acolo unde e mai greu de verificat.

Sfaturi utile

  1. Dacă ești client de bancă, nu ai nimic de făcut. Actul nu schimbă nicio dobândă, niciun comision și nicio condiție de contract, iar o ofertă care invocă „noile reguli europene” ca motiv de scumpire nu se sprijină pe acest text.
  2. Citește cele două regulamente împreună, nu separat. Regulamentul delegat (UE) 2026/1167 spune ce se adună, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1166 spune de unde se ia; fiecare dintre ele, luat singur, e incomplet.
  3. Verifică dacă procedura internă de calcul trimite la formularele din Regulamentul (UE) 2024/3117 sau la cele din Regulamentul (UE) 2021/451, care a fost abrogat. O procedură scrisă pe codurile vechi duce la rubrici care nu mai există sub aceeași numerotare.
  4. Documentează separat cele 25 de rânduri care poartă o condiție în paranteză. Acolo cifra nu se ia dintr-o celulă, ci se alege din ea, iar la o inspecție criteriul de alegere trebuie să poată fi arătat.
  5. Dacă instituția nu raportează formularele F16, F21, F42 sau F45, pregătește din timp justificarea pentru cele 12 rute de rezervă. Ele cer extragerea unui cuantum dintr-un total, adică exact tipul de operație care se contestă la control.
  6. La punctul (v) din blocul „Alte cheltuieli de exploatare”, ia-te după celula din dreapta, nu după denumirea din stânga. Denumirea nu e cea din regulamentul delegat și se suprapune peste cea a altui punct din aceeași listă.
  7. Dacă intenționezi să treci la abordarea bazată pe limite prudențiale, ține minte cele nouăzeci de zile de notificare prealabilă către Banca Națională a României, cerute de articolul 13 din Regulamentul delegat (UE) 2026/1167. Termenul curge înainte de schimbare, nu după.

Întrebări frecvente

Se scumpesc creditele din cauza acestui regulament?
Nu. Actul stabilește numai din ce rubrici de raportare se iau cifrele pentru indicatorul de activitate. Nu schimbă nicio formulă de calcul al capitalului, nicio dobândă și niciun comision, iar între el și prețul unui credit nu există nicio legătură directă.
Ce este indicatorul de activitate, pe scurt?
O măsură a mărimii unei bănci, construită din contul ei de profit și pierdere și din bilanț: dobânzi, chirii și leasing, dividende, comisioane, câștiguri și pierderi din tranzacționare, plus o parte din active. Din el se calculează capitalul pe care banca îl ține deoparte pentru riscul operațional.
Ce înseamnă risc operațional?
Riscul de pierdere care nu vine nici din credite neplătite, nici din mișcarea piețelor, ci din felul în care funcționează banca: fraude interne și externe, greșeli de procesare, căderi de sisteme informatice, pagube la clădiri, procese pierdute în instanță.
Care bănci din România intră sub normă?
Instituțiile de credit persoane juridice române, adică băncile autorizate de Banca Națională a României, și firmele de investiții cărora li se aplică Regulamentul (UE) nr. 575/2013 în aceleași condiții. Sucursalele din România ale băncilor din alte state ale Uniunii rămân supravegheate în țara de origine.
Trebuie adoptat un act românesc ca regulamentul să se aplice?
Nu. Articolul 2 spune că regulamentul e obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Produce efecte în România de la 23 septembrie 2026, fără ordin, normă sau circulară a băncii centrale.
Ce legătură are cu Regulamentul delegat (UE) 2026/1167?
Sunt două standarde tehnice adoptate în aceeași zi, 28 mai 2026, publicate în aceeași zi și intrate în vigoare în aceeași zi. Regulamentul delegat definește elementele fiecărei componente a indicatorului de activitate, iar regulamentul de față le pune în corespondență cu rubricile de raportare. Fiecare bloc din tabel trimite în titlu la articolul din celălalt act.
Se schimbă formularele pe care le trimit băncile?
Nu. Tabelul folosește formularele care există deja, stabilite în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3117, și nu adaugă niciunul nou. Sunt atinse opt dintre ele, iar pentru instituțiile care nu raportează formularele extinse actul prevede rute alternative prin formularul F02.00.
De ce a durat atât de la adoptare până la publicare?
Regulamentul nu explică. Între adoptarea de la Bruxelles, pe 28 mai 2026, și publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pe 3 septembrie 2026, au trecut 98 de zile, iar intrarea în vigoare vine încă 20 de zile mai târziu. Aceeași distanță o are și regulamentul delegat adoptat în aceeași zi.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Articolul 1, tabelul, blocul „Alte cheltuieli de exploatare”, litera (d) punctul (v). Rândul poartă numele „depreciere”, deși elementul pe care îl pune în corespondență se numește „amortizarea” în articolul 6 alineatul (1) litera (d) punctul (v) din Regulamentul delegat (UE) 2026/1167, publicat în aceeași zi și în același jurnal. Numele folosit aici e chiar numele punctului (vii) din aceeași listă, „deprecierea sau (-) reluarea deprecierii”, care trimite însă la alte celule, F02.00_r0460_c0010 și F02.00_r0510_c0010, față de F02.00_r0390_c0010 la punctul (v). Rezultă o listă în care două puncte poartă aceeași denumire, iar cel căruia i s-a schimbat numele mai poate fi recunoscut numai după celula din dreapta. Cum amortizarea cauzată de evenimente de risc operațional intră în alte cheltuieli de exploatare, deci în indicatorul de activitate, o încadrare greșită se vede direct în cerința de fonduri proprii.

