Pe scurt

  • La Fălciu, în județul Vaslui, controlul de frontieră pentru trenurile care merg spre și dinspre Republica Moldova se va face într-un singur loc, pe teritoriul României, de către grăniceri și vameși din ambele state, unul după altul.
  • Polițiștii de frontieră, vameșii și inspectorii sanitar-veterinari moldoveni vor lucra în gara Fălciu, aplicând legea Republicii Moldova, ca și cum s-ar afla pe teritoriul propriu.
  • Acordul se aplică pe 12 luni de la data la care controlul coordonat devine operațional și se poate prelungi din 12 în 12 luni, după o evaluare comună a rezultatelor.
Act: Legea nr. 134/2026
Publicat: M. Of. nr. 573 din 13 iulie 2026
Intră în vigoare: 16 iulie 2026

Un tren care trece Prutul la Fălciu oprește azi de două ori, o dată în fiecare țară, pentru controale care se repetă. Legea nr. 134/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 573 din 13 iulie 2026, ratifică acordul prin care cele două state fac controlul într-un singur loc, în gara Fălciu. Câștigul de timp vine dintr-o schimbare de procedură, nu de infrastructură, ceea ce contează într-o rețea în care 1.688 de kilometri de cale ferată circulă cu restricție de viteză.

Acordul a fost semnat la București la 1 octombrie 2025 și pornește de la un principiu simplu: controlul coordonat înseamnă că cele două echipe verifică succesiv, în același punct, mai întâi personalul statului de ieșire, apoi cel al statului de intrare. Trenul oprește o dată, nu de două ori.

Partea neobișnuită, cea care a impus un tratat și o lege de ratificare, este că personalul moldovean își va exercita atribuțiile pe teritoriul României. Iar ce face el acolo, spune acordul, se consideră ca și cum ar fi fost făcut pe teritoriul Republicii Moldova.

Aceeași ediție a Monitorului Oficial conține și un al doilea tratat ratificat, construit pe o logică inversă a jurisdicției: la memorandumul de cooperare militară cu Egiptul, militarul trimis intră sub jurisdicția penală a statului gazdă, nu sub cea proprie.

Acordul a intrat efectiv în vigoare pe 21 iulie 2026, iar Ordinul MAE nr. 1.944/2026 a anunțat asta abia după 50 de zile.

Efectele pe care le produce

Controlul se face în oprire, în gara Fălciu, pe ambele sensuri. Acesta este dispozitivul central al acordului. Personalul moldovean lucrează în limitele locului de serviciu pentru controlul coordonat, stabilit prin regulament comun.

Se creează un „teritoriu de funcționare” pe pământ românesc. El cuprinde locul de serviciu pentru controlul coordonat, încăperile de serviciu ale personalului moldovean și alte obiective stabilite prin regulament, plus tronsonul de cale ferată dintre frontieră și locul de control.

Faptele contrare legii moldovene comise acolo se consideră săvârșite în Moldova. Acordul spune expres că atribuțiile îndeplinite de personalul moldovean pe teritoriul de funcționare se consideră efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, în localitatea cea mai apropiată de punctul de trecere.

Dreptul la liberă circulație rămâne intangibil. Personalul moldovean nu poate împiedica intrarea în România a persoanelor care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii Europene, listate în anexa acordului, și nici a beneficiarilor Acordului de retragere a Regatului Unit.

Cererea de azil ajunge la autoritatea română. Resortisantului unui stat terț care solicită protecție internațională pe teritoriul României i se asigură accesul la autoritatea română competentă și la procedurile din acquis-ul european în materie de azil.

Nimeni nu rămâne blocat în gară. Personalul moldovean nu poate refuza întoarcerea în Moldova a persoanelor cărora nu li s-a permis intrarea în România, nici readucerea mărfurilor neaprobate. Simetric, partea română nu poate refuza reprimirea celor cărora personalul moldovean nu le-a autorizat trecerea.

Autoritățile implicate sunt nominalizate. Din partea României: Ministerul Afacerilor Interne prin Poliția de Frontieră Română, Ministerul Finanțelor prin Autoritatea Vamală Română și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

Aceleași instituții își împart posturile și la un punct rutier nou de la granița cu Ucraina: Sighetu Marmației II vine cu 14 benzi și 172 de posturi.

Un capitol întreg este dedicat datelor personale. Capitolul VI, articolele 23-34, reglementează transferul, scopul, păstrarea, corectarea și ștergerea datelor, plus obligația fiecărei părți de a desemna autorități publice de supraveghere. Deciziile bazate exclusiv pe prelucrare automatizată, inclusiv crearea de profiluri, sunt tratate distinct.

Informațiile clasificate rămân în afara schimbului. Articolul 22 spune explicit că, în aplicarea acordului, părțile nu efectuează schimb de informații cu caracter clasificat.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până acum, la Fălciu-Cantemir se aplica regimul general din Acordul româno-moldovean privind punctele de trecere a frontierei, semnat la București la 13 noiembrie 2009: fiecare stat își face controlul pe teritoriul propriu. Pentru un tren, asta înseamnă două opriri, două echipe, două proceduri, în două stații diferite.

Noul acord nu desființează regula, ci creează o excepție pentru un singur punct feroviar. Ce se schimbă concret este locul: ambele controale se fac la Fălciu, succesiv, în aceeași oprire. Personalul moldovean se deplasează, nu trenul.

A doua schimbare este de ordin juridic și este cea care a cerut un tratat: ficțiunea de teritorialitate. Fără articolul care spune că atribuțiile personalului moldovean se consideră exercitate pe teritoriul Republicii Moldova, un vameș moldovean care confiscă o marfă în gara Fălciu ar acționa fără temei legal.

A treia noutate este durata. Acordul nu se încheie pe termen nedeterminat, ci pe 12 luni de la data la care controlul coordonat devine operațional, cu prelungiri de câte 12 luni decise de comun acord, pe baza unei evaluări comune a rezultatelor sistemului, făcută cu cel mult 30 de zile înainte de expirare. Este, practic, un mecanism pe probă.

Se adaugă o clauză de rezervă în favoarea părții moldovene: în situații deosebite, ea poate transfera temporar controlul înapoi pe teritoriul Republicii Moldova, anunțând partea română cu cel puțin 24 de ore înainte, pe cale diplomatică.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • O singură oprire în loc de două scurtează semnificativ timpul de traversare a frontierei pentru trenurile de călători și de marfă.
  • Acordul obligă expres la măsuri comune pentru reducerea timpilor de așteptare, nu doar la coordonare formală.
  • Garanțiile pentru dreptul la liberă circulație și pentru accesul la procedura de azil sunt scrise în text, nu lăsate pe seama practicii.
  • Reciprocitatea obligației de reprimire elimină riscul ca cineva să rămână blocat între cele două controale.
  • Protecția datelor personale ocupă un capitol întreg, cu autorități de supraveghere desemnate și cu tratament distinct pentru deciziile automatizate.
  • Durata de 12 luni cu evaluare comună înainte de fiecare prelungire transformă acordul într-un mecanism verificabil, nu într-un angajament permanent.

Ce rămâne o problemă

  • Regulamentul care stabilește concret locul de serviciu, încăperile și obiectivele se elaborează de șefii structurilor teritoriale și nu se publică în Monitorul Oficial, deși de el depinde întinderea teritoriului de funcționare.
  • Clauza prin care partea moldoveană poate transfera temporar controlul înapoi pe teritoriul propriu nu are nicio limită de durată scrisă în acord, ci doar obligația unui preaviz de 24 de ore.
  • Acordul poate fi suspendat unilateral, total sau parțial, din motive de securitate națională, ordine publică sau sănătate publică, iar în situațiile care reclamă măsuri imediate suspendarea produce efecte chiar la data notificării.
  • Termenul de 12 luni curge de la o dată pe care părțile o comunică ulterior, pe cale diplomatică, deci publicul nu are cum să afle din text până când începe efectiv aplicarea.
  • Denunțarea se poate face oricând, cu efect la 30 de zile, ceea ce lasă traficul feroviar dependent de o decizie unilaterală.

