Pe scurt

  • Lista universităților care organizează anul pregătitor de limba română pentru cetățenii străini a fost înlocuită integral: acum are 36 de poziții și un total de 4.025 de locuri.
  • Cele mai multe locuri le au Universitatea din București și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, câte 300, urmate de „Babeș-Bolyai”, Galați și Universitatea de Vest din Timișoara, cu câte 200.
  • Pe listă apare și un centru din afara țării: Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, la Comrat, în Republica Moldova, cu 150 de locuri.
Act: Ordinul MEC nr. 4.689/2026
Publicat: M. Of. nr. 696 din 21 august 2026
Emis: 18 august 2026

Străinul care vrea să studieze în România trebuie să treacă mai întâi printr-un an de limba română, iar lista locurilor unde îl poate face tocmai s-a mărit, inclusiv peste Prut. Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.689 din 18 august 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 696 din 21 august 2026, înlocuiește integral anexa la Ordinul ministrului educației nr. 5.516/2024, adică lista instituțiilor care organizează anul pregătitor. Este a doua intervenție din acest an asupra regimului limbii române pentru străini, după cea prin care ministerul a stabilit că cursul de inițiere costă 5.217 lei, iar examenul singur 522 de lei.

Anexa are trei coloane: instituția de învățământ superior, domeniile fundamentale în care se organizează pregătirea și numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați. Ea a fost avizată de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, prin adresa nr. 3.807 din 5 august 2026.

Temeiul îl dau art. 4, art. 150 și titlul IV din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cel dedicat asigurării calității.

Efectele pe care le produce

Primul efect este dimensiunea totală. Adunând plafoanele din anexă rezultă 4.025 de locuri, repartizate pe 36 de poziții, dintre care câteva reprezintă centre distincte ale aceleiași universități.

Al doilea efect este harta geografică. Sunt acoperite marile centre universitare, de la București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara până la Suceava, Galați, Constanța și Craiova, dar și universități mai mici, cum sunt cele din Petroșani și din Târgu Jiu, fiecare cu câte 25, respectiv 50 de locuri.

Al treilea efect este apariția unui centru în afara României. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați figurează de două ori: o dată cu sediul din Galați, cu 200 de locuri, și o dată cu centrul de la Comrat, în Republica Moldova, cu 150 de locuri.

Al patrulea efect ține de universitățile private. Pe listă apar și instituții de învățământ superior particular, precum Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, „Titu Maiorescu”, Româno-Americană, „Hyperion” și „Spiru Haret” din București, „Vasile Goldiș” din Arad, Universitatea Internațională „Danubius”, pe care anexa o trece fără localitate, și Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș, cu 50 sau 100 de locuri fiecare.

Al cincilea efect este limitarea pe domenii. Nu toate universitățile pot pregăti pentru toate domeniile fundamentale. Universitatea din Petroșani, de pildă, are trecute doar științe inginerești și științe sociale, în timp ce Universitatea din București acoperă toate cele șase domenii, inclusiv știința sportului și educației fizice.

Al șaselea efect este cel de plafon. Numărul din coloana a treia este maximul care poate fi școlarizat, nu o cifră garantată. Câți studenți se înscriu efectiv depinde de cerere și de organizarea fiecărei universități.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Comparația cu forma inițială a listei, publicată în Monitorul Oficial nr. 733 din 26 iulie 2024, arată o creștere clară. Atunci anexa avea 30 de poziții și însuma 3.575 de locuri. Acum are 36 de poziții și 4.025 de locuri, adică șase poziții și 450 de locuri în plus.

A doua diferență față de forma din 2024 este centrul de la Comrat. El nu figura deloc în lista inițială, deci prezența unui centru al unei universități românești din Republica Moldova pe această listă este o noutate față de forma de la care a pornit ordinul.

O precizare necesară: ordinul din 2024 a fost modificat și înainte, iar ordinul de față vorbește expres despre „modificările ulterioare”. Prin urmare, forma imediat anterioară acestei înlocuiri poate să fi diferit de cea publicată în 2024. Ce se poate afirma cu certitudine este conținutul actual, cele 36 de poziții și 4.025 de locuri, și faptul că el diferă de forma inițială.