Analiza redacției

Actul rezolvă o problemă reală și o rezolvă în singurul mod în care se putea: scriind corespondența, în loc să o lase pe seama interpretării. Fără el, două bănci cu exact aceleași cifre în raportare puteau ajunge la doi indicatori de activitate diferiți, iar comparabilitatea cerințelor de capital, care e tot rostul unui cadru prudențial comun, rămânea o presupunere. Cu el, drumul de la rubrică la element e verificabil de oricine are cele două acte în față.

Măsurat însă pe propriul tabel, actul promite mai mult decât livrează. Considerentul (2) anunță că „în majoritatea cazurilor există o corespondență perfectă” între elementele indicatorului și celulele din formulare. Numărate, cele 51 de rânduri de corelare arată altceva: 20 au o singură celulă și nicio condiție, adică sub două din cinci; 25 poartă o condiție scrisă în paranteză, care cere o selecție în interiorul rubricii; 12 au o rută de rezervă pentru instituțiile care nu raportează formularele extinse. Un singur rând, cel al veniturilor din taxe și comisioane, adună 18 celule din formularul F22.01. Corespondența perfectă e deci minoritară, iar acolo unde nu e perfectă, alegerea cade tot în seama băncii, adică exact acolo unde comparabilitatea e cel mai greu de controlat. Diferența dintre ce spune considerentul și ce arată tabelul nu schimbă nicio obligație, dar schimbă așteptarea cu care e citit textul.

A doua observație e de calendar și iese din scăderea a două date. Cadrul revizuit al riscului operațional din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, pentru care se calculează indicatorul de activitate, se aplică de la 1 ianuarie 2025. Corelarea obligatorie intră în vigoare pe 23 septembrie 2026, adică la 631 de zile după aceea. În tot intervalul acesta băncile au calculat indicatorul oricum, fiindcă obligația exista, dar l-au calculat pe o metodă proprie, fiecare pe a ei. Din cele 631 de zile, 98 sunt distanța dintre adoptarea actului la Bruxelles, pe 28 mai 2026, și publicarea lui, pe 3 septembrie 2026, iar acelea nu se explică nicăieri în text. Efectul practic e o repornire: cifrele deja calculate și raportate se recitesc pe harta nouă, iar fiecare deosebire trebuie explicată supraveghetorului, deși nimeni nu încălcase nimic.

A treia observație privește ce lipsește din tabel. Componenta financiară se poate calcula pe două căi, iar tabelul acoperă numai una, abordarea contabilă de la articolele 10 și 11 din Regulamentul delegat (UE) 2026/1167. Abordarea bazată pe limite prudențiale de la articolul 12 nu are niciun rând, deși pornește de la aceleași elemente și deși schimbarea către ea cere o notificare cu nouăzeci de zile înainte către autoritatea competentă. Tot din aceeași zonă vine și îngrijirea inegală a codurilor: 18 dintre cele 127 de trimiteri scriu numărul de rând pe trei cifre în loc de patru, iar două formulare apar sub două ortografii în același tabel, F02 lângă F02.00 și F45.3 lângă F45.03. Sunt greșeli de tipar, nu de fond, dar într-un act al cărui unic conținut e o listă de coduri destinată citirii automate, tiparul e fondul. În sfârșit, preambulul însuși se încurcă în ce fel de act e: considerentul (3) spune că regulamentul se bazează pe un proiect de „standarde tehnice de reglementare”, deși titlul, articolul 1, temeiul din articolul 314 alineatul (10) și chiar considerentul următor vorbesc despre standarde de punere în aplicare, care sunt altceva și se adoptă pe altă procedură.