Sfaturi utile

  1. Nu presupuneți că schimbarea se aplică de la publicarea legii. Legea a intrat în vigoare la 16 iulie 2026, dar acordul intră în vigoare la ultima notificare diplomatică, iar cele 12 luni curg de la data la care controlul coordonat devine efectiv operațional.
  2. Dacă circulați pe această rută, urmăriți anunțurile Poliției de Frontieră Române privind data de la care controlul se face în oprire la Fălciu.
  3. Rețineți că în gara Fălciu veți fi verificat succesiv de două echipe, întâi de cea a statului din care ieșiți, apoi de cea a statului în care intrați.
  4. Dacă sunteți cetățean al unui stat din Uniunea Europeană, din Spațiul Economic European sau din Elveția, ori membru de familie al unuia, dreptul dumneavoastră de a intra în România nu poate fi împiedicat de personalul moldovean. Lista completă este în anexa acordului.
  5. Dacă solicitați protecție internațională, cererea se adresează autorității române competente, care trebuie să vă asigure accesul la procedură.
  6. Pentru transportul de mărfuri, verificați dacă marfa intră sub control sanitar-veterinar: din partea română participă și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.
  7. Dacă vreți să știți ce se întâmplă cu datele dumneavoastră, capitolul VI al acordului stabilește scopul, păstrarea, corectarea și ștergerea lor, iar fiecare parte are obligația să desemneze o autoritate de supraveghere.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă control coordonat?
Controlul la trecerea frontierei efectuat separat de personalul statului de ieșire, urmat consecutiv de cel al statului de intrare, dar desfășurat pe teritoriul unui singur stat. Aici, pe teritoriul României, în gara Fălciu.
Vameșii moldoveni vor lucra în România?
Da. Poliția de frontieră, autoritățile vamale și reprezentanții autorității pentru siguranța alimentelor din Republica Moldova își vor exercita atribuțiile în limitele locului de serviciu stabilit, în baza legislației lor naționale.
Ce lege se aplică acolo?
Personalul moldovean aplică legislația Republicii Moldova, iar atribuțiile îndeplinite pe teritoriul de funcționare se consideră efectuate pe teritoriul Republicii Moldova. O faptă contrară legii moldovene comisă acolo se tratează ca și cum ar fi fost săvârșită în Moldova.
Pot fi împiedicat să intru în România de un grănicer moldovean?
Nu, dacă beneficiați de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii Europene, astfel cum e definit în anexa acordului, sau dacă sunteți beneficiar al Acordului privind retragerea Regatului Unit. Acordul interzice expres acest lucru.
Cât timp este valabil acordul?
Se aplică pentru 12 luni, care curg de la data la care controlul coordonat devine operațional, dată comunicată de părți pe cale diplomatică. Prelungirea pentru noi perioade de 12 luni se decide de comun acord, pe baza unei evaluări comune făcute cu cel mult 30 de zile înainte de expirare.
Se poate opri aplicarea acordului?
Da. Oricare parte îl poate suspenda temporar, total sau parțial, din motive de securitate națională, de ordine publică ori de sănătate publică, cu notificare diplomatică imediată. Denunțarea se poate face oricând, iar acordul încetează la 30 de zile de la primirea notificării.
Se face schimb de informații clasificate?
Nu. Articolul 22 prevede expres că, în scopul aplicării acordului, părțile nu efectuează schimb de informații cu caracter clasificat.
Ce se întâmplă cu datele mele personale?
Sunt reglementate de capitolul VI al acordului, articolele 23-34, care stabilesc condițiile transferului, scopul prelucrării, păstrarea, corectarea și ștergerea, precum și obligația fiecărei părți de a desemna una sau mai multe autorități publice de supraveghere. Deciziile bazate exclusiv pe prelucrare automatizată, inclusiv crearea de profiluri, au un regim propriu.

Analiza redacției

Acordul rezolvă o problemă mică și foarte concretă, iar asta e calitatea lui principală. O oprire în loc de două, la un punct feroviar pe care circulă și marfă, și călători, este genul de câștig care se simte imediat, fără investiții și fără proiecte europene. Construcția juridică, ficțiunea de teritorialitate prin care ce face vameșul moldovean la Fălciu se consideră făcut în Moldova, este soluția clasică și e corect aplicată.

Se remarcă și grija pentru garanțiile de fond. Interdicția expresă ca personalul moldovean să blocheze intrarea unui beneficiar al liberei circulații, accesul garantat la procedura de azil în fața autorității române și obligația reciprocă de reprimire acoperă exact situațiile în care un control pe teritoriu străin ar putea produce abuzuri. Capitolul de protecție a datelor, cu douăsprezece articole, e neobișnuit de dezvoltat pentru un acord tehnic de frontieră.

Unde textul rămâne subțire este la transparență și la stabilitate. Întinderea exactă a teritoriului de funcționare, adică bucata de Românie în care se aplică legea moldovenească, se stabilește printr-un regulament elaborat de șefii structurilor teritoriale, care nu se publică nicăieri. Iar arhitectura pe 12 luni, cu suspendare unilaterală imediată și denunțare la 30 de zile, e potrivită pentru o fază-pilot, dar transformă un serviciu public de transport într-o aranjare permanent provizorie.

Ce ar trebui schimbat

  • Publicarea regulamentului de funcționare. Documentul care delimitează teritoriul de funcționare ar trebui publicat, măcar pe paginile Poliției de Frontieră și ale Autorității Vamale. Cine trece frontiera are dreptul să știe unde anume se aplică legea altui stat.
  • O limită de durată pentru transferul temporar al controlului. Clauza prin care partea moldoveană poate muta controlul înapoi pe teritoriul propriu are preaviz, dar nu are termen maxim. Un plafon scris ar împiedica transformarea excepției în regulă.
  • Comunicarea publică a datei de la care începe aplicarea. Cele 12 luni curg de la o dată pe care părțile și-o notifică reciproc pe cale diplomatică. O obligație de anunț public ar face calendarul verificabil pentru transportatori și călători.
  • Un raport public la fiecare evaluare de prelungire. Evaluarea comună a rezultatelor există deja în text, înaintea fiecărei prelungiri. Publicarea concluziilor ar arăta dacă mecanismul chiar scurtează timpii de așteptare, singurul motiv pentru care a fost creat.
  • Extinderea modelului, dacă rezultatele o confirmă. Aceeași construcție s-ar putea aplica și la alte puncte feroviare de trecere spre Republica Moldova, iar un acord-cadru ar evita negocierea de la zero pentru fiecare stație.
Publicitate
edupress.ro: școala ta n-are site? Îl primește gratuit. Solicită site-ul școlii.
edupress.ro: site gratuit pentru școala ta, pentru grădinițe, școli și universități. Solicită site-ul școlii.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 573 din 13 iulie 2026 16 pagini PDF, 114 KB actul începe la pagina 2

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României, pe ambele sensuri de control, în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu (România)-Cantemir (Republica Moldova), semnat la 1 octombrie 2025 la București

EMITENT: Parlamentul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 13 iulie 2026

PARLAMENTUL ROMÂNIEI. CAMERA DEPUTAȚILOR. SENATUL

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României, pe ambele sensuri de control, în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu (România)-Cantemir (Republica Moldova), semnat la 1 octombrie 2025 la București

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. — Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României, pe ambele sensuri de control, în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu (România)-Cantemir (Republica Moldova), semnat la 1 octombrie 2025 la București.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR SORIN-MIHAI GRINDEANU p. PREȘEDINTELE SENATULUI, MIHAI COTEȚ

București, 13 iulie 2026.

