Pe scurt
- Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, excepția prin care se contestau pragurile de venit de 300 și 600 de lei pe membru de familie din vechea formă a art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, actul care reglementează ajutorul public judiciar în procesele civile.
- Textul validat nu mai este în vigoare. Din ianuarie 2023, pragurile nu mai sunt sume fixe, ci procente din salariul minim: 25% pentru ajutor integral și 50% pentru jumătate din costuri. La salariul minim de 4.325 de lei, valabil de la 1 iulie 2026, asta înseamnă 1.081,25 lei, respectiv 2.162,50 lei pe membru de familie.
- Curtea a subliniat că art. 8 alin. (3) din aceeași ordonanță permite ajutorul și peste praguri, proporțional cu nevoile solicitantului, atunci când costurile procesului îi limitează accesul efectiv la justiție. Este supapa pentru cine are venituri cu puțin peste limită.
Publicat: M. Of. nr. 750 din 4 septembrie 2026
Intră în vigoare: 4 septembrie 2026, data publicării
Pragurile de venit de la care statul îți plătea procesul civil, 300 de lei pe membru de familie pentru ajutor integral și 600 de lei pentru jumătate, au fost constituționale. Asta a decis Curtea Constituțională prin Decizia nr. 169 din 26 februarie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 750 din 4 septembrie 2026. Excepția fusese ridicată de Dan Băzăvan într-un dosar al Judecătoriei Sectorului 6 București, iar Curtea a respins-o ca neîntemeiată, cu unanimitate de voturi. Este a doua oară în doar câteva săptămâni când o critică pe același text ajunge la același rezultat, după decizia despre care am scris în articolul CCR respinge contestația privind vechile praguri de venit de 300 și 600 de lei.
Ajutorul public judiciar este mecanismul prin care statul avansează, integral sau parțial, cheltuielile unui proces civil pentru cineva care nu și le permite. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 enumeră patru forme: onorariul avocatului care asigură reprezentarea și apărarea, plata expertului, a traducătorului sau a interpretului, onorariul executorului judecătoresc și scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări la plata taxelor judiciare de timbru. Se pot acorda separat sau împreună.
Autorul excepției a atacat exact partea care decide cine intră și cine nu: pragurile de venit. Argumentul lui a fost că 300 de lei net pe membru de familie e o sumă ridicol de mică, apropiată de alocația pentru creșterea copilului, în condițiile în care salariul minim brut crescuse considerabil. Concluzia lui, citată în decizie, este că singurii care mai ajung să beneficieze de ajutor sunt persoanele private de libertate și cele lipsite total de venituri. A invocat accesul liber la justiție din art. 21 din Constituție, nivelul de trai din art. 47 și egalitatea din art. 16, plus art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.
A doua critică privea o comparație: statul plătește o sumă lunară de întreținere pentru un deținut, iar anumite autorități publice sunt scutite de taxa de timbru, în timp ce un om cu venituri mici, dar nu inexistente, plătește integral. Autorul a mai cerut, ca variantă intermediară, posibilitatea de a plăti taxa de timbru în rate egale, de exemplu în douăsprezece tranșe.
Curtea a respins toate aceste critici. A repetat ceea ce spusese și în Decizia nr. 39 din 3 februarie 2015 și în Decizia nr. 156 din 17 martie 2022, anume că stabilirea limitelor de venit, a sferei persoanelor îndreptățite și a criteriilor de acordare ține de opțiunea legiuitorului. A citat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Kreuz împotriva Poloniei, hotărârea din 19 iunie 2001, unde s-a reținut că dreptul de acces la un tribunal nu înseamnă un drept necondiționat la ajutor judiciar gratuit în materie civilă și nici la o procedură gratuită.
Pe capătul cu discriminarea față de autoritățile publice, Curtea a răspuns scurt: principiul egalității nu funcționează între cetățeni și autorități publice, pentru că sunt categorii diferite de subiecte de drept. A adăugat și o precizare pe care puțină lume o știe. Scutirea autorităților de taxa de timbru nu acoperă orice proces, ci doar cererile prin care se recuperează venituri publice, în temeiul art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Când o instituție dă în judecată pe temei contractual civil sau comercial, plătește timbru ca oricine altcineva.
