Pe scurt
- România și Egiptul înlocuiesc acordul de cooperare militară semnat în 1976, pe vremea Republicii Socialiste România, cu un memorandum nou, semnat la Cairo în noiembrie 2025.
- Se înființează un Comitet militar mixt româno-egiptean, care se reunește anual, alternativ în cele două țări, iar activitățile comune ale anului următor se stabilesc până la finalul lunii septembrie.
- Militarul român aflat în Egipt intră sub jurisdicția penală egipteană, iar diferendele dintre state se rezolvă doar prin negocieri directe, fără instanțe și fără arbitraj.
Publicat: M. Of. nr. 573 din 13 iulie 2026
Intră în vigoare: 16 iulie 2026
Cooperarea militară dintre România și Egipt se sprijinea, până acum, pe un acord semnat la București în aprilie 1976, între Republica Socialistă România și Republica Arabă Egipt. Legea nr. 140/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 573 din 13 iulie 2026, ratifică documentul care îl înlocuiește. Este a doua mișcare de acest fel din aceeași ediție a Monitorului Oficial, alături de acordul cu Republica Moldova privind controlul coordonat la punctul feroviar Fălciu-Cantemir.
Memorandumul a fost semnat la Cairo la 2 noiembrie 2025, de viceprim-ministrul și ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, și de comandantul suprem, ministrul apărării și al producției militare al Egiptului, generalul Abdel Mageed Saqr.
Documentul nu este un tratat de alianță și nu prevede obligații de asistență militară. Este un cadru de cooperare: opt domenii, cinci forme de lucru, un comitet care se întrunește o dată pe an și un plan anual de activități.
Efectele pe care le produce
Acordul din 1976 dispare. Părțile au convenit expres că, la data intrării în vigoare a memorandumului, Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Arabe Egipt privind cooperarea în domeniile tehnico-militar și economico-militar, semnat la București la 16 aprilie 1976, își încetează valabilitatea.
Cooperarea acoperă opt domenii. Instruirea personalului militar, medicină și logistică, protecția mediului înconjurător, operații de menținere a păcii, planificarea apărării, educație, industrii de apărare și activități culturale și sportive.
Formele de lucru sunt cinci. Vizite oficiale și de lucru, schimb de personal militar și participare la cursuri, conferințe și seminare, exerciții militare comune, întâlniri între delegații de ofițeri de stat major și schimb de informații și documente.
Apare o structură bilaterală permanentă. Comitetul militar mixt româno-egiptean se reunește anual, alternativ în România și în Egipt, iar membrii lui sunt desemnați de miniștrii apărării ai celor două state.
Costurile se împart după regula gazdei. Partea primitoare suportă cazarea, hrana, urgențele stomatologice și medicale, activitățile culturale și transportul intern, iar partea trimițătoare plătește transportul internațional. Totul pe bază de reciprocitate.
Militarul român din Egipt răspunde penal după legea egipteană. Personalul părții trimițătoare se află sub jurisdicția penală a statului părții primitoare pe durata șederii. Memorandumul prevede totuși că nicio măsură judiciară nu se ia înainte ca partea trimițătoare să fie notificată despre infracțiunea săvârșită.
Abaterile disciplinare rămân la statul de origine. Pentru abaterile militare disciplinare comise pe teritoriul celuilalt stat, măsurile le adoptă autoritățile părții trimițătoare, potrivit propriilor legi și regulamente militare, pe baza negocierilor cu autoritățile părții primitoare.
Nimeni nu poate fi pus la treabă în afara cadrului convenit. Partea primitoare nu poate atribui personalului militar al părții trimițătoare vreo sarcină militară sau altă activitate în beneficiul său, în afara memorandumului.