Ce ar trebui schimbat

  • Denumirea punctului (v) din blocul „Alte cheltuieli de exploatare” ar trebui adusă la forma din regulamentul delegat. Un rând care poartă numele altui rând din aceeași listă se poate citi greșit oricât de clar ar fi codul de celulă din dreapta, iar rectificarea costă o singură linie.
  • Tabelul ar trebui să spună, la cele două rânduri care trimit la aceeași celulă, cum se împarte cifra. Profiturile de la articolul 5 litera (c) și pierderile de la articolul 6 alineatul (1) litera (c) sunt duse amândouă în F02.00_r0600_c0010, fără niciuna dintre condițiile în paranteză pe care tabelul le folosește peste tot altundeva. Două bănci care citesc cu bună-credință pot aloca diferit.
  • Și abordarea bazată pe limite prudențiale ar trebui să primească rândurile ei. Altfel, banca ce o alege rămâne cu o corelare scrisă pentru cealaltă cale și cu ajustarea nedocumentată, ceea ce readuce exact diversitatea de practici pe care actul vrea să o închidă.
  • Codurile de celulă ar trebui normalizate la patru cifre și la o singură ortografie de formular. Un tabel destinat citirii automate care scrie F02 lângă F02.00 și r090 lângă r0090 obligă fiecare destinatar să repare același lucru, separat.
  • Considerentul (3) ar trebui rectificat. Un act care se prezintă în preambul drept standard de reglementare și în titlu drept standard de punere în aplicare lasă o îndoială gratuită asupra procedurii pe care s-a adoptat.
  • Banca Națională a României ar trebui să publice o îndrumare pentru instituțiile care folosesc cele 12 rute de rezervă. Extragerea unui cuantum dintr-o rubrică agregată e cea mai contestabilă operație din tot tabelul, iar un criteriu comun, anunțat înainte, costă mai puțin decât douăzeci de interpretări corectate pe rând, la inspecție.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/1166 din 3 septembrie 2026 7 pagini PDF, 536 KB

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2026/1166 AL COMISIEI din 28 mai 2026 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la corelarea componentelor indicatorilor de activitate cu referințele corespunzătoare ale raportării în scopuri de supraveghere (Text cu relevanță pentru SEE)

EMITENT: Comisia Europeană

Publicat în: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/1166 din 3 septembrie 2026

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (1), în special articolul 314 alineatul (10),

întrucât:

(1) Formularele de raportare financiară (FINREP) prevăzute în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3117 al Comisiei (2) stabilesc informațiile financiare pe care instituțiile trebuie să le raporteze în conformitate cu Standardele internaționale de raportare financiară și cu principiile contabile general acceptate. Elementele care trebuie incluse în calculul componentelor indicatorului de activitate ar trebui, prin urmare, să fie puse în corespondență cu celulele corespunzătoare din formularele respective.

(2) Având în vedere corespondența dintre raportarea financiară și cadrul riscului operațional, în majoritatea cazurilor există o corespondență perfectă între elementele indicatorului de activitate și celulele din formularele prevăzute în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare 2024/3117. Cu toate acestea, în alte cazuri nu există o corespondență perfectă. Prin urmare, instituțiile ar trebui să ajusteze valorile raportate în celulele din formularele prevăzute în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare 2024/3117 pentru a asigura conformarea la componentele indicatorului de activitate specificate în Regulamentul delegat (UE) 2026/1167 (3).

(3) Prezentul regulament de punere în aplicare al Comisiei se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare prezentat Comisiei de Autoritatea Bancară Europeană.

(4) Autoritatea Bancară Europeană a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare pe care se bazează prezentul regulament de punere în aplicare al Comisiei, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat opinia Grupului părților interesate instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Elementele incluse în calculul indicatorului de activitate, astfel cum sunt enumerate în Regulamentul delegat (UE) 2026/1167, se pun în corespondență cu celulele din formularele FINREP prevăzute în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3117:

Elemente BI Celulele corespunzătoare din formularele FINREP prevăzute în secțiunea 2 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3117
Venituri din dobânzi [articolul 1 din Regulamentul delegat (UE) 2026/1167]
(a) venituri din dobânzi provenite din active financiare deținute în vederea tranzacționării (a) venituri din dobânzi provenite din active financiare deținute în vederea tranzacționării F02.00_r0020_c0010
(a) venituri din dobânzi provenite din active financiare deținute în vederea tranzacționării
(b) venituri din dobânzi provenite din active financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere (b) venituri din dobânzi provenite din active financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere F02.00_r0025_c0010
(b) venituri din dobânzi provenite din active financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere
(c) venituri din dobânzi provenite din active financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere (c) venituri din dobânzi provenite din active financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere F02.00_r0030_c0010
(c) venituri din dobânzi provenite din active financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere
(d) venituri din dobânzi provenite din active financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global (d) venituri din dobânzi provenite din active financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global F02.00_r0041_c0010
(d) venituri din dobânzi provenite din active financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global
(e) venituri din dobânzi provenite din active financiare evaluate la costul amortizat (e) venituri din dobânzi provenite din active financiare evaluate la costul amortizat F02.00_r0051_c0010
(e) venituri din dobânzi provenite din active financiare evaluate la costul amortizat
(f) venituri din dobânzi provenite din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – instrumente financiare derivate pe riscul de rată a dobânzii (f) venituri din dobânzi provenite din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – instrumente financiare derivate pe riscul de rată a dobânzii F02.00_r0070_c0010
(f) venituri din dobânzi provenite din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – instrumente financiare derivate pe riscul de rată a dobânzii
(g) venituri din dobânzi aferente altor active (g) venituri din dobânzi aferente altor active F02.00_r0080_c0010
(g) venituri din dobânzi aferente altor active
(h) venituri din dobânzi aferente datoriilor (h) venituri din dobânzi aferente datoriilor F02.00_r0085_c0010
(h) venituri din dobânzi aferente datoriilor
(i) venituri din contracte de leasing operațional, inclusiv venituri din chirii provenite din investiții imobiliare (i) venituri din contracte de leasing operațional, inclusiv venituri din chirii provenite din investiții imobiliare F45.03_r0020_c0010+F45.03_r0030_c0010 Pentru instituțiile care nu sunt obligate să raporteze formularul F45, aceste informații se pot obține și din F02.00_r340_c0010 (numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing operațional), luând în considerare numai cuantumul relevant pentru elementul în cauză, care este descris în coloana din stânga.
(i) venituri din contracte de leasing operațional, inclusiv venituri din chirii provenite din investiții imobiliare
(j) venituri din modificările valorii juste a investițiilor imobiliare care generează chirii și sunt evaluate utilizând modelul valorii juste (j) venituri din modificările valorii juste a investițiilor imobiliare care generează chirii și sunt evaluate utilizând modelul valorii juste F45.03_r0010_c0010 (numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing) Pentru instituțiile care nu sunt obligate să raporteze formularul F45, aceste informații se pot obține și din F02.00_r340_c0010 (numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing), luând în considerare numai cuantumul relevant pentru elementul în cauză, care este descris în coloana din stânga.
(j) venituri din modificările valorii juste a investițiilor imobiliare care generează chirii și sunt evaluate utilizând modelul valorii juste
(k) profituri din activele care fac obiectul unui contract de leasing, inclusiv câștigurile din modificările contractului de leasing (k) profituri din activele care fac obiectul unui contract de leasing, inclusiv câștigurile din modificările contractului de leasing F02.00_r0425_c0010 (numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing) + F45.3_r0040_c0010 (numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing). F45.3_r0040_c0010 poate fi obținut, de asemenea, din F02.00_r340_c0010 (numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing) pentru instituțiile care nu sunt obligate să raporteze formularul F45, luând în considerare numai cuantumul relevant pentru elementul în cauză, care este descris în coloana din stânga.
(k) profituri din activele care fac obiectul unui contract de leasing, inclusiv câștigurile din modificările contractului de leasing
Cheltuieli cu dobânzile [articolul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2026/1167]
(a) cheltuieli cu dobânzile aferente datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării (a) cheltuieli cu dobânzile aferente datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării F02.00_r0100_c0010
(a) cheltuieli cu dobânzile aferente datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării
(b) cheltuieli cu dobânzile aferente datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere (b) cheltuieli cu dobânzile aferente datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere F02.00_r0110_c0010
(b) cheltuieli cu dobânzile aferente datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere
(c) cheltuieli cu dobânzile aferente datoriilor financiare evaluate la costul amortizat (c) cheltuieli cu dobânzile aferente datoriilor financiare evaluate la costul amortizat F02.00_r0120_c0010
(c) cheltuieli cu dobânzile aferente datoriilor financiare evaluate la costul amortizat
(d) cheltuieli cu dobânzile provenite din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – instrumente financiare derivate pe riscul de rată a dobânzii (d) cheltuieli cu dobânzile provenite din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – instrumente financiare derivate pe riscul de rată a dobânzii F02.00_r0130_c0010
(d) cheltuieli cu dobânzile provenite din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – instrumente financiare derivate pe riscul de rată a dobânzii
(e) cheltuieli cu dobânzile aferente altor datorii (e) cheltuieli cu dobânzile aferente altor datorii F02.00_r0140_c0010
(e) cheltuieli cu dobânzile aferente altor datorii
(f) cheltuieli cu dobânzile aferente activelor (f) cheltuieli cu dobânzile aferente activelor F02.00_r0145_c0010
(f) cheltuieli cu dobânzile aferente activelor
(g) cheltuieli de leasing operațional, inclusiv cheltuielile directe de exploatare din investiții imobiliare care generează chirii (g) cheltuieli de leasing operațional, inclusiv cheltuielile directe de exploatare din investiții imobiliare care generează chirii F45.03_r0020_c0020 (numai din active care fac obiectul unui contract de leasing operațional) + F45.03_r0030_c0020 (numai din active care fac obiectul unui contract de leasing operațional) + F16.08_r100_c0010 (numai din active care fac obiectul unui contract de leasing operațional) Pentru instituțiile care nu sunt obligate să raporteze nici formularul F16, nici formularul F45, aceste date se pot obține și din F02.00_r350_c0010 (numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing operațional) + F02.00_r380_c0010 (numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing operațional) luând în considerare numai cuantumul relevant pentru elementul în cauză, care este descris în coloana din stânga.
(g) cheltuieli de leasing operațional, inclusiv cheltuielile directe de exploatare din investiții imobiliare care generează chirii
(h) cheltuieli din modificările valorii juste a investițiilor imobiliare care generează chirii și sunt evaluate utilizând modelul valorii juste (h) cheltuieli din modificările valorii juste a investițiilor imobiliare care generează chirii și sunt evaluate utilizând modelul valorii juste F45.03_r0010_c0020 (numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing operațional) Pentru instituțiile care nu sunt obligate să raporteze formularul F45, aceste informații se pot obține și din F02.00_r350_c0010 (numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing operațional) luând în considerare numai cuantumul relevant pentru elementul în cauză, care este descris în coloana din stânga.
(h) cheltuieli din modificările valorii juste a investițiilor imobiliare care generează chirii și sunt evaluate utilizând modelul valorii juste
(i) pierderi din active care fac obiectul unui contract de leasing operațional (i) pierderi din active care fac obiectul unui contract de leasing operațional F45.03_r0040_c0020 (numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing operațional) Pentru instituțiile care nu sunt obligate să raporteze formularul F45, aceste informații se pot obține și din F02.00_r350_c0010 (numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing operațional) luând în considerare numai cuantumul relevant pentru elementul în cauză, care este descris în coloana din stânga.
(i) pierderi din active care fac obiectul unui contract de leasing operațional
(j) amortizarea și deprecierea sau reluarea deprecierii activelor care fac obiectul unui contract de leasing operațional ale căror venituri sau cheltuieli sunt incluse în calculul componentei „dobânzi și leasinguri”. (j) amortizarea și deprecierea sau reluarea deprecierii activelor care fac obiectul unui contract de leasing operațional ale căror venituri sau cheltuieli sunt incluse în calculul componentei „dobânzi și leasinguri”. F02.00_r0390_c0010 (numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing operațional) + F02.00_r0520_c0010 (numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing operațional)
(j) amortizarea și deprecierea sau reluarea deprecierii activelor care fac obiectul unui contract de leasing operațional ale căror venituri sau cheltuieli sunt incluse în calculul componentei „dobânzi și leasinguri”.
Componenta activelor [articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2026/1167]
(a) valoarea contabilă brută a soldurilor de numerar la bănci centrale și a altor depozite la vedere (a) valoarea contabilă brută a soldurilor de numerar la bănci centrale și a altor depozite la vedere F18.00_r0005_c0010
(a) valoarea contabilă brută a soldurilor de numerar la bănci centrale și a altor depozite la vedere
(b) valoarea contabilă brută a titlurilor de datorie (b) valoarea contabilă brută a titlurilor de datorie F18.00_r0010_c0010 + F18.00_r0181_c0010 + F18.00_r0211_c0010 + F01.01_r0080_c0010 + F01.01_r0094_c0010 + F01.01_r0173_c0010 + F01.01_r0177_c0010 + F01.01_r0232_c0010 + F01.01_r0236_c0010
(b) valoarea contabilă brută a titlurilor de datorie
(c) valoarea contabilă brută a creditelor și avansurilor (c) valoarea contabilă brută a creditelor și avansurilor F18.00_r0070_c0010 + F18.00_r0191_c0010 + F18.00_r0221_c0010 + F01.01_r0090_c0010 + F01.01_r0095_c0010 + F01.01_r0174_c0010 + F01.01_r0178_c0010 + F01.01_r0233_c0010 + F01.01_r0237_c0010
(c) valoarea contabilă brută a creditelor și avansurilor