Efectele pe care le produce
Decizia este definitivă și general obligatorie de la publicare, adică de la 4 septembrie 2026. Practic, ea închide discuția asupra unui text care nu mai produce efecte decât în dosarele vechi, aflate încă pe rol, în care cererea de ajutor public judiciar a fost formulată înainte de 15 ianuarie 2023.
Pentru cineva care vrea ajutor public judiciar în 2026, decizia nu schimbă nimic direct. Regula care i se aplică este cea din forma actuală a art. 8, modificată prin Legea nr. 31/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 38 din 12 ianuarie 2023. Acolo pragurile nu mai sunt sume fixe, ci se calculează ca procent din salariul de bază minim brut pe țară: sub 25% din salariul minim, statul avansează toți banii; sub 50%, avansează jumătate.
Cu salariul minim de 4.325 de lei, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 146/2026 și aplicabil de la 1 iulie 2026, cifrele concrete de astăzi sunt 1.081,25 lei și 2.162,50 lei venit mediu net lunar pe membru de familie, calculat pe ultimele două luni dinaintea cererii. Plafonul rămâne cel din art. 7: ajutorul acordat pentru avocat, expert și executor nu poate depăși, într-un an, echivalentul a zece salarii minime brute, adică 43.250 de lei la nivelul lui 2026.
Partea din decizie cu efect practic real este paragraful 17, unde Curtea reamintește că art. 8 alin. (3) permite acordarea ajutorului și în alte situații decât cele prevăzute la alin. (1) și (2), proporțional cu nevoile solicitantului, atunci când costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție. Curtea a folosit acest alineat drept motiv principal pentru care nu reține încălcarea art. 21 și 47 din Constituție. Cu alte cuvinte, argumentul care ține pragurile în picioare este chiar existența unei porți de rezervă.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Istoria pragurilor merită spusă întreagă, pentru că explică de ce s-a ajuns la un proces la Curtea Constituțională. În 2008, când a apărut ordonanța, pragul pentru ajutor integral era de 500 de lei, iar cel pentru ajutor de 50% era de 800 de lei. Legea nr. 251/2011, publicată în decembrie 2011, le-a coborât la 300, respectiv 600 de lei. În aceeași lege a fost introdus și un mecanism de actualizare: limitele de venit puteau fi modificate prin hotărâre a Guvernului.
Mecanismul acela nu a fost folosit niciodată. Pragurile au rămas la 300 și 600 de lei din decembrie 2011 până în ianuarie 2023, unsprezece ani în care salariul minim brut a crescut de la 670 de lei la 3.000 de lei. Legea nr. 31/2023 a rezolvat problema altfel, prin indexare automată: a legat pragurile de salariul minim și a abrogat articolul care permitea actualizarea prin hotărâre de guvern, pentru că devenise inutil.
Aceeași lege a rescris și art. 7, păstrând plafonul de zece salarii minime brute pe an, dar raportându-l explicit la nivelul anului în care a fost formulată cererea. A modificat și art. 9, care spune ce intră în calculul venitului: salarii, indemnizații, onorarii, rente, chirii, profit din activitate independentă, dar și sumele plătite periodic pentru nevoi de bază, cum sunt chiria și obligațiile de întreținere. Ultimele se scad, deci un om care plătește pensie alimentară nu este evaluat la venitul brut din fluturaș.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Confirmă expres, într-o decizie publicată, că art. 8 alin. (3) este o cale separată de acces la ajutor, nu o formulă decorativă. Cine are venituri cu puțin peste prag are acum un text de invocat, cu argumentul Curții atașat.
- Clarifică limita scutirii autorităților publice de taxa de timbru. Scutirea funcționează doar pentru recuperarea veniturilor publice, în temeiul art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, nu pentru orice litigiu în care este parte o instituție.
- Închide o serie de dosare cu obiect identic, ridicate de același autor, și scoate din calcul o incertitudine care plana peste cererile vechi de ajutor public judiciar.
- Amintește că mecanismul actual, cel legat de salariul minim, se actualizează singur, fără să depindă de voința cuiva de a emite o hotărâre de guvern.
Ce rămâne o problemă
- Decizia validează un text mort. Pragurile de 300 și 600 de lei au ieșit din vigoare la 15 ianuarie 2023, cu 1.328 de zile înainte de publicarea deciziei, iar cei care s-au lovit de ele nu obțin nimic din această confirmare.