Informațiile clasificate au un regim propriu, dar limitat. Tabelul de echivalență acoperă trei niveluri: „Strict secret” corespunde englezescului „Secret”, „Secret” corespunde lui „Confidential”, iar „Secret de serviciu” lui „Restricted”. Cel mai înalt nivel din legislația română, strict secret de importanță deosebită, nu apare în tabel. Pentru schimbul efectiv, părțile urmează să semneze un acord separat.
Diferendele nu ajung nicăieri în afara celor două state. Articolul 11 spune că orice diferend din interpretarea sau aplicarea memorandumului se soluționează prin consultări și negocieri directe, fără a recurge la un terț sau la orice entitate judiciară națională, internațională ori arbitraj internațional.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Diferența cea mai vizibilă este de obiect. Acordul din 1976 privea cooperarea în domeniile tehnico-militar și economico-militar, adică, în limbajul epocii, în principal producția și livrarea de tehnică militară. Memorandumul din 2025 pune pe primul loc instruirea, educația, planificarea apărării și operațiile de menținere a păcii, iar industriile de apărare rămân doar unul dintre cele opt domenii.
A doua schimbare este instituțională. Acolo unde acordul vechi funcționa prin contacte punctuale, noul document creează Comitetul militar mixt, cu reuniune anuală obligatorie și cu alternanță a locului, plus un calendar: până la finalul lunii septembrie a fiecărui an se stabilesc activitățile comune pentru anul următor.
A treia schimbare privește durata și ieșirea. Memorandumul rămâne în vigoare cinci ani și se prelungește automat cu perioade succesive de câte cinci ani, dacă niciuna dintre părți nu anunță în scris, cu cel puțin trei luni înainte de expirare, că vrea să îl denunțe. Încetarea nu afectează proiectele și programele comune deja începute.
A patra diferență, cea mai puțin discutată, este de regim juridic al personalului. Memorandumul plasează expres militarii părții trimițătoare sub jurisdicția penală a statului gazdă, cu obligația de notificare prealabilă. Este o soluție diferită de cea din acordurile de tip SOFA din spațiul aliat, unde statul de origine își păstrează, în anumite situații, jurisdicția asupra propriilor militari.
Rămâne de reținut și că textul publicat în Monitorul Oficial este marcat expres ca traducere, iar memorandumul a fost întocmit în română, arabă și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de diferențe de interpretare, prevalează textul în limba engleză.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Scoate din vigoare un acord semnat de un stat care nu mai există, sub o denumire și cu un obiect care nu mai corespund realității.
- Comitetul militar mixt și planul anual dau cooperării o cadență, în locul contactelor ocazionale.
- Repartizarea costurilor este scrisă limpede, pe categorii, ceea ce evită negocieri la fiecare activitate.
- Interdicția ca partea primitoare să atribuie sarcini în afara cadrului convenit protejează personalul trimis de misiuni neprevăzute.
- Regulile de protecție a informațiilor clasificate se mențin și după încetarea memorandumului, în lipsa unei înțelegeri scrise contrare.
- Denunțarea are un termen clar, de trei luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, deci nu se poate face prin surprindere.
Ce rămâne o problemă
- Jurisdicția penală asupra militarului român revine integral statului gazdă, fără nicio excepție pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
- Excluderea oricărei instanțe și a oricărui arbitraj din soluționarea diferendelor lasă un singur mecanism, negocierea, care depinde de voința ambelor părți.
- Schimbul efectiv de informații clasificate nu este posibil până la semnarea unui acord separat, pe care memorandumul îl anunță, dar nu îl datează.
- Textul publicat este o traducere, iar în caz de neînțelegere prevalează versiunea engleză, pe care cititorul român nu o are la dispoziție în Monitorul Oficial.
- Compensația pentru pagubele produse patrimoniului părții primitoare se stabilește prin consultări, fără criterii, termene sau plafoane.
- Prelungirea automată din cinci în cinci ani nu este condiționată de nicio evaluare a rezultatelor cooperării.