(d) valoarea justă a tuturor instrumentelor derivate clasificate drept active financiare la data de referință pentru calcularea componentei activelor, atât timp cât fluxurile provenite din astfel de instrumente derivate au fost recunoscute în cursul exercițiului financiar în componenta dobânzilor; se includ atât tranzacționarea, cât și instrumentele de acoperire economică împotriva riscurilor și contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor (d) valoarea justă a tuturor instrumentelor derivate clasificate drept active financiare la data de referință pentru calcularea componentei activelor, atât timp cât fluxurile provenite din astfel de instrumente derivate au fost recunoscute în cursul exercițiului financiar în componenta dobânzilor; se includ atât tranzacționarea, cât și instrumentele de acoperire economică împotriva riscurilor și contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor F01.01_r0060_c0010 (numai cele care generează dobândă sau fluxuri similare) + F01.01_r0092_c0010 (numai cele care generează dobândă sau fluxuri similare) + F01.01_r0240_c0010 (numai cele care generează dobândă sau fluxuri similare)
(d) valoarea justă a tuturor instrumentelor derivate clasificate drept active financiare la data de referință pentru calcularea componentei activelor, atât timp cât fluxurile provenite din astfel de instrumente derivate au fost recunoscute în cursul exercițiului financiar în componenta dobânzilor; se includ atât tranzacționarea, cât și instrumentele de acoperire economică împotriva riscurilor și contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor
(e) valoarea contabilă a imobilizărilor corporale și necorporale care fac obiectul unui contract de leasing (e) valoarea contabilă a imobilizărilor corporale și necorporale care fac obiectul unui contract de leasing F21.00_r0010_c0010 + F42.00_r0010_c0020 + F21.00_r0040_c0010 + F42.00_r0040_c0020 + F21.00_r0070_c0010 + F42.00_r0070_c0020 Pentru instituțiile care nu sunt obligate să raporteze nici formularul F21, nici formularul F42, aceste informații se pot obține și din F01.01_r270_c0010 (numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing) + F01.01_r320_c0010 (numai din activele care fac obiectul unui contract de leasing).
(e) valoarea contabilă a imobilizărilor corporale și necorporale care fac obiectul unui contract de leasing
Componenta dividendelor [articolul 4 din Regulamentul delegat (UE) 2026/1167]
(a) venituri din dividende provenite din instrumente de capitaluri proprii și investiții (a) venituri din dividende provenite din instrumente de capitaluri proprii și investiții F02.00_r0160_c0010
(a) venituri din dividende provenite din instrumente de capitaluri proprii și investiții
Alte venituri din exploatare [articolul 5 din Regulamentul delegat (UE) 2026/1167]
(a) venituri din modificările valorii juste a imobilizărilor corporale evaluate utilizând modelul valorii juste, cu excepția veniturilor din modificările valorii juste a investițiilor imobiliare care generează chirii și sunt evaluate utilizând modelul valorii juste (a) venituri din modificările valorii juste a imobilizărilor corporale evaluate utilizând modelul valorii juste, cu excepția veniturilor din modificările valorii juste a investițiilor imobiliare care generează chirii și sunt evaluate utilizând modelul valorii juste F45.03_r0010_c0010 (cu excepția activelor care fac obiectul unui contract de leasing) Pentru instituțiile care nu sunt obligate să raporteze formularul F45, aceste informații se pot obține și din F02.00_r340_c0010 (cu excepția activelor care fac obiectul unui contract de leasing) luând în considerare numai cuantumul relevant pentru elementul în cauză, care este descris în coloana din stânga.
(a) venituri din modificările valorii juste a imobilizărilor corporale evaluate utilizând modelul valorii juste, cu excepția veniturilor din modificările valorii juste a investițiilor imobiliare care generează chirii și sunt evaluate utilizând modelul valorii juste
(b) venituri din alte venituri care nu sunt generate de active care fac obiectul unui contract de leasing (b) venituri din alte venituri care nu sunt generate de active care fac obiectul unui contract de leasing F45.03_r0040_c0010 (cu excepția activelor care fac obiectul unui contract de leasing) Pentru instituțiile care nu sunt obligate să raporteze formularul F45, acest lucru se poate obține, de asemenea, din F02.00_r340_c0010 (cu excepția activelor care fac obiectul unui contract de leasing) luând în considerare numai cuantumul relevant pentru elementul în cauză, care este descris în coloana din stânga.
(b) venituri din alte venituri care nu sunt generate de active care fac obiectul unui contract de leasing
(c) profituri din active imobilizate și grupuri destinate cedării, clasificate drept deținute în vederea vânzării, care nu pot fi considerate operațiuni întrerupte (c) profituri din active imobilizate și grupuri destinate cedării, clasificate drept deținute în vederea vânzării, care nu pot fi considerate operațiuni întrerupte F02.00_r0600_c0010
(c) profituri din active imobilizate și grupuri destinate cedării, clasificate drept deținute în vederea vânzării, care nu pot fi considerate operațiuni întrerupte
Alte cheltuieli de exploatare [articolul 6 din Regulamentul delegat (UE) 2026/1167]