- Curtea nu răspunde deloc criticii de fond, aceea că o sumă fixă nemodificată timp de unsprezece ani devine, prin simpla trecere a timpului, altceva decât a fost la adoptare. Răspunsul „ține de opțiunea legiuitorului” nu atinge problema.
- Art. 8 alin. (3), pe care Curtea îl invocă drept supapă, nu are criterii scrise. Instanța apreciază liber ce înseamnă costuri „de natură să limiteze accesul efectiv la justiție”, exact reproșul autorului excepției despre interpretări diferite de la o instanță la alta.
- Cererea de eșalonare a taxei de timbru în rate a rămas fără răspuns motivat, deși scutirile, reducerile și eșalonările sunt enumerate în art. 6 lit. d) ca formă de ajutor.
- Criticile pe art. 1 alin. (5), art. 56 și 57 din Constituție au fost înlăturate ca nemotivate, fără examinare pe fond.
Sfaturi utile
- Verifică pragul cu salariul minim din momentul cererii, nu cu o cifră memorată. La 4 septembrie 2026, limita pentru ajutor integral este 1.081,25 lei venit mediu net lunar pe membru de familie, iar cea pentru ajutor de 50% este 2.162,50 lei. Salariul minim se schimbă prin hotărâre de guvern, deci se schimbă și pragurile.
- Calculează venitul pe ultimele două luni dinaintea cererii și împarte-l la numărul membrilor de familie. Scade sumele plătite periodic pentru nevoi de bază, chiria și obligațiile de întreținere, pentru că art. 9 le ia în calcul.
- Dacă ieși cu puțin peste prag, cere ajutorul în temeiul art. 8 alin. (3) și arată în cerere ce costuri concrete te blochează: cuantumul taxei de timbru, onorariul de expertiză estimat, avansul executorului. Decizia nr. 169/2026 îți dă un argument direct pentru acest alineat.
- Depune cererea la instanța care judecă procesul în care ai nevoie de ajutor. Dacă instanța nu poate fi încă determinată, competența revine judecătoriei din raza domiciliului tău.
- Atașează înscrisurile care dovedesc veniturile, dovezile privind obligațiile de întreținere și declarația pe propria răspundere despre ajutoarele primite anterior. Cererea se soluționează fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu, deci tot ce ai de spus trebuie să fie deja în dosar.
- Dacă cererea îți este respinsă, ai cinci zile de la comunicare ca să ceri reexaminarea. Termenul e scurt și curge de la comunicare, nu de la momentul în care afli.
- Ține minte că ajutorul este un avans al statului, nu o donație. Legea prevede că solicitantul este înștiințat în scris că, dacă pierde procesul, poate fi obligat să suporte cheltuielile. Întreabă explicit despre asta înainte de a depune cererea.
Întrebări frecvente
Ce este, mai exact, ajutorul public judiciar?
Care sunt pragurile de venit valabile acum?
Am venituri cu puțin peste prag. Chiar nu pot primi nimic?
Există o limită maximă a ajutorului?
Ce a decis concret Curtea Constituțională?
Decizia îmi schimbă cu ceva situația dacă cer ajutor astăzi?
De ce s-a pronunțat Curtea pe un text care nu mai e în vigoare?
Autoritățile publice chiar nu plătesc taxă de timbru?
Unde depun cererea și cât durează?
Ajutorul acoperă și procesele penale sau contravenționale?
Analiza redacției
Cifra care spune totul despre acest dosar nu apare în decizie. Pragul de 300 de lei a fost pus prin Legea nr. 251/2011, într-un an în care salariul de bază minim brut era de 670 de lei, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1193/2010. Din 1 ianuarie 2012, primul an complet de aplicare, salariul minim a trecut la 700 de lei prin Hotărârea Guvernului nr. 1225/2011. Pragul reprezenta atunci aproximativ 43% din salariul minim. În martie 2020, când Judecătoria Sectorului 6 a sesizat Curtea, salariul minim era de 2.230 de lei potrivit Hotărârii Guvernului nr. 935/2019, iar aceleași 300 de lei ajunseseră la 13,5% din el. Aceasta este, în cifre, exact critica autorului excepției, iar Curtea nu o atinge nicăieri în motivare.