Sfaturi utile
- Dacă urmează să fiți trimis în Egipt în cadrul acestei cooperări, rețineți că pe durata șederii vă aflați sub jurisdicția penală egipteană. Memorandumul prevede doar notificarea prealabilă a părții române, nu și transferul competenței.
- Solicitările de vizită se transmit prin atașații apărării ai celor două părți, cu cel puțin 20 de zile înainte de începerea vizitei, și urmează procedurile părții primitoare.
- Personalul trimis nu poate desfășura activități neconvenite în prealabil și nu poate participa la activități politice pe teritoriul celuilalt stat. Interdicția este scrisă de două ori în memorandum, la articolul 8 și la articolul 10.
- Instrucțiunile de securitate ale părții primitoare se aplică integral personalului trimis, inclusiv cele privind securitatea informațiilor și a datelor.
- Pentru participarea la activități, urmăriți planul anual: el se stabilește până la finalul lunii septembrie pentru anul următor și poate fi modificat oricând, cu acordul ambelor părți.
- Dacă lucrați cu informații clasificate, țineți cont că accesul este limitat la personalul desemnat, cu autorizație de securitate la nivelul corespunzător, iar transmiterea se face exclusiv prin canalele oficiale.
- Pentru textul autentic, rețineți că versiunea din Monitorul Oficial este marcată ca traducere și că, în caz de divergență, prevalează textul în limba engleză.
Întrebări frecvente
Ce înlocuiește acest memorandum?
În ce domenii se cooperează?
Cine plătește activitățile?
Sub jurisdicția cui se află militarii trimiși?
Cât timp este valabil?
Se pot schimba informații clasificate?
Cum se rezolvă un diferend între cele două state?
Ce se întâmplă cu proiectele în derulare dacă memorandumul încetează?
Analiza redacției
Actul face un lucru elementar și necesar: scoate din dreptul pozitiv un acord al Republicii Socialiste România, cu un obiect gândit pentru economia militară a anilor ’70, și îl înlocuiește cu un cadru care seamănă cu ce semnează astăzi orice două ministere ale apărării. Deplasarea accentului de la „tehnico-militar și economico-militar” către instruire, educație și planificarea apărării descrie corect ce se poate face realist între cele două armate.
Construcția e sobră și fără promisiuni: nu există obligații de asistență, nu există angajamente de achiziție, nu există sume. Comitetul militar mixt cu reuniune anuală și planul stabilit până în septembrie pentru anul următor sunt exact tipul de mecanism care ține un acord în viață fără să coste nimic.
Două alegeri merită totuși discutate. Prima este jurisdicția: militarul român trimis în Egipt răspunde penal integral după legea egipteană, fără nicio excepție pentru faptele comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu, singura garanție fiind notificarea prealabilă a părții române. În acordurile pe care România le are în spațiul aliat, jurisdicția e împărțită, iar statul de origine păstrează competența pentru faptele de serviciu. A doua este articolul 11, care închide orice cale în afara negocierii directe: dacă cele două părți nu se înțeleg, nu se întâmplă nimic, iar textul nu prevede nici măcar medierea.
Ce ar trebui schimbat
- O clauză de jurisdicție împărțită pentru faptele de serviciu. Competența statului de origine asupra faptelor săvârșite în exercitarea atribuțiilor este standardul în acordurile de staționare și ar da militarului trimis aceeași protecție pe care o are în misiunile din spațiul aliat.
- Un termen pentru acordul separat privind informațiile clasificate. Fără el, articolul 9 rămâne o declarație de intenție, iar cooperarea în domeniile care presupun schimb de informații nu poate începe.
- O procedură subsidiară de soluționare a diferendelor. Chiar și o simplă conciliere între reprezentanți la nivel superior ar da o ieșire acolo unde negocierea directă eșuează, fără să atingă rezerva față de arbitraj.
- Publicarea textului autentic în limba engleză. De vreme ce, în caz de divergență, versiunea engleză prevalează, ea ar trebui să fie accesibilă alături de traducerea publicată, măcar pe pagina Ministerului Apărării Naționale.