(a) cheltuieli din modificările valorii juste a imobilizărilor corporale evaluate utilizând modelul valorii juste, cu excepția cheltuielilor din modificările valorii juste a investițiilor imobiliare care generează chirii și sunt evaluate utilizând modelul valorii juste (a) cheltuieli din modificările valorii juste a imobilizărilor corporale evaluate utilizând modelul valorii juste, cu excepția cheltuielilor din modificările valorii juste a investițiilor imobiliare care generează chirii și sunt evaluate utilizând modelul valorii juste F45.03_r0010_c0020 (cu excepția activelor care fac obiectul unui contract de leasing) Pentru instituțiile care nu sunt obligate să raporteze formularul F45, aceste informații se pot obține și din F02.00_r350_c0010 (cu excepția activelor care fac obiectul unui contract de leasing) luând în considerare numai cuantumul relevant pentru elementul în cauză, care este descris în coloana din stânga.
(a) cheltuieli din modificările valorii juste a imobilizărilor corporale evaluate utilizând modelul valorii juste, cu excepția cheltuielilor din modificările valorii juste a investițiilor imobiliare care generează chirii și sunt evaluate utilizând modelul valorii juste
(b) cheltuieli din alte cheltuieli care nu sunt cauzate de evenimente de risc operațional și nici de active care fac obiectul unui contract de leasing (b) cheltuieli din alte cheltuieli care nu sunt cauzate de evenimente de risc operațional și nici de active care fac obiectul unui contract de leasing F45.03_r0040_c0020 (cu excepția riscului operațional și a activelor care fac obiectul unui contract de leasing) Pentru instituțiile care nu sunt obligate să raporteze formularul F45, aceste informații se pot obține și din F02.00_r350_c0010 (cu excepția riscului operațional și a activelor care fac obiectul unui contract de leasing) luând în considerare numai cuantumul relevant pentru elementul în cauză, care este descris în coloana din stânga.
(b) cheltuieli din alte cheltuieli care nu sunt cauzate de evenimente de risc operațional și nici de active care fac obiectul unui contract de leasing
(c) pierderi din active imobilizate și grupuri destinate cedării, clasificate drept deținute în vederea vânzării, care nu pot fi considerate operațiuni întrerupte (c) pierderi din active imobilizate și grupuri destinate cedării, clasificate drept deținute în vederea vânzării, care nu pot fi considerate operațiuni întrerupte F02.00_r0600_c0010
(c) pierderi din active imobilizate și grupuri destinate cedării, clasificate drept deținute în vederea vânzării, care nu pot fi considerate operațiuni întrerupte
(d) pierderi, cheltuieli, provizioane și alte impacturi financiare care sunt cauzate de evenimente de risc operațional contabilizate la orice element din contul de profit și pierdere, inclusiv cele contabilizate la următoarele elemente: (d) pierderi, cheltuieli, provizioane și alte impacturi financiare care sunt cauzate de evenimente de risc operațional contabilizate la orice element din contul de profit și pierdere, inclusiv cele contabilizate la următoarele elemente: Suma dintre punctele (i)-(vii), plus restul pierderilor, cheltuielilor, provizioanelor și altor impacturi financiare cauzate de evenimente de risc operațional
(d) pierderi, cheltuieli, provizioane și alte impacturi financiare care sunt cauzate de evenimente de risc operațional contabilizate la orice element din contul de profit și pierdere, inclusiv cele contabilizate la următoarele elemente:
(i) cheltuieli cu dobânzile (i) cheltuieli cu dobânzile F02.00_r090_c0010 (cauzate de evenimente de risc operațional)
(i) cheltuieli cu dobânzile
(ii) alte cheltuieli de exploatare (ii) alte cheltuieli de exploatare F45.03_r0040_c0020 (cauzate de evenimente de risc operațional) Pentru instituțiile care nu sunt obligate să raporteze formularul F45, aceste informații se pot obține și din F02.00_r350_c0010 (cauzate de evenimente de risc operațional) luând în considerare numai cuantumul relevant pentru elementul în cauză, care este descris în coloana din stânga.
(ii) alte cheltuieli de exploatare
(iii) cheltuieli cu personalul (iii) cheltuieli cu personalul F02.00_r0370_c0010 (cauzate de evenimente de risc operațional)
(iii) cheltuieli cu personalul
(iv) alte cheltuieli administrative (iv) alte cheltuieli administrative F02.00_r0380_c0010 (cauzate de evenimente de risc operațional)
(iv) alte cheltuieli administrative
(v) depreciere (v) depreciere F02.00_r0390_c0010 (cauzate de evenimente de risc operațional)
(v) depreciere
(vi) provizioane sau (-) reluări de provizioane (vi) provizioane sau (-) reluări de provizioane F02.00_r0430_c0010 (cauzate de evenimente de risc operațional)
(vi) provizioane sau (-) reluări de provizioane
(vii) deprecierea sau (-) reluarea deprecierii (vii) deprecierea sau (-) reluarea deprecierii F02.00_r0460_c0010 (cauzate de evenimente de risc operațional) + F02.00_r0510_c0010 (cauzate de evenimente de risc operațional)
(vii) deprecierea sau (-) reluarea deprecierii
Venituri din taxe și comisioane [articolul 7 din Regulamentul delegat (UE) 2026/1167]
(a) venituri din taxe și comisioane în funcție de activitate (a) venituri din taxe și comisioane în funcție de activitate F22.01_r0020_c0010 + F22.01_r0051_c0010 + F22.01_r0055_c0010 + F22.01_r0060_c0010 + F22.01_r0070_c0010 + F22.01_r0080_c0010 + F22.01_r0110_c0010 + F22.01_r0120_c0010 + F22.01_r0131_c0010 + F22.01_r0140_c0010 + F22.01_r0180_c0010 + F22.01_r0190_c0010 + F22.01_r200_c0010 + F22.01_r0210_c0010 + F22.01_r0211_c0010 + F22.01_r0213_c0010 + F22.01_r0214_c0010 + F22.01_r0220_c0010 Este posibil, de asemenea, să se obțină această informație din F02.00_r200_c0010.
(a) venituri din taxe și comisioane în funcție de activitate
Cheltuieli cu taxe și comisioane [articolul 8 din Regulamentul delegat (UE) 2026/1167]
(a) cheltuieli cu taxe și comisioane în funcție de activitate (a) cheltuieli cu taxe și comisioane în funcție de activitate F22.01_r0235_c0010 + F22.01_r0240_c0010 + F22.01_r0245_c0010 + F22.01_r0250_c0010 + F22.01_r0255_c0010 + F22.01_r0260_c0010 + F22.01_r0270_c0010 + F22.01_r0280_c0010 + F22.01_r0281_c0010 + F22.01_r0282_c0010 + F22.01_r0290_c0010 + F02.00_r0380_c0010 (numai pentru taxele de externalizare plătite) Este posibil, de asemenea, să se obțină această informație din F02_r0210_c0010 + F02.00_r0380_c0010 (numai pentru taxele de externalizare plătite)