Nr. 134.

A C O R D între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României, pe ambele sensuri de control, în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu (România)-Cantemir (Republica Moldova) Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, denumite în continuare părți, luând în considerare prevederile Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat dintre România și Republica Moldova, semnat la București la 13 noiembrie 2009, ținând cont de prevederile Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, apreciind experiența și rezultatele de până acum obținute în controlul traficului de frontieră, având intenția de a facilita controlul traficului de frontieră în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu (România)- Cantemir (Republica Moldova), precum și de a simplifica și fluidiza trecerea peste frontiera comună, au convenit asupra următoarelor:

CAPITOLUL I Dispoziții generale

ARTICOLUL 1 În sensul prezentului acord, expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

1. control la trecerea frontierei — activitate desfășurată de personalul autorităților de control ale părților, conform alin. (2), în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat deschis traficului de frontieră, pentru asigurarea respectării condițiilor prevăzute de lege pentru trecerea frontierei a persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor;

2. autoritățile de control — poliția de frontieră, autoritățile vamale și reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA)/Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) ale părților;

3. personal de control — angajați ai autorităților de control ale părților care exercită controlul coordonat la trecerea frontierei, persoanele care au dreptul și sunt împuternicite să efectueze controlul asupra îndeplinirii serviciului;

4. control coordonat — control la trecerea frontierei efectuat separat de către personalul de control al statului de ieșire urmat consecutiv de personalul statului de intrare, efectuat pe teritoriul unui singur stat;

5. persoane care prestează servicii — acele persoane fizice sau juridice din Republica Moldova care, pe teritoriul României, desfășoară activități conexe controlului la trecerea frontierei în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat, după cum urmează: personalul serviciilor auxiliare de întreținere și mentenanță a infrastructurii specifice din punctul feroviar de trecere a frontierei de stat, precum și a materialului rulant și a echipamentelor părții din Republica Moldova (brokeri vamali, lucrători bancari);

6. teritoriul de funcționare — acea parte a teritoriului României unde personalul de control al părții din Republica Moldova își exercită atribuțiile de serviciu, conform legislației Republicii Moldova;

7. mărfuri — orice bun mobil, obiecte și alte valori, inclusiv valori valutare (valută străină și monedă națională în numerar, instrumente de plată și valori mobiliare materializate exprimate în valută străină și monedă națională);

8. mijloc de transport — un tren care constă din unul sau mai multe vehicule pe șine conectate între ele, capabile să transporte marfă sau persoane pe o rută prestabilită și a cărei propulsie este realizată, de regulă, de o locomotivă;

9. instalații de comunicații electronice și transfer al datelor — mijloacele de comunicații cu și fără fir, rețelele, mijloacele de legătură prin satelit și instalațiile tehnice și de radiocomunicații, inclusiv sistemele de antene;

10. loc de serviciu pentru controlul coordonat — teritoriul României al punctului feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu (România)-Cantemir (Republica Moldova);

11. punct de acces — punctul de trecere a frontierei de stat prin care se autorizează trecerea personalului de control și persoanelor care prestează servicii, în conformitate cu prevederile prezentului acord.

ARTICOLUL 2 Autoritățile competente pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului acord sunt: pentru Guvernul României: — Ministerul Afacerilor Interne, prin Poliția de Frontieră Română; — Ministerul Finanțelor, prin Autoritatea Vamală Română; — Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor; –— Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Căi Ferate „CFR” — S.A.; — Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară; — Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Garda Națională de Mediu; pentru Guvernul Republicii Moldova: — Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliției de Frontieră; — Ministerul Finanțelor, prin Serviciul Vamal; — Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, prin Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”; — Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

ARTICOLUL 3 Prezentul acord conține principiile și regulile cooperării în cursul efectuării, pe teritoriul României, a controlului coordonat al persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor care trec frontiera de stat prin punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu (România)-Cantemir (Republica Moldova). Nicio prevedere din Acord nu poate fi interpretată în sensul modificării, condiționării sau derogării în alt mod de la dispozițiile aplicabile ale legislației Uniunii Europene, inclusiv ale Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, sau ca temei juridic care prevede posibilitatea unor astfel de derogări.

ARTICOLUL 4

(1) În baza prezentului acord, părțile simplifică, fluidizează și coordonează controlul traficului de frontieră.

(2) Pentru realizarea acestui scop, părțile stabilesc, de comun acord, pe teritoriul României, efectuarea controlului coordonat prin punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu (România)-Cantemir (Republica Moldova).

(3) Partea din Republica Moldova își rezervă dreptul ca în situații deosebite să transfere, pe o perioadă determinată și cu caracter temporar, controlul la trecerea frontierei de pe teritoriul României pe teritoriul Republicii Moldova.

(4) Referitor la transferul prevăzut la alin. (3) al prezentului articol, partea din Republica Moldova va informa partea română, cu cel puțin 24 de ore în avans, pe cale diplomatică.

ARTICOLUL 5

(1) Teritoriul de funcționare cuprinde:

a) locul de serviciu pentru controlul coordonat, inclusiv încăperile de serviciu stabilite pentru personalul de control al părții din Republica Moldova, și alte obiective stabilite prin Regulamentul (Normele tehnologice) de funcționare a punctului feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu (România)- Cantemir (Republica Moldova), pe teritoriul României, denumit în continuare Regulament;

b) tronsonul căii ferate dintre frontiera de stat dintre România și Republica Moldova și locul de serviciu pentru controlul coordonat.

(2) Accesul pe teritoriul României în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu ale personalului de control și ale persoanelor care prestează servicii ale părții din Republica Moldova, conform prevederilor prezentului acord, se realizează în modul și în baza listelor stabilite, prin punctul de acces, conform Regulamentului. Intrarea și ieșirea personalului autorităților de control și ale persoanelor care prestează servicii aparținând părții din Republica Moldova, care trec frontiera în exercitarea atribuțiilor de serviciu, se realizează prin derogare de la condițiile prevăzute la articolele 6 și 8 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen).

CAPITOLUL II Organizarea controlului coordonat

ARTICOLUL 6

(1) Controlul coordonat se va desfășura în oprire pe ambele sensuri, în gara feroviară Fălciu.

(2) Personalul de control al părții din Republica Moldova efectuează controlul în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu (România)-Cantemir (Republica Moldova), în limitele locului de serviciu pentru controlul coordonat, în conformitate cu dispozițiile prezentului acord, în baza legislației naționale, în aceeași măsură și cu aceleași consecințe juridice ca și când acesta ar fi efectuat pe teritoriul Republicii Moldova.

(3) Atribuțiile de serviciu realizate pe teritoriul de funcționare de către personalul de control al părții din Republica Moldova în baza legislației sale naționale trebuie considerate ca și când ar fi efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, în localitatea din imediata apropiere a punctului feroviar de trecere a frontierei de stat.

(4) Dacă acțiunea, care contravine legislației Republicii Moldova, referitoare la trecerea frontierei de stat dintre România și Republica Moldova de către persoane, la introducerea, scoaterea, tranzitarea mărfurilor sau a mijloacelor de transport, este comisă pe teritoriul de funcționare, atunci aceasta trebuie considerată ca și când ar fi fost săvârșită pe teritoriul Republicii Moldova în localitatea din imediata apropiere a punctului feroviar de trecere a frontierei de stat dintre Republica Moldova și România.