- Condiționarea prelungirii automate de o evaluare. Un raport al Comitetului militar mixt înaintea fiecărei perioade de cinci ani ar transforma prelungirea dintr-o formalitate într-o decizie informată.
- Criterii pentru compensațiile civile. Articolul care trimite pur și simplu la consultări între autorități ar câștiga dacă ar prevedea un termen și o metodă de evaluare a prejudiciului.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 573 din 13 iulie 2026 16 pagini PDF, 114 KB actul începe la pagina 11
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cooperarea militară dintre Guvernul României, reprezentat de Ministerul Apărării Naționale, și Guvernul Republicii Arabe Egipt, reprezentat de Ministerul Apărării, semnat la Cairo la 2 noiembrie 2025
EMITENT: Parlamentul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 13 iulie 2026
PARLAMENTUL ROMÂNIEI. CAMERA DEPUTAȚILOR. SENATUL
L E G E pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cooperarea militară dintre Guvernul României, reprezentat de Ministerul Apărării Naționale, și Guvernul Republicii Arabe Egipt, reprezentat de Ministerul Apărării, semnat la Cairo la 2 noiembrie 2025
pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cooperarea militară dintre Guvernul României, reprezentat de Ministerul Apărării Naționale, și Guvernul Republicii Arabe Egipt, reprezentat de Ministerul Apărării, semnat la Cairo la 2 noiembrie 2025
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Se ratifică Memorandumul de înțelegere*) privind cooperarea militară dintre Guvernul României, reprezentat de Ministerul Apărării Naționale, și Guvernul Republicii Arabe Egipt, reprezentat de Ministerul Apărării, semnat la Cairo la 2 noiembrie 2025.
*) Traducere.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR SORIN-MIHAI GRINDEANU p. PREȘEDINTELE SENATULUI, MIHAI COTEȚ
București, 13 iulie 2026.
Nr. 140.
M E M O R A N D U M D E Î N Ț E L E G E R E privind cooperarea militară dintre Guvernul României, reprezentat de Ministerul Apărării Naționale, și Guvernul Republicii Arabe Egipt, reprezentat de Ministerul Apărării Guvernul României, reprezentat de Ministerul Apărării Naționale, și Guvernul Republicii Arabe Egipt, reprezentat de Ministerul Apărării, denumite în continuare în mod individual parte și în mod colectiv părți, recunoscând dorința lor comună de a-și întări legăturile de prietenie, de a aprofunda și îmbunătăți relațiile cordiale existente între cele două țări, subliniind susținerea și promovarea relațiilor bilaterale prin impulsionarea cooperării militare bazate pe respect reciproc și principiul neimplicării în afacerile interne ale celor două țări, luând în considerare prevederile Cartei Națiunilor Unite, într-o manieră care se conformează cu legislațiile și politicile naționale ale ambelor state, în conformitate cu principiile egalității și interesului reciproc, ținând cont de obligațiile lor internaționale, considerând obiectivul părților de a spori încrederea, stabilitatea și securitatea, în conformitate cu principiile și obiectivele Cartei Națiunilor Unite, întrucât părțile au convenit asupra denunțării Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Arabe Egipt privind cooperarea în domeniile tehnico-militar și economico-militar, semnat la București la 16 aprilie 1976, și a înlocuirii acestuia cu prezentul memorandum, ca bază pentru cooperarea militară dintre părți, au convenit asupra următoarelor:
ARTICOLUL 1 Scop Scopul prezentului memorandum de înțelegere este de a stabili cadrul necesar pentru cooperare militară, astfel:
1. consolidarea cooperării militare prin extinderea și intensificarea relațiilor militare comune;
2. dezvoltarea relațiilor existente prin schimb de comunicări, precum și consolidarea legăturilor de cooperare și înțelegere reciprocă.