Partea a doua a calculului e la fel de interesantă. Legea nr. 31/2023 a legat pragul de salariul minim, ceea ce rezolvă eroziunea pe viitor, dar l-a fixat la 25%, adică la puțin peste jumătate din raportul de la care pornise în 2012. Dacă legiuitorul ar fi păstrat proporția de 43%, pragul de astăzi ar fi de aproximativ 1.854 de lei pe membru de familie, nu 1.081,25 lei. Indexarea a oprit degradarea, dar a consfințit-o pe cea deja produsă. Iar pentru pragul de 50%, situația e și mai clară: 600 de lei însemnau 86% din salariul minim în 2012, iar acum limita este de 50%.
A treia observație ține de mecanica legislativă. Legea nr. 251/2011 nu a lăsat lucrurile la voia întâmplării: a introdus un articol care permitea Guvernului să actualizeze limitele de venit prin hotărâre. Instrumentul a existat unsprezece ani și nu a fost folosit niciodată, iar Legea nr. 31/2023 l-a abrogat ca inutil. Când Curtea răspunde că stabilirea limitelor „ține de opțiunea legiuitorului”, răspunsul este formal corect, dar ocolește faptul că opțiunea fusese deja exercitată, sub forma unei obligații implicite de actualizare pe care nimeni nu a dus-o la capăt.
Rămâne durata. Încheierea de sesizare este din 13 martie 2020, pronunțarea din 26 februarie 2026, publicarea din 4 septembrie 2026. Sunt 2.176 de zile de la sesizare la pronunțare și încă 190 de zile de la pronunțare la publicare, în total 2.366 de zile, aproape șase ani și jumătate. Dosarul de fond purta numărul 18.096/303/2019, deci procesul în care s-a ridicat excepția începuse cu un an mai devreme. Pe un capăt de cerere care privește tocmai imposibilitatea de a plăti un proces, întârzierea are un efect propriu.
Ce ar trebui schimbat
- Criterii scrise pentru art. 8 alin. (3). Alineatul pe care Curtea îl invocă drept supapă nu spune nimic despre cum se apreciază că un cost „limitează accesul efectiv la justiție”. Un set minim de repere, de exemplu raportul dintre taxa de timbru și venitul lunar al familiei, ar transforma un text potențial într-un drept previzibil și ar reduce diferențele de la o instanță la alta.
- Reașezarea procentului la nivelul din 2012. Ridicarea pragului de la 25% la aproximativ 43% din salariul minim ar readuce ajutorul integral la acoperirea pe care o avea când suma fixă a fost stabilită, adică la circa 1.854 de lei pe membru de familie în 2026.
- Republicarea ordonanței. Art. II din Legea nr. 31/2023 prevede republicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 cu o nouă numerotare. La 4 septembrie 2026, la peste trei ani și șapte luni de la intrarea legii în vigoare, portalul legislativ afișează în continuare o formă actualizată, nu una republicată. Un om care caută textul dă peste versiuni cu 300, 500 sau 800 de lei, fără să știe care i se aplică.
- Un calculator public al pragului. Ministerul Justiției ar putea publica o pagină simplă în care se introduce venitul familiei și numărul de membri, iar rezultatul arată dacă se încadrează la ajutor integral, la 50% sau la art. 8 alin. (3). Costul e minim, iar efectul e că oamenii nu mai renunță din start pentru că nu înțeleg cifra.
- Termen intern pentru publicarea deciziilor Curții. 190 de zile între pronunțare și publicare, într-o cauză în care decizia produce efecte abia de la publicare, sunt greu de justificat. Un termen orientativ asumat public ar face predictibil momentul din care o decizie poate fi invocată în instanță.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 750 din 4 septembrie 2026 16 pagini PDF, 169 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Decizia Curții Constituționale nr. 169 din 26 februarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 31/2023 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă
EMITENT: CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
Publicat în: M. Of. nr. 750 din 4 septembrie 2026
D E C I Z I I A L E C U R Ț I I C O N S T I T U Ț I O N A L E CURTEA CONSTITUȚIONALĂ D E C I Z I A Nr. 169 din 26 februarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 31/2023 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă Elena-Simina Tănăsescu — președinte Asztalos Csaba-Ferenc — judecător Mihai Busuioc — judecător Mihaela Ciochină — judecător Cristian Deliorga — judecător Dimitrie-Bogdan Licu — judecător Gheorghe Stan — judecător Cristina Cătălina Turcu — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Dan Băzăvan în Dosarul nr. 18.096/303/2019 al Judecătoriei Sectorului 6 București — Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 681D/2020.