(5) În cazul controlului coordonat se aplică următoarele norme:

a) în cazul în care personalul de control al Republicii Moldova ia cunoștință de elemente care justifică arestarea sau punerea sub protecție a unei persoane sau confiscarea mărfurilor sau a mijloacelor de transport, acesta informează verbal și în scris personalul de control al autorităților române în cauză cu privire la elementele respective. Persoana, mărfurile și mijloacele de transport vizate sunt transmise autorităților de control ale părții române. Autoritățile de control ale părții române asigură luarea de măsuri de urmare adecvate, în conformitate cu dreptul intern din România, inclusiv dreptul Uniunii Europene și dreptul internațional, indiferent de cetățenia persoanei în cauză, și informează autoritățile de control ale părții din Republica Moldova despre măsurile întreprinse și deciziile luate, în limitele impuse de legislația menționată anterior;

b) personalul de control al Republicii Moldova nu trebuie să împiedice intrarea pe teritoriul României a persoanelor care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii Europene, definit în anexa la prezentul acord, precum și a beneficiarilor Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice în România. În cazul în care există motive care justifică refuzul ieșirii din Republica Moldova, personalul de control al Republicii Moldova informează verbal și în scris autoritatea de control competentă a părții române cu privire la aceste motive și transmite persoanele vizate acesteia. Autoritatea de control competentă a părții române asigură luarea de măsuri corespunzătoare în conformitate cu dreptul intern, cu dreptul Uniunii Europene și cu dreptul internațional și informează autoritățile de control ale părții din Republica Moldova despre măsurile întreprinse și deciziile luate, în limitele impuse de legislația menționată anterior;

c) resortisantului unei țări terțe Uniunii Europene care solicită protecție internațională pe teritoriul României i se asigură accesul la autoritatea de control competentă a părții române și la procedurile relevante în conformitate cu acquis-ul Uniunii Europene în materie de azil.

ARTICOLUL 7

(1) În teritoriul de funcționare, controlul efectuat de către autoritățile de control ale părților se realizează coordonat.

(2) Autoritățile de control ale părții din Republica Moldova vor prezenta autorităților de control ale părții române listele personalului propriu care va efectua controlul coordonat, precum și cu persoanele care prestează servicii, care vor îndeplini atribuțiile de serviciu în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu (România)-Cantemir (Republica Moldova), pe teritoriul României, care conțin numele, prenumele și numărul legitimației de serviciu și actul de identitate valabil (pașaport, buletin de identitate sau carte de identitate) al personalului de control sau persoanelor care prestează servicii. Lista cu persoanele care prestează servicii va fi prezentată și Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” — S.A.

(3) Autoritățile de control ale părții din Republica Moldova vor informa neîntârziat autoritățile de control ale părții române, respectiv Compania Națională de Căi Ferate „CFR” — S.A., pentru lista cu persoanele care prestează servicii, cu privire la orice modificări survenite în aceste liste.

(4) Personalul de control al părții din Republica Moldova, care sosește pe teritoriul României pentru efectuarea controlului coordonat în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu (România)-Cantemir (Republica Moldova), traversează frontiera dintre România și Republica Moldova în baza legitimațiilor de serviciu și a unui act de identitate valabil (pașaport, buletin de identitate sau carte de identitate) ale angajatului autorităților de control, în conformitate cu lista prevăzută în alin. (2) al prezentului articol.

(5) În cadrul controlului coordonat, acesta este desfășurat prima dată de personalul autorităților de control ale statului părții de ieșire, după care, succesiv, de către personalul autorităților de control ale statului părții de intrare, în locul de serviciu pentru controlul coordonat.

ARTICOLUL 8

(1) Personalul de control al părții din Republica Moldova nu poate refuza întoarcerea pe teritoriul Republicii Moldova a persoanelor cărora nu li s-a autorizat intrarea pe teritoriul României.

(2) Personalul de control al părții din Republica Moldova nu poate refuza readucerea și reprimirea acelor mărfuri a căror introducere nu a fost aprobată de personalul de control al părții române.

(3) Personalul de control al părții române nu poate refuza readucerea și reprimirea pe teritoriul României a acelor persoane, mărfuri și mijloace de transport cărora nu le-a fost autorizată trecerea frontierei de către personalul de control al părții din Republica Moldova, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 6 alin. (5).

ARTICOLUL 9

(1) Personalul de control al părților se informează reciproc, la nevoie, asupra măsurilor luate în cursul îndeplinirii sarcinilor prevăzute în prezentul acord, precum și în privința limitărilor de trafic introduse temporar și a obstacolelor de circulație apărute.

(2) În punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu (România)-Cantemir (Republica Moldova), personalul de control al părților va adopta măsuri comune, coordonate, în conformitate cu legislațiile naționale ale statelor părților, în interesul reducerii timpilor de așteptare în traficul de persoane și de mărfuri, precum și în scopul prevenirii și eliminării obstacolelor de circulație apărute.

(3) Regulamentul prevăzut la art. 5 alin. (1) lit. a) al prezentului acord va fi elaborat în comun de către șefii structurilor teritoriale ale autorităților de control care își desfășoară activitatea în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu (România)-Cantemir (Republica Moldova), în colaborare cu administratorul punctului feroviar de trecere a frontierei de stat, și va fi supus aprobării eșaloanelor superioare de la nivel regional. Documentul indicat nu este tratat internațional.

CAPITOLUL III Personalul de control

ARTICOLUL 10

(1) Personalul de control al părții din Republica Moldova, care exercită controlul coordonat la trecerea frontierei de stat, în scopul executării serviciului pe teritoriul României, inclusiv în timpul deplasării la și de la locul de serviciu, va purta uniformă și ecuson pentru identificare.

(2) Personalul de control al părții din Republica Moldova, în scopul executării serviciului pe teritoriul României, inclusiv în timpul deplasării la și de la locul de serviciu, poate să utilizeze mijloace speciale (neletale) a căror listă va fi prevăzută în Regulament, mijloace de transport de serviciu, cu sau fără girofar, și poate deține, de asemenea, echipamentul de serviciu necesar, inclusiv câini de serviciu. Mijloacele speciale (neletale) pot fi folosite de către personalul de control al părții din Republica Moldova atât în limitele teritoriului de funcționare, cât și pe timpul deplasării pe teritoriul României la și de la locul de serviciu, doar pentru legitima apărare.

(3) Pe timpul desfășurării controlului coordonat pe teritoriul României, personalul de control al părții din Republica Moldova nu este considerat ca fiind în deplasare în străinătate. Aceștia vor beneficia de toate drepturile prevăzute de legislația Republicii Moldova privind salarizarea, asistența socială și juridică, asigurarea medicală și asigurarea pentru riscuri ce pot conduce la accidente, vătămări, invaliditate sau deces.

ARTICOLUL 11

(1) Partea română asigură personalului de control al părții din Republica Moldova, în limitele teritoriului de funcționare, pe timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, aceeași protecție și același ajutor ca pentru personalul de control propriu.

(2) Dispozițiile dreptului penal din România referitoare la protecția persoanelor oficiale și a activităților desfășurate de acestea în cursul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu se vor aplica și în cazul acțiunilor ilegale săvârșite în teritoriul de funcționare împotriva personalului de control al părții din Republica Moldova, pe timpul sau în legătură cu executarea serviciului.

(3) Personalul de control al părții din Republica Moldova are dreptul să îndepărteze, cu utilizarea mijloacelor coercitive, acele persoane care prin comportamentul lor perturbă ordinea din încăperile de serviciu ale părții din Republica Moldova, controlul traficului de frontieră, respectiv pun în pericol nemijlocit viața, integritatea corporală sau securitatea mărfurilor, mijloacelor de transport și bunurilor proprii ale altora ori ale personalului de control. Personalul de control al părții române trebuie informat fără întârziere referitor la măsurile luate și va acorda ajutor, la cerere. Mijloacele coercitive și modul de folosire a acestora sunt în conformitate cu legislația națională a Republicii Moldova.

(4) Autoritățile competente ale părții române pot verifica încăperile de serviciu ale părții din Republica Moldova numai cu acordul autorităților părții din Republica Moldova.

(5) În cazul săvârșirii infracțiunilor și contravențiilor pe teritoriul de funcționare, prevăzute în legislația statului român, de către personalul de control al părții din Republica Moldova, autoritatea competentă a părții române este obligată să informeze neîntârziat autoritatea ierarhic superioară a făptuitorului.