Ce nu se schimbă este mecanismul. Anul pregătitor rămâne condiția prin care cetățenii străini dobândesc competențele de limbă necesare studiului în România, iar lista instituțiilor autorizate se aprobă tot prin ordin de ministru, cu avizul agenției de asigurare a calității.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Crește numărul total de locuri cu 450 față de forma inițială, deci mai mulți străini pot începe pregătirea în același an.
  • Publică într-un singur tabel cine poate organiza anul pregătitor, în ce domenii și cu ce plafon, informație direct utilă candidaților.
  • Include un centru la Comrat, în Republica Moldova, ceea ce apropie pregătirea de o comunitate vorbitoare de română din afara țării.
  • Acoperă atât universități de stat, cât și particulare, deci oferta nu depinde de un singur tip de instituție.
  • Precizează domeniile fundamentale pentru fiecare instituție, așa încât candidatul știe dinainte dacă universitatea aleasă îi acoperă domeniul.

Ce rămâne o problemă

  • Ordinul nu spune ce s-a schimbat față de forma anterioară, deci comparația poziție cu poziție rămâne în sarcina cititorului.
  • Lista se publică la 21 august, aproape de începutul anului universitar, ceea ce lasă puțin timp pentru planificare.
  • Nu se precizează criteriile după care s-au stabilit plafoanele, de la 25 la 300 de locuri.
  • Distribuția geografică rămâne inegală: Bucureștiul și marile centre concentrează majoritatea locurilor, în timp ce universități din orașe mici primesc 25 sau 50.
  • Nu există o notă de fundamentare publicată odată cu ordinul, care să explice adăugarea centrului din Republica Moldova.

Sfaturi utile

  1. Dacă ești cetățean străin și vrei să studiezi în România, verifică întâi dacă universitatea pe care o vizezi apare pe această listă. Anul pregătitor nu se poate face oriunde.
  2. Uită-te la coloana domeniilor fundamentale, nu doar la numele universității. O instituție poate fi pe listă, dar fără domeniul care te interesează.
  3. Reține că numărul din tabel este un maxim, nu o rezervare. Locurile se ocupă în ordinea admiterii organizate de fiecare universitate.
  4. Dacă ești din Republica Moldova, verifică opțiunea de la Comrat. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați are acolo 150 de locuri.
  5. Contactează direct universitatea pentru calendar, taxe și acte. Ordinul stabilește cine poate organiza pregătirea, nu cum se face înscrierea.
  6. Pentru lista completă, cu toate cele 36 de poziții și domeniile aferente, deschide ediția oficială în PDF atașată articolului.

Întrebări frecvente

Ce este anul pregătitor de limba română?
Este anul de studiu prin care cetățenii străini dobândesc competențele de limbă română necesare pentru a urma studii în România. Organizarea și desfășurarea lui sunt reglementate prin Ordinul ministrului educației nr. 5.516/2024.
Câte locuri sunt în total?
4.025, repartizate pe 36 de poziții din anexă. Câteva poziții reprezintă centre distincte ale aceleiași universități.
Care universități au cele mai multe locuri?
Universitatea din București și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, cu câte 300 de locuri. Urmează Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Universitatea de Vest din Timișoara, cu câte 200.
Se poate face anul pregătitor în afara României?
Da, într-un caz. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați figurează pe listă și cu centrul de la Comrat, din Republica Moldova, cu 150 de locuri.
Universitățile private pot organiza anul pregătitor?
Da. Pe listă apar mai multe instituții de învățământ superior particular, între care cinci din București, una din Arad și una din Târgu Mureș, cu plafoane de 50 sau 100 de locuri.
De când se aplică noua listă?
De la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, adică de la 21 august 2026. Ordinul nu prevede un alt termen de intrare în vigoare.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Poziția 24 din anexă se abate de două ori de la restul listei. Prima abatere e la denumire: „George Emil Palade“ apare cu ghilimeaua de închidere culeasă invers, cu vârfurile în sus, adică semnul folosit în engleză pentru deschidere, nu ghilimeaua românească de închidere. În toată anexa există 24 de perechi de ghilimele, iar aceasta e singura închisă greșit. A doua abatere e la domeniu: aceeași poziție 24 scrie „6. Știința sportului și a educației fizice”, în timp ce toate celelalte 21 de apariții ale acestui domeniu fundamental, la pozițiile 4, 6, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 20, 21, 22, 23, 27, 29, 30, 32 și 33, folosesc forma „Știința sportului și educației fizice”. Denumirile domeniilor fundamentale sunt nomenclator fix, deci diferența nu e stilistică.
  • Coloana se numește „Instituția de învățământ superior”, dar două poziții sunt structuri ale unor instituții deja înscrise. Poziția 2 este Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, Centrul Universitar din Pitești, adică aceeași instituție ca la poziția 1. Poziția 15 este Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, la Comrat, adică aceeași instituție ca la poziția 14. Anexa are, prin urmare, 36 de poziții, dar 34 de instituții, iar aceeași universitate primește două plafoane separate, 150 plus 150 la Politehnica București și 200 plus 150 la Galați. Nicăieri în ordin nu se spune dacă cele două plafoane ale aceleiași instituții sunt distincte sau se pot compensa între ele.

