Pe scurt
- Curtea Constituțională a respins ca devenită inadmisibilă excepția privind art. 101 din Codul fiscal, articolul care stabilea impozitul pe pensii, în forma dată de Legea nr. 282/2023 și aplicată de la 1 ianuarie 2024. Motivul nu e că textul era bun, ci că nu mai putea fi judecat: prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată pe 31 ianuarie 2025, același articol fusese deja declarat neconstituțional în întregime, iar art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 interzice ca o prevedere constatată neconstituțională să mai facă obiectul unei excepții.
- Cine e vizat. Beneficiarii de pensii care aveau și o componentă necontributivă, adică pensiile de serviciu, cărora li s-a aplicat impozitarea în trepte de 10%, 15% și 20%, inclusiv cei care primiseră diferențe de pensie și actualizări cu inflația stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și cărora li s-a reținut impozit pe acele sume. În dosar au intrat 105 cauze de la 20 de tribunale, din Cluj până în Tulcea.
- Ce înseamnă practic: cauzele nu se pierd. Curtea spune expres că decizia prin care art. 101 a fost declarat neconstituțional produce efecte și în aceste 105 cauze, fiindcă toate sesizările fuseseră trimise înainte de publicarea ei. Decizia nr. 48/2026 este definitivă și general obligatorie de la 6 octombrie 2026.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 6 octombrie 2026, paginile 2-16
Pronunțată: 20 ianuarie 2026, cu unanimitate de voturi
Definitivă și general obligatorie: 6 octombrie 2026, data publicării
O sută cinci procese despre impozitul pe pensii, adunate într-un singur dosar de la 20 de tribunale, s-au închis la Curtea Constituțională fără ca întrebarea pusă de pensionari să primească un răspuns. Excepția a fost respinsă ca devenită inadmisibilă, prin Decizia nr. 48 din 20 ianuarie 2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 6 octombrie 2026. Formula sună a pierdere, dar nu e: textul atacat fusese deja scos din joc, cu 13 luni înainte, de o altă decizie a aceleiași Curți. E un tipar care revine des la pensiile de serviciu, acolo unde soluția depinde de data la care a ajuns dosarul la Curte, nu doar de ce scrie în el.
Ca să se înțeleagă ce s-a judecat, trebuie spus mai întâi ce făcea articolul. Art. 101 din Codul fiscal se numește „Calculul impozitului pe venitul din pensii și termenul de plată” și a fost rescris de art. XVIII din Legea nr. 282/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023, cu aplicare de la 1 ianuarie 2024. Din acel moment, impozitul pe pensie nu se mai calcula la fel pentru toți.
Pensia obținută integral prin contribuții avea un plafon neimpozabil lunar și o cotă unică de 10% peste el. Pensia care avea și o parte necontributivă, adică pensia de serviciu, se împărțea în două: partea contributivă se impozita cu 10%, iar partea necontributivă urca în trepte, 10% până la nivelul câștigului salarial mediu net, 15% între câștigul mediu net și cel brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și 20% peste acel câștig brut. Aceleași trei trepte se aplicau și pensiilor care erau în întregime necontributive.
Diferența pe care puțini au observat-o stă în plafonul neimpozabil. Legea nr. 244/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 5 septembrie 2024, l-a urcat de la 2.000 la 3.000 de lei, dar numai la litera a), adică numai pentru pensia pur contributivă. La literele b) și c), cele care privesc pensiile cu o componentă necontributivă, plafonul a rămas 2.000 de lei. Pentru un pensionar de serviciu, cei 1.000 de lei de diferență însemnau, la cota minimă de 10%, un impozit mai mare cu 100 de lei pe lună, adică 1.200 de lei pe an, față de un pensionar cu aceeași pensie obținută prin contribuții.
Alineatul (8), cel care îi privește pe pensionarii care au câștigat în instanță, spunea așa: în cazul veniturilor din pensii și al diferențelor de venituri din pensii, precum și al sumelor care reprezintă actualizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în baza hotărârilor judecătorești definitive, impozitul se calculează separat față de impozitul pe drepturile lunii curente, prin aplicarea acelorași cote, și e impozit final. Se reține la data plății și se virează până la 25 a lunii următoare. Practic, cine primea dintr-o dată diferențele pe câțiva ani vedea suma impozitată ca un bloc separat, cu cotele din momentul plății.