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 118 din 27 februarie 2025, și arătând că legiuitorul are posibilitatea să stabilească sfera persoanelor beneficiare și criteriile de acordare a ajutorului public judiciar.
C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4. Prin Încheierea din 13 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 18.096/303/2019, Judecătoria Sectorului 6 București — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepția a fost ridicată de Dan Băzăvan într-o cauză având ca obiect cererea de ajutor public judiciar formulată într-o contestație la executare.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate aduc atingere art. 21 și 47 din Constituție, deoarece stabilesc o valoare foarte mică a venitului mediu lunar net la care se raportează ajutorul public judiciar, valoare care corespunde alocației datorate creșterii unui copil, deși salariul minim brut garantat a crescut. De asemenea, se susține că instanțele de judecată pot, în litera legii, iar nu în spiritul său, să dea interpretări diverse dispozițiilor legale supuse controlului, deși scopul legiuitorului a fost acordarea accesului neîngrădit la instanță. A nu oferi justițiabilului posibilitatea să plătească taxa de timbru judiciar în rate egale (12 de exemplu) sau să beneficieze de reducerea sau efectiv de scutirea plății acesteia duce la afectarea nivelului de trai al acestuia și al familiei sale și a accesului liber la justiție.
Singurii care mai beneficiază de ajutor sunt cei privați de libertate sau cei lipsiți total de venituri. Este adevărat că, în temeiul art. 56 din Constituție, cetățenii au obligația să contribuie cu impozite și taxe la cheltuielile publice, dar plata acestora trebuie să fie proporțională cu veniturile de la momentul respectiv, potrivit art. 21, 47 și 57 din Constituție. În timp ce pentru un deținut statul plătește o sumă lunară de întreținere, iar anumite autorități publice sunt scutite de la plata taxei de timbru, persoanele care au nevoie de ajutor public judiciar nu pot beneficia de acesta decât dacă au venituri foarte mici, ceea ce aduce atingere art. 16 și 21 din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Declarației Universale a Drepturilor Omului.
Așadar, art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, precum și ordonanța în ansamblul său aduc atingere „principiului internațional al nediscriminării”, respectiv art. 11 și 20 din Constituție.
6. Judecătoria Sectorului 6 București — Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și că textele criticate nu aduc atingere art. 16 din Constituție, deoarece persoanele cu care se compară autorul aparțin altei categorii de subiecte de drept sau se află în situații obiectiv diferite. În ceea ce privește limita instituită de legiuitor pentru acordarea ajutorului public judiciar, instanța arată că acesta este un aspect ce ține de opțiunea legiuitorului, deoarece accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate, iar actul normativ a fost adoptat pentru a sprijini persoanele care se află în dificultate materială, aspect ce nu este incompatibil cu prevederile art. 47 din Constituție, iar critica privind încălcarea art. 57 din Constituție nu este motivată.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, potrivit celor reținute în deciziile Curții Constituționale nr. 657 din 11 mai 2010 și nr. 455 din 16 iunie 2015.
9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate. C U R T E A, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11. Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare. În realitate, din motivarea excepției, Curtea reține că obiectul acesteia îl constituie doar dispozițiile art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008.
12. Curtea constată că, ulterior sesizării sale, textele de lege criticate au fost modificate fără a păstra soluția legislativă criticată de autorul excepției, însă, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 31/2023 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 12 ianuarie 2023, texte care au următorul cuprins: — Art. 8. „(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.”
13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate aduc atingere art. 1 alin. (5) referitor la respectarea Constituției și a supremației legilor, art. 16 — Egalitatea în drepturi, art. 21 — Accesul liber la justiție, art. 47 — Nivelul de trai, art. 56 — Contribuții financiare și art. 57 — Exercitarea drepturilor și a libertăților din Constituție. Totodată, în temeiul art. 11 și al art. 20 alin. (1) din Constituție, prin raportare la prevederile constituționale corespondente, sunt invocate și exigențele art. 6 — Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cele ale Declarației Universale a Drepturilor Omului.