ARTICOLUL 12

(1) Acțiunile civile în despăgubiri pentru acele pagube produse de personalul de control al părții din Republica Moldova în teritoriul de funcționare, pentru care răspunderea aparține statului, intră sub incidența jurisdicției Republicii Moldova, ca și când acțiunea păgubitoare s-ar fi produs pe teritoriul acesteia.

(2) În cadrul promovării sau inițierii unor asemenea acțiuni, cetățenii României beneficiază de același tratament ca și cetățenii Republicii Moldova.

ARTICOLUL 13

(1) Dacă personalul de control al părții din Republica Moldova, pe timpul sau în legătură cu îndeplinirea serviciului pe teritoriul de funcționare, își pierde viața, este rănit ori bunurile aflate ori purtate asupra sa sunt deteriorate ori distruse, pentru acțiunea civilă în despăgubire se va aplica legislația națională în vigoare a părții din Republica Moldova.

(2) Personalul de control, respectiv persoana în drept să fie despăgubită, poate să își promoveze acțiunea civilă în despăgubire, rezultată din faptele prevăzute la alin. (1) al prezentului articol, la instanța competentă a Republicii Moldova, stabilită în conformitate cu legea aplicabilă în acest stat.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) ale prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în legătură cu pagubele produse de personalul de control al părții din Republica Moldova pe teritoriul de funcționare pe timpul șederii în interes de serviciu, dar nu în timpul îndeplinirii serviciului.

CAPITOLUL IV Locurile de serviciu pentru controlul coordonat și persoanele care prestează servicii

ARTICOLUL 14

(1) În scopul aplicării prezentului acord, în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat, încăperile de serviciu necesare personalului de control al părții din Republica Moldova, pe teritoriul României, sunt asigurate, de regulă, de partea română. În cazul în care infrastructura punctului feroviar de trecere a frontierei de stat nu permite alocarea de spații, partea din Republica Moldova poate instala soluții mobile pentru asigurarea încăperilor de serviciu necesare personalului propriu.

(2) Administratorul punctului feroviar de trecere a frontierei de stat va conveni cu utilizatorii modalitatea de folosire și întreținere a încăperilor de serviciu și a altor obiective stabilite prin Regulament, precum și orice alte aspecte privind utilizarea acestora.

ARTICOLUL 15 Încăperile de serviciu și alte obiective din teritoriul de funcționare al părții din Republica Moldova se marchează cu inscripții oficiale și cu însemnele oficiale ale Republicii Moldova (stemă și drapel).

ARTICOLUL 16

(1) Sunt scutite de la plata taxelor vamale, a impozitelor și a altor taxe și sarcini fiscale și nu intră sub incidența interdicțiilor economice și a limitărilor de introducere sau scoatere, fiind scutite de obligativitatea efectuării formalităților vamale în scris:

a) acele mărfuri (în special: materialele, mijloacele și instalațiile necesare asigurării atribuțiilor de serviciu) care deservesc locul de serviciu pentru control coordonat al părții din Republica Moldova și sunt folosite pentru control;

b) acele mărfuri care servesc uzului oficial al autorităților de control și al persoanelor care prestează servicii sau cele care servesc necesităților de uz personal ale personalului de control ori ale celor care prestează servicii aparținând părții din Republica Moldova, pe timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu pe teritoriul României;

c) acele autovehicule, utilaje și echipamente de control care sunt utilizate de personalul de control sau de cei care prestează servicii pe teritoriul României, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

(2) Bunurile prevăzute la alin. (1) al prezentului articol pot fi introduse temporar de pe teritoriul unuia dintre statele părți pe teritoriul statului celeilalte părți, cu obligația scoaterii acestora. Bunurile prevăzute la alin. (1) lit. a) al prezentului articol, introduse și scoase în acest mod, vor fi trecute într-o listă, întocmită în 3 (trei) exemplare, dintre care două exemplare vor fi înmânate autorităților vamale competente ale celor două părți, iar un exemplar va fi înmânat declarantului, adică autorităților de control sau prestatorilor de servicii.

(3) Înscrisurile, documentele și echipamentele de serviciu necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, aflate asupra personalului de control al părții din Republica Moldova, nu pot face obiectul vreunei măsuri de verificare sau de sechestru pe teritoriul României.

ARTICOLUL 17

(1) Autoritățile de control ale părții din Republica Moldova, pentru îndeplinirea activităților desfășurate pe teritoriul de funcționare, pot, cu aprobarea prealabilă a administratorului punctului feroviar de trecere a frontierei de stat, să instaleze, să utilizeze, să întrețină, să modifice, să modernizeze și să desființeze instalațiile de comunicații electronice și transfer al datelor, precum și să le conecteze la obiectivele corespunzătoare ale autorităților de control ale părții din Republica Moldova.

(2) Activitățile menționate la alin. (1) al prezentului articol se vor realiza fără efectuarea formalităților vamale în scris și fără plata taxelor vamale, impozitelor, a altor taxe și sarcini fiscale. Echipamentele vor fi introduse în baza unei liste întocmite în 3 (trei) exemplare, dintre care două exemplare vor fi înmânate autorităților vamale competente ale celor două părți, iar un exemplar va fi înmânat declarantului, adică autorităților de control sau prestatorilor de servicii.

(3) Înființarea, menținerea și asigurarea funcționării instalațiilor de comunicații electronice și transfer al datelor se fac în conformitate cu prevederile legislației naționale a Republicii Moldova. Partea română permite adoptarea măsurilor de securitate tehnice și organizaționale impuse pentru protecția datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, a pierderii accidentale, a modificării, a divulgării sau a accesului neautorizat, inclusiv a accesului neautorizat al autorităților părții române.

(4) Legăturile de transmisiuni dintre autoritățile de control ale părții din Republica Moldova, prevăzute la alin. (1) al prezentului articol, vor fi utilizate numai în interes de serviciu. Aceste comunicări sunt considerate ca trafic intern al părții din Republica Moldova.

(5) Personalul care prestează servicii al părții din Republica Moldova, care asigură funcționarea și întreținerea instalațiilor de comunicații electronice și transfer al datelor, poate intra pe teritoriul României în scopul montării și întreținerii instalațiilor, cu autorizarea prealabilă a lucrărilor de către administratorul punctului feroviar de trecere a frontierei de stat române și a polițistului de frontieră aflat la comanda Punctului feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu. În acest scop, personalul părții din Republica Moldova poate trece frontiera de stat cu mijloacele de transport proprii și poate trece mijloacele și echipamentele necesare efectuării lucrărilor. Înaintea începerii activității, personalul care prestează servicii al părții din Republica Moldova este obligat să se prezinte la personalul de control competent al Autorității Vamale Române.

ARTICOLUL 18 Persoanele care prestează servicii au dreptul, pe teritoriul de funcționare, să utilizeze echipamentele necesare prestării serviciilor din competență fără obligativitatea efectuării formalităților vamale.

ARTICOLUL 19

(1) Persoanele care prestează servicii ale părții din Republica Moldova nu sunt considerate ca fiind în deplasare în străinătate. Acestea vor beneficia de toate drepturile prevăzute de legislația națională a Republicii Moldova privind salarizarea, asistența socială și juridică, asigurarea medicală și asigurarea pentru riscuri ce pot conduce la accidente, vătămări, invaliditate sau deces.

(2) Dispozițiile art. 11 alin. (5), ale art. 12 și 13 din prezentul acord se aplică în mod corespunzător și persoanelor care prestează servicii.

CAPITOLUL V Punerea în aplicare a Acordului

ARTICOLUL 20

(1) Pentru coordonarea activităților, părțile organizează întâlniri între conducătorii autorităților competente menționate la art. 2 al prezentului acord sau reprezentanții împuterniciți în acest sens.