Autorii excepțiilor au atacat tot acest mecanism. Au susținut că împărțirea pe trepte e o discriminare după avere, că textul nu spune limpede cum se calculează partea contributivă, de pildă ce stagiu de cotizare se folosește pentru militari, 25 de ani sau cei 35 de ani din dreptul comun, și că cele două repere ale treptelor, câștigul mediu net și cel brut, sunt indicatori care se schimbă în fiecare an, deci nimeni nu își poate calcula din timp impozitul. Prima critică era, însă, alta: că Parlamentul nu pusese legea de acord cu o decizie anterioară a Curții, Decizia nr. 467 din 2 august 2023.
Efectele pe care le produce
Primul efect, și cel mai important pentru cineva care are un proces pe rol, este că soluția nu îl lasă fără apărare. Curtea scrie explicit, la paragraful 130, că decizia prin care art. 101 a fost găsit neconstituțional produce efecte și în aceste cauze, pentru că fusese sesizată înainte ca acea decizie să fie publicată. Instanțele care judecă cele 105 dosare aplică, deci, neconstituționalitatea, nu respingerea. Formula „devenită inadmisibilă” închide controlul, nu dreptul.
Pentru cine vrea să meargă mai departe cu dosarul, limita e trasată de decizia care confirmă lipsa recursului în litigiile de pensii.
Al doilea efect este că niciuna dintre criticile de fond nu a mai fost analizată. Discriminarea după avere, neclaritatea indicatorilor, stagiul de cotizare al militarilor, impozitarea separată a diferențelor stabilite prin hotărâre judecătorească: toate rămân fără răspuns în această decizie. Cine voia o motivare pe aceste puncte trebuie să o citească în Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 31 ianuarie 2025.
Al treilea efect e mecanismul în sine, care merită înțeles o dată, fiindcă se repetă. Potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. Când o excepție pornește la drum legal, dar între sesizare și soluționare textul atacat e desființat de o altă decizie, excepția nu devine greșită, devine fără obiect. Asta înseamnă „devenită inadmisibilă”, și de aici vine diferența față de o excepție respinsă pur și simplu ca inadmisibilă, care nu a fost niciodată bine formulată.
Al patrulea efect e unul de calendar, care explică de ce textul atacat nu mai există. Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție, prevederile constatate neconstituționale sunt suspendate de drept și își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei, dacă până atunci Parlamentul sau Guvernul nu le pune de acord cu Constituția. Cele 45 de zile de la 31 ianuarie 2025 se împlineau pe 17 martie 2025. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2025 a fost publicată și a intrat în vigoare pe 13 martie 2025, adică în ziua a 41-a, cu patru zile înainte de termen.
Al cincilea efect e pentru cei care nu au niciun proces. Pentru ei, nimic nu se schimbă pe 6 octombrie 2026: regimul fiscal aplicabil e cel de după 13 martie 2025, iar decizia de acum privește un text care nu mai e în vigoare.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Schimbarea de fond stă în ordonanța pe care titlul deciziei o pomenește. Până pe 13 martie 2025, art. 101 avea nouă alineate și două regimuri de impozitare, cu cele trei trepte de 10%, 15% și 20% pe partea necontributivă. După Ordonanța de urgență nr. 11/2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 13 martie 2025, articolul are șase alineate și o singură cotă: impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii. Treptele au dispărut, iar împărțirea pensiei în parte contributivă și parte necontributivă a dispărut împreună cu ele. Art. 1011 a fost abrogat.
Un pensionar de serviciu citește diferența în două cifre. Pe partea necontributivă aflată peste câștigul salarial mediu brut, cota a scăzut de la 20% la 10%, deci s-a înjumătățit. Pe partea aflată între câștigul mediu net și cel brut, a scăzut de la 15% la 10%, adică o treime mai puțin.
A rămas, în schimb, regula pentru banii câștigați în instanță. Fostul alineat (8) a fost rescris și a coborât la alineatul (6): pentru pensiile, diferențele de pensie și actualizările cu inflația stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, impozitul se calculează în continuare separat de cel al lunii curente, e impozit final, se reține la plată și se virează până la 25 a lunii următoare. Noutatea e că textul nou adaugă expres și dobânzile acordate în legătură cu acele sume. Cota aplicată e însă acum cea unică de 10%.
Mai trebuie spus de unde pornește tot lanțul. Pe 2 august 2023, prin Decizia nr. 467/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 7 august 2023, Curtea făcuse un control înainte de promulgare asupra legii care a devenit Legea nr. 282/2023. Atunci a declarat neconstituționale mai multe texte ale legii, între care art. I-IV, art. XV și trei anexe, dar art. XVIII, cel cu impozitul, nu era printre ele. În aceeași decizie, la paragrafele 165-168, Curtea a scris criteriile pe care impozitarea pensiilor trebuie să le respecte: echitate, proporționalitate, rezonabilitate și nediscriminare, cu obligația legiuitorului de a stabili cu grijă deosebită venitul impozabil, suma datorată și modul de calcul. Legea a fost publicată 74 de zile mai târziu, cu art. XVIII neschimbat. Peste 426 de zile, pe 19 decembrie 2024, același articol a căzut.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Cele 105 cauze nu se pierd: Curtea spune expres că decizia de neconstituționalitate produce efecte și în ele, fiindcă sesizările au precedat publicarea acesteia.