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici formulate de același autor, similare celor din prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 13 din 15 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 4 aprilie 2019, paragraful 13, Curtea a făcut referire la jurisprudența sa, reținând că prevederile art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 stabilesc acordarea unui ajutor public judiciar, în formele prevăzute de lege, acelor persoane care îndeplinesc condițiile legale. De asemenea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă o garanție suplimentară a accesului efectiv la justiție, fiind adoptată pentru îmbunătățirea acestuia și pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor care sunt parte într-un litigiu și se află într-o dificultate materială.
15. Totodată, prin Decizia nr. 39 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015, paragrafele 15-17, menținând jurisprudența sa în materie, Curtea a observat că prevederile art. 7 și 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă opțiunea legiuitorului, care stabilește, astfel, sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului. În acest context, Curtea a amintit că, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că dreptul efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă însă un drept necondiționat de a obține un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă și nici dreptul la o procedură gratuită în această materie.
16. Curtea a subliniat în jurisprudența sa că stabilirea limitelor cu privire la acordarea ajutorului public judiciar, a sferei persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului, precum și a criteriilor în funcție de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă țin de opțiunea legiuitorului (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23 decembrie 2015, paragraful 17, sau Decizia nr. 156 din 17 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 20 iunie 2022, paragraful 18).
17. Cu acest prilej Curtea reține că prin art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 s-a reglementat acordarea ajutorului public judiciar și în alte situații decât cele reglementate la art. 8 alin. (1) și (2) din aceeași ordonanță, respectiv proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție. Prin urmare, Curtea nu poate reține încălcarea prevederilor art. 47 și 21 din Constituție, astfel cum ultimul articol este interpretat, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma exigențelor art. 6 din Convenție.
18. Referitor la pretinsa discriminare a autorului excepției, creată prin neacordarea ajutorului public judiciar prin comparație cu autoritățile care sunt scutite de la plata taxei de timbru, Curtea a statuat că principiul egalității nu este aplicabil între cetățeni și autorități publice. În virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 16, cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituție și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile care le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor, în realizarea funcțiilor pentru care sunt create. Pe de altă parte, Curtea a subliniat că autoritățile/instituțiile publice nu beneficiază de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru cu privire la toate acțiunile în justiție, scutirea fiind aplicabilă numai în cazul special în care este vorba despre recuperarea sumelor ce reprezintă veniturile publice, iar nu și în cazul în care instituția formulează cereri ca urmare a pretențiilor ce decurg din contracte civile sau comerciale ori din alte raporturi ce excedează domeniului strict delimitat al noțiunii de „venituri publice”. Scutirea autorităților publice, care intră sub incidența art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, de taxe, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanțelor bugetare are o justificare obiectivă și rațională, întrucât autoritățile respective sunt beneficiare de alocații bugetare și ar fi lipsită de justificare obligarea acestora să plătească din buget o taxă ce revine aceluiași buget, în condițiile în care acestea sunt finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa — Curtea Constituțională (Decizia nr. 390 din 4 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 5 octombrie 2023, paragrafele 18 și 19).
19. În ceea ce privește încălcarea art. 1 alin. (5), art. 56 și 57 din Constituție, Curtea observă că autorul nu arată motivele pe care se întemeiază excepția și din raportarea textelor criticate la dispozițiile constituționale invocate nu se poate reține o critică minimă de neconstituționalitate. De asemenea, critica privind încălcarea Declarației Universale a Drepturilor Omului este formulată generic, cu privire la întregul act internațional.
Or, Curtea Constituțională nu se poate substitui autorului în ceea ce privește formularea motivelor de neconstituționalitate pentru care excepția ar trebui admisă.
20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă În numele legii D E C I D E: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dan Băzăvan în Dosarul nr. 18.096/303/2019 al Judecătoriei Sectorului 6 București — Secția civilă și constată că dispozițiile art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 31/2023 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 București — Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 26 februarie 2026. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Pentru magistrat-asistent Cristina Cătălina Turcu, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează prim-magistrat-asistent, Benke Károly
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.