(2) Componența echipelor care vor participa la întâlniri, durata acestora și ordinea de zi sunt stabilite de comun acord.

(3) Pentru punerea în aplicare a prezentului acord, autoritățile competente prevăzute la art. 2 pot încheia protocoale de cooperare.

ARTICOLUL 21

(1) Întâlnirile dintre conducătorii autorităților competente prevăzute la art. 2 al prezentului acord sau persoanele împuternicite de către aceștia se desfășoară alternativ pe teritoriul Republicii Moldova și pe teritoriul României.

(2) Cheltuielile ocazionate de aceste întâlniri sunt suportate de către partea organizatoare, cu excepția cheltuielilor legate de transportul tur-retur în România, respectiv Republica Moldova.

ARTICOLUL 22 În scopul aplicării prezentului acord, părțile nu efectuează schimb de informații cu caracter clasificat.

CAPITOLUL VI Protecția datelor cu caracter personal

ARTICOLUL 23

(1) Schimbul de informații între părți va avea loc numai în scopul și în conformitate cu dispozițiile prezentului acord. Transmiterea datelor cu caracter personal de către părți trebuie să fie necesară, în cazuri individuale, în scopul menționat la art. 6 din prezentul acord.

(2) Informațiile transmise ce conțin date cu caracter personal pot fi utilizate numai în scopul pentru care au fost transmise inițial, iar părțile se angajează să respecte orice restricție în ceea ce privește utilizarea și ștergerea sau orice posibile restricții de acces general sau în condiții specifice. Părțile se asigură că datele cu caracter personal prelucrate sunt relevante și nu sunt excesive sau incompatibile prin raportare la scopul prelucrării.

(3) Utilizarea informațiilor într-un alt scop decât scopul pentru care acestea au fost transmise inițial trebuie să fie autorizată de către partea care le transmite.

(4) Părțile se asigură că vor furniza reciproc doar informațiile colectate, stocate și transmise în conformitate cu legislația națională și europeană care au fost obținute cu respectarea dispozițiilor în materia drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

(5) Transmiterea către terți a informațiilor primite se limitează la autoritățile responsabile cu prevenirea și combaterea infracțiunilor și trebuie să aibă loc în aceleași condiții ca și cele care se aplică comunicării inițiale. Orice altă transmitere ulterioară, inclusiv către state terțe sau organizații internaționale, trebuie să fie consimțită de către partea care transmite.

(6) Datele cu caracter personal nu vor fi transferate atunci când partea solicitantă ar urma să le folosească pentru a solicita, a pronunța sau a executa pedeapsa cu moartea sau orice alt tratament crud, inuman sau degradant.

ARTICOLUL 24

(1) Cererile părților referitoare la transmiterea de date cu caracter personal trebuie să fie însoțite de o precizare detaliată a scopului și a motivului solicitării.

(2) În absența unei precizări, potrivit alin. (1) al prezentului articol, părțile nu pot să transmită date cu caracter personal.

(3) Părțile vor indica, în momentul transmiterii datelor cu caracter personal sau anterior, scopul pentru care au fost transmise datele și orice restricție privind utilizarea, ștergerea sau distrugerea acestora, inclusiv posibile restricții referitoare la acces, în general sau în condiții speciale. În cazul în care necesitatea unor astfel de restricții devine evidentă după primire, părțile se informează ulterior, reciproc, cu privire la astfel de restricții.

(4) Părțile stabilesc fără întârziere, în termen de cel mult șase luni de la primirea datelor cu caracter personal, dacă și în ce măsură datele cu caracter personal sunt necesare în scopul pentru care au fost furnizate și informează partea care transmite. Datele cu caracter personal trebuie să fie șterse în cazul în care acestea nu mai sunt necesare în scopul pentru care au fost transmise.

(5) Prelucrarea datelor cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau afilierea sindicală, prelucrarea datelor genetice, prelucrarea datelor biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice sau prelucrarea datelor privind sănătatea sau a datelor privind viața sexuală și orientarea sexuală a unei persoane fizice este interzisă. În cazuri excepționale, o astfel de prelucrare se poate realiza doar dacă:

a) este strict necesară într-un caz determinat;

b) sunt instituite garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanei vizate;

c) este îndeplinită una dintre următoarele condiții: (i) prelucrarea este prevăzută expres de lege; (ii) prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale unei alte persoane fizice; (iii) prelucrarea se referă la date care sunt făcute publice în mod manifest de persoana vizată.

(6) Părțile trebuie să implementeze metode eficiente pentru a demonstra legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal și trebuie să țină o evidență a tuturor comunicărilor de date cu caracter personal și a motivelor care stau la baza acestor comunicări.

ARTICOLUL 25

(1) Părțile stochează datele personale pe perioada strict necesară îndeplinirii scopului în care au fost transmise. Necesitatea stocării în continuare trebuie să fie revizuită în termen de cel mult trei ani de la transmitere. În timpul revizuirii, părțile pot decide cu privire la continuarea stocării datelor, până la următoarea revizuire, care va avea loc după trecerea unei alte perioade de trei ani, numai dacă este încă necesară stocarea în continuare pentru îndeplinirea sarcinilor lor. În cazul în care nu se ia nicio decizie privind stocarea în continuare a datelor, acestea se șterg în mod automat.

(2) În cazul transmiterii datelor cu caracter personal în baza prezentului acord, părțile vor indica, în măsura în care este posibil, exactitatea informațiilor, avându-se în vedere următoarele criterii:

a) informații a căror exactitate nu este pusă la îndoială;

b) informație verificată de către sursă, dar care nu este verificată de persoana abilitată să o transmită;

c) informații neverificate de către sursă, dar care sunt coroborate cu alte informații deja înregistrate;

d) informații care nu sunt verificate de către sursă și care nici nu pot fi coroborate cu alte informații.

(3) În cazul în care oricare dintre părți constată că datele cu caracter personal transmise anterior de către aceasta sunt incorecte, inexacte, nu sunt actualizate sau nu ar fi trebuit transmise, informează în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 7 zile, cealaltă parte, care are obligația de a corecta sau de a șterge datele cu caracter personal și de a transmite o confirmare în acest sens.

(4) În cazul în care oricare dintre părți are motive să creadă că datele cu caracter personal primite anterior de către aceasta sunt incorecte, inexacte, nu mai sunt valabile sau nu ar fi trebuit transmise, aceasta informează cealaltă parte, care asigură adoptarea măsurilor adecvate raportat la aspectele sesizate, fără întârzieri nejustificate.

(5) Prin excepție de la alin. (3) și (4) ale prezentului articol, partea care primește o notificare cu privire la necesitatea corectării sau ștergerii datelor primite de la cealaltă parte poate decide să păstreze informațiile necesare dacă din celelalte informații pe care aceasta le deține, care relevă aspecte noi față de cele cunoscute de cealaltă parte, rezultă o necesitate ulterioară, compatibilă cu scopul inițial, de a prelucra respectivele date.

ARTICOLUL 26

(1) Având în vedere stadiul actual al tehnologiei și costurile implementării și ținând seama de natura, domeniul de aplicare, contextul și scopurile prelucrării, precum și de riscurile cu grade diferite de probabilitate și de gravitate la adresa drepturilor și libertăților persoanelor fizice, părțile implementează măsuri tehnice și organizatorice adecvate în vederea asigurării unui nivel de securitate corespunzător acestui risc.