Analiza redacției

Ordinul face un lucru corect din punct de vedere tehnic: nu peticește o anexă modificată deja de mai multe ori, ci o înlocuiește integral. Cine deschide Monitorul Oficial nr. 696 din 21 august 2026 are lista completă și actuală într-un singur loc, 36 de poziții, plafoane între 25 și 300 de locuri, 4.025 în total, cu domeniile fundamentale trecute pentru fiecare. Pentru un candidat străin care caută unde poate face anul pregătitor, asta e exact informația de care are nevoie, într-o formă pe care o poate verifica singur.

Ceea ce lipsește nu ține de redactare, ci de efecte. Art. II spune doar că ordinul se publică. Nu există dată de aplicare, nu există mențiunea anului universitar la care se referă lista și nu există nicio regulă tranzitorie. Documentul apare pe 21 august, la câteva săptămâni de deschiderea anului universitar, și schimbă atât componența listei, cât și plafoanele. Un candidat care și-a depus dosarul sub forma anterioară a anexei, la o instituție al cărei plafon a scăzut sau care nu mai figurează, nu găsește în ordin niciun răspuns despre ce se întâmplă cu dosarul lui.

Poziția 15 merită o discuție separată, pentru că e singura de pe listă situată în afara României. Centrul de la Comrat primește 150 de locuri, adică 3,7 la sută din tot ce se alocă la nivel național pentru anul pregătitor, mai mult decât Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, care are 90. Ordinul nu indică însă temeiul pe care se organizează un an pregătitor românesc pe teritoriul altui stat, nu spune dacă certificatul eliberat acolo are același regim ca cel eliberat în țară și nu trimite la vreun acord bilateral. Singurele documente invocate în preambul, Referatul nr. 378/DGIU din 10 august 2026 și Adresa Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior nr. 3.807 din 5 august 2026, nu se publică odată cu ordinul.

În fine, o consecință practică a felului în care e construit tabelul. Plafoanele sunt atribuite pe poziție, nu pe instituție, ceea ce înseamnă că Politehnica București dispune în realitate de 300 de locuri, iar „Dunărea de Jos” din Galați de 350, cifre care nu apar nicăieri în anexă și pe care cititorul trebuie să le adune singur. Într-un document al cărui rost este să spună limpede cine cât poate școlariza, totalul pe instituție ar trebui să fie vizibil, nu dedus.

Ce ar trebui schimbat

  • Data de aplicare și o regulă pentru dosarele în curs. Ordinul ar trebui să spună din ce an universitar se aplică lista nouă și ce se întâmplă cu candidaturile depuse sub forma anterioară a anexei. Fără asta, o schimbare de plafon publicată în august se transformă într-un refuz pe care nimeni nu îl poate contesta cu temei.
  • Separarea instituției de locul de desfășurare. O coloană distinctă pentru centrul sau extensia unde se organizează pregătirea ar rezolva confuzia de la pozițiile 2 și 15 și ar permite afișarea unui total pe instituție, alături de plafonul fiecărei locații.
  • Publicarea documentelor pe care se sprijină lista. Referatul de aprobare nr. 378/DGIU și adresa ARACIS nr. 3.807 sunt singurele acte pe baza cărora s-au stabilit cele 36 de poziții și plafoanele. Publicate măcar în rezumat, ele ar arăta de ce o universitate are 300 de locuri și alta 25.
  • Temei explicit pentru centrul din afara țării. Poziția 15 ar trebui însoțită de trimiterea la acordul sau la baza legală pe care se organizează anul pregătitor la Comrat și de precizarea regimului certificatului eliberat acolo, ca absolvenții să știe dinainte cu ce document se prezintă la înscrierea în România.
  • Un raport public anual cu locurile ocupate față de plafon. Cele 4.025 de locuri spun ce se poate, nu ce s-a întâmplat. Publicate anual pe instituție, cifrele de ocupare ar face verificabile ajustările listei, care acum se fac fără ca nimeni din afară să poată spune dacă locurile de anul trecut au fost folosite.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 696 din 21 august 2026 32 de pagini PDF, 201 KB actul începe la pagina 28

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.689/2026 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului educației nr. 5.516/2024 privind organizarea și desfășurarea anului pregătitor de limba română pentru cetățenii străini

EMITENT: Ministerul Educației și Cercetării

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 21 august 2026

Având în vedere: — prevederile art. 4, 150 și ale titlului IV — Asigurarea calității în învățământul superior din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare; — Referatul de aprobare nr. 378/DGIU din 10.08.2026; — Adresa Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior nr. 3.807 din 5.08.2026, în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.