- Conexarea a 105 dosare într-unul singur a dat o soluție identică pentru toți autorii, în loc de 105 decizii pronunțate la date diferite.
- Decizia lămurește, pentru viitor, diferența dintre o excepție inadmisibilă de la început și una devenită inadmisibilă pe drum.
- Soluția e unanimă, iar completul a fost cel de nouă judecători, numărul plin al Curții.
- Pe fondul problemei, impozitarea în trepte a pensiilor de serviciu nu mai există din 13 martie 2025, iar cota unică de 10% e mai simplă de verificat de către pensionar.
- Regula pentru banii câștigați în instanță a rămas și acoperă acum expres și dobânzile, nu doar actualizarea cu inflația.
Ce rămâne o problemă
- Niciuna dintre criticile de fond nu a primit răspuns în această decizie, deși dosarul are 131 de paragrafe.
- Între pronunțare, 20 ianuarie 2026, și publicare, 6 octombrie 2026, au trecut 259 de zile, iar decizia produce efecte abia de la publicare.
- Regimul declarat neconstituțional s-a aplicat efectiv 396 de zile, de la 1 ianuarie 2024 până la publicarea Deciziei nr. 724/2024, și a mai rămas suspendat de drept încă 41 de zile.
- Plafonul neimpozabil a fost urcat la 3.000 de lei numai pentru pensia pur contributivă, iar cei cu pensie de serviciu au rămas la 2.000 de lei până la desființarea textului.
- Decizia nu spune nimic despre cum se recuperează impozitul reținut în plus, deci fiecare dosar se întoarce la tribunalul lui fără o indicație comună.
- Opt dintre cele 20 de tribunale nu și-au exprimat opinia în cel puțin unul dintre dosarele lor, deși art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 le obligă, invocând riscul de antepronunțare.
Sfaturi utile
- Dacă ai un proces pe rol în care ai ridicat această excepție, nu citi „respinsă” ca pe o înfrângere. Verifică data la care instanța a trimis dosarul la Curtea Constituțională: dacă e anterioară zilei de 31 ianuarie 2025, cauza ta beneficiază de neconstituționalitatea art. 101, potrivit paragrafului 130 al deciziei.
- Cere la dosar, dacă nu există deja, Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 31 ianuarie 2025. Acolo sunt motivele pe fond, nu în decizia de acum.
- Verifică pe talonul de pensie și pe fluturașii din perioada 1 ianuarie 2024 până la 13 martie 2025 ce cotă ți s-a aplicat și pe ce parte a pensiei. Diferența dintre 20% și 10% pe aceeași sumă e suma care se discută.
- Dacă ai încasat diferențe de pensie stabilite prin hotărâre judecătorească în acel interval, cere plătitorului defalcarea impozitului reținut. Alineatul (8) impunea calculul separat de drepturile lunii curente, deci reținerea trebuie să apară distinct.
- Pentru plățile de după 13 martie 2025, cota corectă e cea unică de 10%, iar regula sumelor câștigate în instanță a trecut la alineatul (6) al art. 101.
- Dacă vrei să ataci un text fiscal, verifică întâi dacă el nu a fost deja declarat neconstituțional. Într-un asemenea caz, art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 face excepția inadmisibilă din start.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă „respinsă ca devenită inadmisibilă”?
Am un proces pe rol. Pierd ceva din cauza acestei decizii?
Ce se impozita, concret, și cu cât?
Cum se impozitau diferențele de pensie câștigate în instanță?
Ce cotă se aplică acum pensiilor?
De ce au fost adunate 105 dosare într-unul singur?
Trebuie să fac un demers ca să recuperez impozitul reținut în plus?
Analiza redacției
Decizia de acum e cea mai lungă a zilei și, în același timp, cea mai goală: din cele 131 de paragrafe, 127 spun cine a ridicat excepția, de la ce instanță, în ce dosar și ce a opinat instanța, iar motivarea proprie a Curții încape în trei, paragrafele 128-130. Nu e un reproș adresat Curții, pentru că asta cere mecanismul: când textul atacat dispare, Curtea nu are ce să judece. E însă o măsură a costului. Cele 105 dosare au fost deschise, citate, raportate de judecători-raportori și apoi conexate, iar rezultatul e o constatare pe care art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 o impunea de la 31 ianuarie 2025. Între pronunțare, 20 ianuarie 2026, și publicare, 6 octombrie 2026, au trecut 259 de zile. Decizia pe care se sprijină, nr. 724/2024, a fost publicată în 43 de zile de la pronunțare. Aceeași instituție a avut nevoie, pentru decizia simplă, de șase ori mai mult timp decât pentru cea complicată.