ARTICOLUL 2 Definiții În contextul prezentului memorandum, termenii stabiliți mai jos au următorul înțeles:
1. parte trimițătoare este partea care își trimite personalul pe teritoriul statului celeilalte părți, în contextul prezentului memorandum;
2. parte primitoare este partea care primește pe teritoriul statului său personalul părții trimițătoare, pentru scopurile prezentului memorandum;
3. zonă prestabilită este locația de pe teritoriul statului părții primitoare, care este accesibilă personalului părții trimițătoare;
4. informații militare clasificate reprezintă orice informație militară, indiferent de formă, care este clasificată în conformitate cu legislațiile naționale și care este protejată corespunzător.
ARTICOLUL 3 Domenii de cooperare Părțile cooperează în următoarele domenii:
a) instruirea personalului militar;
b) medicină și logistică;
c) protecția mediului înconjurător;
d) operații de menținere a păcii;
e) planificarea apărării;
f) educație;
g) industrii de apărare;
h) activități culturale și sportive.
ARTICOLUL 4 Forme de cooperare Cooperarea dintre părți are loc sub următoarele forme:
a) vizite oficiale și de lucru;
b) schimb de personal militar, precum și participare la cursuri organizate de instituții militare de învățământ, conferințe și seminare;
c) exerciții militare comune;
d) întâlniri între delegații ale ofițerilor de stat major din diferite arme și ale instituțiilor militare de învățământ;
e) schimb de informații și documente în diferite domenii ale apărării.
ARTICOLUL 5 Implementare 1. Pentru implementarea prevederilor prezentului memorandum, autoritățile competente ale părților pot încheia acorduri și protocoale specifice.
2. Până la finalul lunii septembrie a fiecărui an, părțile stabilesc activități comune pentru anul următor și, dacă este necesar, pot pregăti un plan de cooperare detaliat, care poate fi modificat în orice moment, cu consimțământul ambelor părți.
ARTICOLUL 6 Comitetul militar mixt
1. Se înființează un Comitet militar mixt româno-egiptean, denumit în continuare CMM, având ca scop promovarea și coordonarea cooperării militare bilaterale.
2. CMM se reunește anual, alternativ în România și în Republica Arabă Egipt.
3. Miniștrii apărării ai părților vor desemna membrii CMM corespunzători.
ARTICOLUL 7 Aspecte financiare
1. Costurile activităților prevăzute în planul anual sunt acoperite pe bază de reciprocitate.
2. Partea primitoare suportă cheltuielile referitoare la cazare, hrană, urgențe stomatologice și medicale, activități culturale și transport intern pe teritoriul propriului său stat, pentru activitățile desfășurate în baza prezentului memorandum.
3. Partea trimițătoare suportă costurile transportului internațional.
4. În cazul decesului oricărui membru al personalului părții trimițătoare pe teritoriul statului părții primitoare, partea trimițătoare este responsabilă pentru chestiunile conexe, precum și pentru transportul cadavrului, pe propria sa cheltuială. Reprezentanții autorizați ai părții trimițătoare au dreptul de a fi informați despre cauzele decesului și despre orice informații suplimentare relevante. Într-un asemenea caz, partea primitoare va acorda părții trimițătoare asistența necesară.
ARTICOLUL 8 Vizite
1. Toate aranjamentele de securitate referitoare la vizitele personalului militar al părții trimițătoare se stabilesc prin coordonare cu autoritățile competente/autorizate ale părții primitoare.
2. Întreg personalul militar al părții trimițătoare respectă și urmează instrucțiunile de securitate emise de partea primitoare, pe durata prezenței pe teritoriul statului părții primitoare.
3. Solicitările de vizită sunt coordonate prin intermediul atașaților apărării ai celor două părți și fac obiectul procedurilor părții primitoare.
4. Solicitarea de vizită se înaintează părții primitoare cu cel puțin douăzeci (20) de zile înainte de începerea vizitei.