Art. I. — Anexa la Ordinul ministrului educației nr. 5.516/2024 privind organizarea și desfășurarea anului pregătitor de limba română pentru cetățenii străini, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 26 iulie 2024, cu modificările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul educației și cercetării, Gigel Paraschiv, secretar de stat București, 18 august 2026.

Nr. 4.689.

ANEXĂ (Anexa la Ordinul nr. 5.516/2024) L I S T A instituțiilor de învățământ superior care organizează anul pregătitor de limba română

Nr. crt. Instituția de învățământ superior Domeniile fundamentale Numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați
1. Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 150 de studenți
2. Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București (Centrul Universitar din Pitești) 1. Științe inginerești 2. Științe biologice și biomedicale 3. Științe sociale 4. Științe umaniste și arte 150 de studenți
3. Universitatea Tehnică de Construcții din București 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 100 de studenți
Nr. crt. Instituția de învățământ superior Domeniile fundamentale Numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați
4. Universitatea din București 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 300 de studenți
5. Academia de Studii Economice din București 1. Științe inginerești 2. Științe biologice și biomedicale 3. Științe sociale 125 de studenți
6. Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 150 de studenți
7. Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 100 de studenți
8. Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 50 de studenți
9. Universitatea „Transilvania” din Brașov 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 150 de studenți
10. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 90 de studenți
11. Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 200 de studenți
12. Universitatea „Ovidius” din Constanța 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 150 de studenți
13. Universitatea din Craiova 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 150 de studenți
14. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 200 de studenți
Nr. crt. Instituția de învățământ superior Domeniile fundamentale Numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați
15. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (Comrat — Republica Moldova) 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 150 de studenți
16. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 150 de studenți
17. Universitatea din Oradea 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 60 de studenți
18. Universitatea din Petroșani 1. Științe inginerești 2. Științe sociale 25 de studenți
19. Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești 1. Științe inginerești 2. Științe biologice și biomedicale 3. Științe sociale 4. Științe umaniste și arte 100 de studenți
20. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 100 de studenți
21. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 300 de studenți
22. Universitatea „Valahia” din Târgoviște 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe sociale 4. Științe umaniste și arte 5. Știința sportului și educației fizice 50 de studenți
23. Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu 1. Științe inginerești 2. Științe biologice și biomedicale 3. Științe sociale 4. Științe umaniste și arte 5. Știința sportului și educației fizice 50 de studenți
24. Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade“ din Târgu Mureș 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și a educației fizice 50 de studenți
25. Universitatea Politehnica Timișoara 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 100 de studenți
Nr. crt. Instituția de învățământ superior Domeniile fundamentale Numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați
26. Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara 1. Științe inginerești 2. Științe biologice și biomedicale 25 de studenți
27. Universitatea de Vest din Timișoara 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 200 de studenți
28. Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara 1. Științe biologice și biomedicale 50 de studenți
29. Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București 1. Științe inginerești 2. Științe biologice și biomedicale 3. Științe sociale 4. Științe umaniste și arte 5. Știința sportului și educației fizice 100 de studenți
30. Universitatea „Titu Maiorescu” din București 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 100 de studenți
31. Universitatea Româno-Americană din București 1. Științe inginerești 2. Științe biologice și biomedicale 3. Științe sociale 100 de studenți
32. Universitatea „Hyperion” din București 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe inginerești 3. Științe biologice și biomedicale 4. Științe sociale 5. Științe umaniste și arte 6. Știința sportului și educației fizice 50 de studenți
33. Universitatea „Spiru Haret” din București 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe biologice și biomedicale 3. Științe sociale 4. Știința sportului și educației fizice 50 de studenți
34. Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad 1. Științe biologice și biomedicale 2. Științe sociale 3. Științe umaniste și arte 50 de studenți
35. Universitatea Internațională „Danubius” 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe biologice și biomedicale 3. Științe sociale 4. Științe umaniste și arte 50 de studenți
36. Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș 1. Matematică și științe ale naturii 2. Științe biologice și biomedicale 3. Științe sociale 50 de studenți
Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 21 august 2026, paginile 28-31.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.