A doua observație iese din comparația între literele articolului desființat. Prin Legea nr. 244/2024, plafonul neimpozabil lunar a urcat de la 2.000 la 3.000 de lei, dar numai la litera a), adică numai pentru pensia obținută integral prin contribuții. Literele b) și c), cele care privesc exact categoriile care se judecau, au rămas la 2.000 de lei. Pentru un pensionar de serviciu, diferența de 1.000 de lei însemna, chiar și la cota cea mai mică, 100 de lei pe lună și 1.200 de lei pe an în plus față de un pensionar cu aceeași sumă obținută prin contribuții. Modificarea din septembrie 2024 a adâncit, deci, tocmai distanța care era contestată, cu patru luni înainte ca articolul să cadă.
A treia observație ține de viteza cu care s-a lucrat la capetele opuse ale aceluiași mecanism. Pe 7 august 2023, prin Decizia nr. 467/2023, Curtea scria criteriile pe care impozitarea pensiilor trebuie să le respecte și cerea legiuitorului o grijă deosebită la stabilirea venitului impozabil și a modului de calcul. Legea nr. 282/2023 a fost publicată 74 de zile mai târziu, cu art. XVIII neatins, și a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2024. Textul a produs efecte 396 de zile, până la publicarea Deciziei nr. 724/2024, și a mai rămas suspendat de drept 41 de zile. Guvernul a reparat articolul pe 13 martie 2025, în ziua a 41-a din cele 45 pe care i le dă art. 147 alin. (1) din Constituție, cu patru zile de marjă. Ritmul e același de fiecare dată: termenul se respectă la limită, iar intervalul în care contribuabilul plătește după o normă neconstituțională se numără în sute de zile.
Ultima observație privește instanțele. Opt dintre cele 20 de tribunale, între care București, Cluj, Satu Mare, Botoșani și Iași, nu și-au exprimat opinia în cel puțin unul dintre dosarele trimise, deși art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 le cere acest lucru, iar unele au motivat că o poziție ar echivala cu o antepronunțare. Opiniile celor care au răspuns se împart neuniform: unele tribunale au apreciat excepția ca întemeiată, invocând chiar Decizia nr. 467/2023, altele ca neîntemeiată, iar un tribunal a propus o soluție de interpretare. Pe un text aplicat uniform în toată țara, divergența aceasta arată că neclaritatea invocată de autori nu era o figură de stil.
Ce ar trebui schimbat
- Un termen maxim pentru publicarea deciziilor Curții Constituționale. Cele 259 de zile dintre pronunțare și publicare sunt zile în care tribunalele nu pot aplica soluția, iar dosarele stau. Un termen de 30 de zile, cu posibilitate de prelungire motivată, ar închide intervalul.
- Suspendarea automată a cauzelor în care se atacă un text deja contestat la Curte. Dacă dosarele s-ar lega la primul înregistrat din oficiu, nu la termenul de judecată, cele 104 sesizări trimise după prima nu ar mai parcurge fiecare întreg traseul de citare și raportare.
- Dispozitivul să spună ce se întâmplă cu cauzele, nu doar ce se întâmplă cu excepția. Astăzi precizarea esențială, aceea că decizia de neconstituționalitate se aplică și în aceste dosare, stă în paragraful 130, iar cine citește doar dispozitivul înțelege exact pe dos.
- Un mecanism de restituire din oficiu a impozitului reținut în baza unui text declarat neconstituțional. Plătitorii de pensii cunosc sumele reținute lună de lună, deci recalcularea e o operațiune administrativă, nu un proces câștigat de fiecare în parte.
- Obligația instanței de a-și exprima opinia să aibă o consecință. Art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 e scris ca o obligație, dar opt tribunale l-au ocolit fără urmări. O opinie lipsă îi ia Curții un punct de reper și îi lasă părții un dosar mai subțire.
- Modificările de plafon fiscal să fie aplicate la toate literele aceluiași alineat. Urcarea plafonului numai la litera a), în septembrie 2024, a lărgit diferența contestată chiar în timpul procesului și putea fi evitată cu o singură frază în legea de modificare.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 6 octombrie 2026, paginile 2-16 16 pagini PDF, 108 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Se încarcă textul actului…
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.