5. Personalul militar al părții trimițătoare nu desfășoară activități care nu au fost convenite în prealabil și nici nu participă la activități politice pe teritoriul statului părții primitoare.
ARTICOLUL 9 Protecția informațiilor militare clasificate schimbate
1. Părțile întreprind măsuri adecvate pentru protecția informațiilor militare clasificate, schimbate în contextul prezentului memorandum.
2. Părțile, prin autorități competente, convin semnarea unui acord separat pentru a stabili chestiuni referitoare la schimbul, folosința și protecția informațiilor clasificate schimbate pe durata activităților comune desfășurate în contextul prezentului memorandum. Măsurile stipulate în prezentul memorandum se vor aplica până la momentul intrării în vigoare a unui astfel de acord.
3. Niciun material sau nicio informație clasificată schimbată între părți, în contextul prezentului memorandum, nu va fi comunicată sau divulgată, direct sau indirect, către guverne, autorități, companii, persoane din state terțe sau oricărei alte părți care nu este implicată în acest MoU, denumite în continuare în mod colectiv terțe părți, fără acordul prealabil scris al părții emitente.
4. Partea primitoare acordă informațiilor militare clasificate schimbate același nivel de clasificare ca și partea emitentă, toate informațiile și materialele militare clasificate primind următoarele niveluri de clasificare:
| Pentru partea română | Pentru partea egipteană | Echivalentul în limba engleză |
|---|---|---|
| Strict secret | سري جدا | Secret |
| Secret | سري | Confidential |
| Secret de serviciu | محظور | Restricted |
5. Accesul la informațiile militare clasificate este limitat la personalul desemnat cu implementarea prezentului memorandum, personal ce deține autorizație de securitate, în conformitate cu legislația națională privind protecția informațiilor clasificate, la un nivel echivalent cu nivelul de clasificare pentru securitate necesar.
6. Informațiile și materialele militare clasificate sunt transmise exclusiv prin intermediul canalelor oficiale ale autorităților competente ale părților.
7. În eventualitatea unui incident de securitate în urma căruia se pierd, se compromit sau este posibil să se compromită informații militare clasificate primite de la partea emitentă, partea primitoare adoptă toate măsurile necesare pentru a remedia prejudiciul și informează de îndată partea emitentă. Partea primitoare inițiază de îndată o anchetă, cu sprijinul, la nevoie, al părții emitente, în conformitate cu legislațiile naționale privind protecția informațiilor clasificate.
8. În cazul ieșirii din vigoare a prezentului memorandum, părțile vor lua toate măsurile necesare pentru protejarea informațiilor militare clasificate schimbate în baza prezentului memorandum.
9. Personalul părții trimițătoare respectă instrucțiunile privitoare la securitatea personalului, informațiilor și datelor, în conformitate cu regulamentele și procedurile în vigoare ale părții primitoare, pe durata șederii pe teritoriul statului său.
10. Fiecare parte adoptă toate măsurile de securitate necesare pentru a garanta o gestionare adecvată a informațiilor clasificate schimbate sau a celor care decurg din prezentul memorandum, pentru a le proteja împotriva unui acces neautorizat, precum alterare, transfer, publicare, în conformitate cu legislațiile și regulamentele naționale ale părților.
11. Părțile vor continua să mențină măsurile de securitate, pentru a garanta o gestionare corespunzătoare a informațiilor clasificate, fără a le divulga, chiar și după încetarea sau expirarea prezentului memorandum, în lipsa unei înțelegeri scrise contrare.
ARTICOLUL 10 Jurisdicție
1. Personalul părții trimițătoare și membrii familiei acestuia respectă legislația, cutumele și suveranitatea statului părții primitoare și nu se angajează în niciun tip de activitate politică pe durata prezenței pe teritoriul statului părții primitoare.