(2) Părțile au obligația punerii în aplicare a măsurilor menite:

a) să împiedice accesul persoanelor neautorizate la echipamentele de prelucrare utilizate pentru prelucrare;

b) să împiedice orice citire, copiere, modificare sau eliminare neautorizată a suporturilor de date;

c) să împiedice introducerea neautorizată de date cu caracter personal și inspectarea, modificarea sau ștergerea neautorizată a datelor cu caracter personal stocate;

d) să împiedice utilizarea sistemelor de prelucrare automată de către persoane neautorizate cu ajutorul echipamentelor de comunicare a datelor;

e) să asigure faptul că persoanele autorizate să utilizeze un sistem de prelucrare automată au acces numai la datele cu caracter personal pentru care au autorizare;

f) să asigure că sunt posibile verificarea și identificarea organismelor cărora le-au fost transmise sau puse la dispoziție sau s-ar putea să le fie transmise sau puse la dispoziție date cu caracter personal, utilizându-se echipamente de comunicare a datelor;

g) să asigure că este posibil ca ulterior să se verifice și să se identifice datele cu caracter personal introduse în sistemele de prelucrare automată, momentul introducerii datelor cu caracter personal și entitatea care le-a introdus;

h) să împiedice citirea, copierea, modificarea sau ștergerea neautorizată a datelor cu caracter personal în timpul transferurilor de date cu caracter personal sau în timpul transportării suporturilor de date;

i) să asigure posibilitatea recuperării sistemelor instalate în cazul unei întreruperi;

j) să asigure funcționarea sistemului, raportarea defecțiunilor de funcționare (fiabilitate) și imposibilitatea coruperii datelor cu caracter personal stocate din cauza funcționării defectuoase a sistemului.

ARTICOLUL 27

(1) Atunci când constată existența unui incident care implică distrugerea sau pierderea accidentală ori accesarea, divulgarea sau modificarea neautorizată a informațiilor cu caracter personal, care prezintă un risc semnificativ de deteriorare, autoritatea competentă destinatară evaluează cu promptitudine probabilitatea și amploarea daunelor cauzate persoanelor fizice și integrității programului autorității competente care a transferat informațiile și ia, cu promptitudine, măsuri corespunzătoare pentru a atenua orice astfel de daune.

(2) Printre măsurile de atenuare a daunelor se numără notificarea autorității competente care a transferat informațiile. Cu toate acestea, notificarea poate:

a) să includă restricții corespunzătoare cu privire la transmiterea ulterioară a notificării;

b) să fie amânată sau omisă în cazul în care o astfel de notificare poate pune în pericol securitatea națională;

c) să fie amânată în cazul în care o astfel de notificare poate pune în pericol operațiuni de siguranță publică.

(3) Măsurile de atenuare a daunelor includ, de asemenea, notificarea persoanei fizice în cauză, după caz, având în vedere circumstanțele incidentului, cu excepția cazului în care o astfel de notificare poate pune în pericol:

a) ordinea și siguranța publică sau securitatea națională;

b) anchetele, investigațiile sau procedurile oficiale;

c) prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a infracțiunilor;

d) drepturile și libertățile altor persoane, în special protecția victimelor și a martorilor.

(4) Autoritățile competente implicate în transferul de informații cu caracter personal se pot consulta în ceea privește incidentul și răspunsul la acesta.

(5) Incidentul de securitate va fi notificat către autoritatea de supraveghere menționată la art. 34 din prezentul acord în termen de 72 de ore, potrivit dreptului intern aplicabil statului în care se produce incidentul de securitate.

ARTICOLUL 28

(1) La momentul colectării datelor se comunică persoanei vizate următoarele date:

a) scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter personal;

b) categoriile de date cu caracter personal prelucrate, datele de identificare și datele de contact ale autorității publice, operatorul de date cu caracter personal;

c) informații cu privire la destinatarii sau categoriile de destinatari cărora li s-au dezvăluit datele;

d) perioada pentru care se preconizează că vor fi stocate datele cu caracter personal sau, dacă acest lucru nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili această perioadă;

e) existența dreptului de a solicita operatorului rectificarea sau ștergerea datelor cu caracter personal ori restricționarea prelucrării datelor cu caracter personal referitoare la persoana vizată sau a dreptului de a se opune prelucrării;

f) dreptul de a depune o plângere în fața unei autorități de supraveghere;

g) în cazul în care datele cu caracter personal nu au fost colectate de la persoana vizată, orice informații disponibile privind sursa acestora.

(2) Părțile, în conformitate cu legislațiile naționale, pot restricționa accesul la informații în cazul în care o astfel de restricție, cu respectarea intereselor legitime ale persoanei vizate, reprezintă o măsură necesară și proporțională:

a) pentru a evita obstrucționarea anchetelor, cercetărilor sau procedurilor oficiale sau legale;

b) pentru a evita compromiterea activităților de prevenire, combatere, cercetare și urmărire penală a infracțiunilor;

c) pentru a proteja ordinea și siguranța publică;

d) pentru a proteja securitatea națională;

e) pentru a proteja persoana vizată sau drepturile și libertățile celorlalți.

ARTICOLUL 29

(1) Părțile se asigură că orice persoană fizică are dreptul de a solicita accesul la informațiile sale cu caracter personal și, sub rezerva restricțiilor prevăzute la alin. (2) al prezentului articol, de a-l obține. Accesul respectiv se solicită și se obține din partea autorității competente în conformitate cu dispozițiile cadrului juridic aplicabil al statului în care se introduce cererea.

(2) Obținerea unor astfel de informații într-un anumit caz poate face obiectul unor restricții rezonabile prevăzute în temeiul dreptului intern. Ținând seama de drepturile fundamentale și interesele legitime ale persoanei fizice, o astfel de măsură este necesară și proporțională într-o societate democratică pentru:

a) evitarea obstrucționării cercetărilor, anchetelor sau procedurilor oficiale sau juridice;

b) a nu prejudicia prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a infracțiunilor sau executarea pedepselor;

c) protejarea ordinii și siguranței publice;

d) protejarea securității naționale;

e) protejarea drepturilor și libertăților celorlalți.

(3) Nu se impun persoanelor fizice cheltuieli excesive ca o condiție de acces la informațiile lor cu caracter personal.

(4) O persoană fizică are dreptul de a autoriza, atunci când acest fapt este permis în temeiul dreptului intern aplicabil, un alt reprezentant să solicite accesul în numele său.

(5) În cazul în care accesul este refuzat sau restricționat, autoritatea competentă căreia i s-a adresat solicitarea va furniza, fără întârzieri nejustificate, persoanei fizice sau reprezentantului său autorizat în mod corespunzător, astfel cum se prevede la alin. (4) al prezentului articol, motivele refuzului sau ale restricționării accesului.

ARTICOLUL 30

(1) Părțile se asigură că orice persoană fizică are dreptul de a solicita corectarea sau rectificarea informațiilor sale cu caracter personal despre care aceasta susține că sunt inexacte sau au fost prelucrate în mod necorespunzător. Corectarea sau rectificarea poate include completarea, ștergerea, blocarea sau alte măsuri ori metode de remediere a inexactităților sau a prelucrării necorespunzătoare. Respectiva corectare sau rectificare se solicită și se obține din partea unei autorități de control în conformitate cu cadrul juridic aplicabil al statului în care se introduce cererea.

(2) În cazul în care autoritatea competentă destinatară concluzionează în urma:

a) unei cereri prezentate în temeiul alin. (1) al prezentului articol;

b) a notificării de către furnizor; sau

c) a propriilor investigații sau anchete că informațiile pe care le-a primit în temeiul prezentului acord sunt inexacte sau au fost prelucrate în mod necorespunzător, aceasta ia măsuri de completare, ștergere sau blocare ori aplică alte metode de corectare sau rectificare, după caz.

(3) O persoană fizică are dreptul de a autoriza, atunci când acest fapt este permis în temeiul dreptului intern aplicabil, un alt reprezentant să solicite corectarea sau rectificarea în numele său.

(4) În cazul în care corectarea sau rectificarea este refuzată sau restricționată, autoritatea competentă căreia i s-a adresat solicitarea va furniza, fără întârzieri nejustificate, persoanei fizice sau reprezentantului său autorizat în mod corespunzător, astfel cum se prevede la alin. (3) al prezentului articol, un răspuns care precizează motivele refuzului sau ale restricționării corectării ori rectificării.