(a) cheltuieli cu taxe și comisioane în funcție de activitate
Componenta portofoliului de tranzacționare [articolul 10 din Regulamentul delegat (UE) 2026/1167]
(a) câștiguri sau (-) pierderi aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării– net (a) câștiguri sau (-) pierderi aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării– net F02.00_r0280_c0010 + F02.00_r0285_c0010
(a) câștiguri sau (-) pierderi aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării– net
(b) câștiguri sau (-) pierderi din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – net, atunci când contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor este utilizată pentru acoperirea împotriva riscurilor a activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării. (b) câștiguri sau (-) pierderi din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – net, atunci când contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor este utilizată pentru acoperirea împotriva riscurilor a activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării. F02.00_r0300_c0010 (numai pentru componenta portofoliului de tranzacționare)
(b) câștiguri sau (-) pierderi din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – net, atunci când contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor este utilizată pentru acoperirea împotriva riscurilor a activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării.
(c) diferențe de curs valutar [câștig sau (-) pierdere] – net, atunci când aceste diferențe provin din active și datorii financiare deținute în vederea tranzacționării (c) diferențe de curs valutar [câștig sau (-) pierdere] – net, atunci când aceste diferențe provin din active și datorii financiare deținute în vederea tranzacționării F02.00_r0310_c0010 (numai pentru componenta portofoliului de tranzacționare)
(c) diferențe de curs valutar [câștig sau (-) pierdere] – net, atunci când aceste diferențe provin din active și datorii financiare deținute în vederea tranzacționării
Componenta portofoliului bancar [articolul 11 din Regulamentul delegat (UE) 2026/1167]
(a) câștiguri sau (-) pierderi din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere – net (a) câștiguri sau (-) pierderi din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere – net F02.00_r0220_c0010
(a) câștiguri sau (-) pierderi din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere – net
(b) câștiguri sau (-) pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere (b) câștiguri sau (-) pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere F02.00_r0287_c0010 + F02.00_r0295_c0010
(b) câștiguri sau (-) pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere
(c) câștiguri sau (-) pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere – net (c) câștiguri sau (-) pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere – net F02.00_r0290_c0010
(c) câștiguri sau (-) pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere – net
(d) câștiguri sau (-) pierderi din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – net, atunci când contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor este utilizată pentru acoperirea împotriva riscurilor a altor active și datorii financiare decât cele deținute în vederea tranzacționării (d) câștiguri sau (-) pierderi din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – net, atunci când contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor este utilizată pentru acoperirea împotriva riscurilor a altor active și datorii financiare decât cele deținute în vederea tranzacționării F02.00_r0300_c0010 (numai pentru componenta din afara portofoliului de tranzacționare)
(d) câștiguri sau (-) pierderi din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – net, atunci când contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor este utilizată pentru acoperirea împotriva riscurilor a altor active și datorii financiare decât cele deținute în vederea tranzacționării
(e) diferențe de curs valutar [câștig sau (-) pierdere] – net, atunci când aceste diferențe provin din alte active și datorii financiare decât cele deținute în vederea tranzacționării (e) diferențe de curs valutar [câștig sau (-) pierdere] – net, atunci când aceste diferențe provin din alte active și datorii financiare decât cele deținute în vederea tranzacționării F02.00_r0310_c0010 (numai pentru componenta din afara portofoliului de tranzacționare)
(e) diferențe de curs valutar [câștig sau (-) pierdere] – net, atunci când aceste diferențe provin din alte active și datorii financiare decât cele deținute în vederea tranzacționării

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 mai 2026.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 176, 27.6.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/575/oj.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3117 al Comisiei din 29 noiembrie 2024 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/451 al Comisiei (JO L, 2024/3117, 27.12.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/3117/oj).

(3) Regulamentul delegat (UE) 2026/1167 al Comisiei din 28 mai 2026 de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează cerințele privind riscul operațional (JO L, 2026/1167, 3.9.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2026/1167/oj).

(4) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2010/1093/oj).

Sursă: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/1166 din 3 septembrie 2026, paginile 1-7.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.