2. Personalul părții trimițătoare se află sub jurisdicția penală a statului părții primitoare pe durata șederii sau prezenței pe teritoriul statului părții primitoare. Nu se va lua nicio măsură judiciară împotriva personalului părții trimițătoare, înaintea notificării către partea trimițătoare a infracțiunii săvârșite de către personalul său, pe canale oficiale și în prezența reprezentanților părții trimițătoare.
3. În cazul abaterilor militare disciplinare ale personalului părții trimițătoare, săvârșite pe teritoriul statului părții primitoare, autoritățile părții trimițătoare adoptă măsurile corespunzătoare, în conformitate cu legile și regulamentele sale militare, pe baza negocierilor purtate cu autoritățile părții primitoare, atunci când este necesar.
4. Compensația civilă pentru daunele sau prejudiciile aduse patrimoniului părții primitoare, cauzate de acțiuni sau omisiuni ale personalului părții trimițătoare, se soluționează prin consultări între autoritățile competente ale părților.
ARTICOLUL 11 Soluționarea diferendelor Orice diferende ce ar putea rezulta din interpretarea sau aplicarea prevederilor prezentului memorandum se soluționează prin consultări și negocieri directe între reprezentanți desemnați ai părților, fără a recurge la un terț sau la orice entitate judiciară națională, internațională sau arbitraj internațional.
ARTICOLUL 12 Aspecte administrative
1. Personalul militar al oricăreia dintre părți, pe durata dislocării pe teritoriul statului celeilalte părți, este subordonat autorității entităților militare proprii și este supus, în toate cazurile, legilor și regulamentelor militare proprii.
2. Partea primitoare nu poate atribui personalului militar al părții trimițătoare nicio sarcină militară sau orice alte activități în beneficiul său, în afara cadrului convenit prin prezentul memorandum.
ARTICOLUL 13 Prevederi finale
1. Prezentul memorandum intră în vigoare în a treizecea (30) zi de la primirea ultimei notificări scrise, transmisă prin canale diplomatice, prin care părțile se înștiințează reciproc cu privire la îndeplinirea procedurilor legale naționale necesare intrării sale în vigoare.
2. Prezentul memorandum rămâne în vigoare pe o perioadă de cinci (5) ani și se prelungește automat pentru perioade similare, fiecare de 5 ani, cu excepția cazului în care oricare dintre părți transmite, în scris, intenția sa de a-l denunța, cu cel puțin trei (3) luni înainte de data de expirare a oricărei perioade de valabilitate. O asemenea denunțare produce efecte la trei (3) luni de la data primirii unei astfel de notificări.
3. Încetarea prezentului memorandum nu afectează implementarea proiectelor și a programelor comune întreprinse în baza acestuia, iar îndeplinirea acestor activități se va derula conform condițiilor stabilite de părți.
4. Oricare dintre părți poate solicita modificarea oricărui articol din prezentul memorandum, prin intermediul unei notificări scrise, transmisă de partea care solicită celeilalte părți. O astfel de modificare nu va intra în vigoare decât după aprobarea sa scrisă. O asemenea modificare intră în vigoare în conformitate cu aceleași proceduri necesare pentru intrarea în vigoare a prezentului memorandum.
5. Părțile convin că, la data intrării în vigoare a prezentului memorandum, Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Arabe Egipt privind cooperarea în domeniile tehnico-militar și economico-militar, semnat la București la 16 aprilie 1976, își va înceta valabilitatea. În acest sens, noi, subsemnații, am semnat prezentul memorandum, în două exemplare originale, în limbile română, arabă și engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor diferențe de interpretare, textul în limba engleză prevalează.
Semnat la Cairo la 2 noiembrie 2025. Pentru Guvernul României, reprezentat de Ministerul Apărării Naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, viceprim-ministru, ministrul apărării naționale Pentru Guvernul Republicii Arabe Egipt, reprezentat de Ministerul Apărării, general Abdel Mageed Saqr, comandant suprem, ministrul apărării și al producției militare
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.