ARTICOLUL 31

(1) Părțile se asigură că orice persoană fizică are dreptul de a exercita căi de atac administrative în cazul în care aceasta consideră că cererea sa de acces, prezentată în temeiul art. 29, sau de rectificare a unor informații inexacte ori a unei prelucrări necorespunzătoare, prezentată în temeiul art. 30 al prezentului acord, a fost refuzată pe nedrept. Căile de atac respective se introduc în fața autorității competente și se soluționează de către aceasta în conformitate cu dispozițiile cadrului juridic aplicabil al statului în care se exercită căile de atac.

(2) O persoană fizică are dreptul de a autoriza, atunci când acest fapt este permis în temeiul dreptului intern aplicabil, un alt reprezentant să exercite căile de atac administrative în numele său.

(3) Autoritatea competentă în fața căreia se introduc căile de atac efectuează anchetele și verificările corespunzătoare și, fără întârzieri nejustificate, răspunde în scris, inclusiv prin mijloace electronice, comunicând rezultatul, precum și măsurile de îmbunătățire sau corective întreprinse, dacă este cazul.

ARTICOLUL 32

(1) Părțile prevăd în cadrele lor juridice aplicabile că, sub rezerva oricăror cerințe conform cărora trebuie să se epuizeze mai întâi căile de atac administrative, orice cetățean al statului unei părți are dreptul de a solicita controlul jurisdicțional cu privire la:

a) refuzul de către o autoritate competentă de a acorda acces la înregistrările care conțin informațiile sale cu caracter personal;

b) refuzul de către o autoritate competentă de a modifica înregistrările care conțin informațiile sale cu caracter personal; și

c) divulgarea ilegală a respectivelor informații, efectuată în mod voit sau intenționat, care include posibilitatea unor despăgubiri compensatorii.

(2) Căile de atac judiciare respective se introduc și se soluționează în conformitate cu dispozițiile cadrului juridic aplicabil al statului în care se exercită acestea.

(3) Alin. (1) și (2) ale prezentului articol nu aduc atingere oricăror alte căi de atac judiciare disponibile cu privire la prelucrarea informațiilor cu caracter personal ale unei persoane fizice, efectuată în temeiul legislației statului în care se exercită căile de atac.

ARTICOLUL 33 Deciziile bazate exclusiv pe prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal transferate, inclusiv crearea de profiluri, fără intervenție umană, care pot produce un efect juridic negativ asupra persoanei vizate sau care o pot afecta în mod semnificativ, sunt interzise, cu excepția cazurilor autorizate prin lege pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor și doar dacă sunt instituite măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanei vizate, incluzând cel puțin dreptul de a obține o intervenție umană.

ARTICOLUL 34 Părțile desemnează, potrivit dreptului intern aplicabil, una sau mai multe autorități publice de supraveghere care:

1. exercită funcții și competențe de supraveghere independentă, inclusiv control jurisdicțional, investigare și intervenție, dacă este cazul, din propria inițiativă;

2. au competența de a accepta și de a da curs plângerilor înaintate de persoane fizice cu privire la măsurile de punere în aplicare a prezentului acord; și

3. au competența de a dispune urmărirea penală sau sancționarea contravențională/disciplinară, după caz, a încălcărilor legii care au legătură cu prezentul acord.

CAPITOLUL VII Dispoziții finale

ARTICOLUL 35 Dispozițiile prezentului acord nu aduc atingere obligațiilor României și ale Republicii Moldova ce decurg din alte tratate internaționale la care acestea sunt parte.

ARTICOLUL 36

(1) Diferendele rezultate din interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi soluționate de părți prin negocieri purtate între autoritățile competente, iar în cazul în care nu se ajunge la o soluție, pe cale diplomatică.

(2) Aplicarea prezentului acord poate fi suspendată temporar, în totalitate sau parțial, de oricare parte, din motive de securitate națională, de ordine publică ori de sănătate publică.

(3) Suspendarea aplicării prezentului acord, precum și revocarea unei asemenea măsuri se notifică imediat, pe cale diplomatică, celeilalte părți. Notificările privind suspendarea aplicării, în situațiile care reclamă măsuri imediate, produc efecte la data notificării, iar în alte cazuri, în a 15-a (cincisprezecea) zi de la confirmarea primirii acesteia. Încetarea suspendării intervine la data notificării încetării cauzelor ce au impus suspendarea.

ARTICOLUL 37

(1) Prezentul acord intră în vigoare la data primirii, pe cale diplomatică, a ultimei notificări prin care părțile se informează reciproc despre îndeplinirea procedurilor interne necesare intrării în vigoare a acestuia.

(2) Prezentul acord se aplică pentru o perioadă de 12 (douăsprezece) luni, care începe să curgă de la data la care controlul coordonat devine operațional/se efectuează. Părțile se informează despre această dată pe cale diplomatică.

(3) Orice prelungire a valabilității prezentului acord pentru noi perioade de 12 (douăsprezece) luni este decisă prin acordul părților, în baza evaluării în comun a rezultatelor sistemului de control, realizată cu cel mult 30 de zile anterior expirării perioadei de valabilitate. Prelungirea valabilității se realizează pe cale diplomatică.

(4) Părțile, de comun acord, pot aduce modificări și completări prezentului acord, care intră în vigoare conform procedurii stipulate la alin. (1) al prezentului articol.

(5) Oricare parte poate denunța prezentul acord în orice moment, printr-o notificare scrisă transmisă pe cale diplomatică celeilalte părți. Prezentul acord își va înceta valabilitatea la expirarea unui termen de 30 (treizeci) de zile de la data primirii unei astfel de notificări de către cealaltă parte. Pentru Guvernul României Marian-Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne Pentru Guvernul Republicii Moldova Daniella Misail-Nichitin, ministrul afacerilor interne Semnat la București la 1 octombrie 2025, în două exemplare originale, în limba română.

A N E X Ă la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României, pe ambele sensuri de control, în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu (România)-Cantemir (Republica Moldova) Persoanele care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii Europene, menționate la art. 6 din acord, sunt: I. Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene (UE):

1. Belgia

2. Bulgaria

3. Republica Cehă

4. Danemarca

5. Germania

6. Estonia

7. Irlanda

8. Grecia

9. Spania

10. Franța

11. Croația

12. Italia

13. Cipru

14. Letonia

15. Lituania

16. Luxemburg

17. Ungaria

18. Malta

19. Țările de Jos

20. Austria

21. Polonia

22. Portugalia

23. România

24. Slovenia

25. Slovacia

26. Finlanda

27. Suedia II. Cetățenii unuia dintre următoarele state aparținând Spațiului Economic European (SEE):

1. Norvegia

2. Islanda

3. Liechtenstein III. Cetățenii Confederației Elvețiene (CH) IV. Membrii familiei cetățenilor UE, SEE sau CH care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii sunt, indiferent de cetățenia lor, următorii:

• soțul/soția unui cetățean din statele menționate la punctele I-III;

• descendenții în linie directă ai cetățenilor din statele menționate la punctele I-III, cu vârste mai mici de 21 de ani sau care se află în întreținere, inclusiv cei ai soțului/soției;

• ascendenții în linie directă ai cetățenilor din statele menționate la punctele I-III care se află în întreținere, inclusiv cei ai soțului/soției. V. De dreptul la liberă circulație acordat membrilor de familie prevăzuți la pct. IV beneficiază: — partenerul cetățeanului din statele menționate la punctele I-III, cu care acesta conviețuiește, dacă parteneriatul este înregistrat conform legii din statul membru de origine sau proveniență; — ascendenții/descendenții în linie directă ai partenerului înregistrat.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 13 iulie 2026

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.