Pe scurt
- Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, o excepție privind articolul 713 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, textul care îi interzice debitorului să repună în discuție fondul procesului prin contestație la executare.
- Motivul respingerii nu ține de fondul problemei, ci de formă: autorul a enumerat articole din Constituție fără să arate în ce constă încălcarea, iar o excepție nemotivată nu poate fi analizată.
- Regula din Codul de procedură civilă rămâne neschimbată. Vizați sunt debitorii aflați în executare silită și avocații care redactează contestații la executare.
Publicat: M. Of. nr. 588 din 20 iulie 2026
Pronunțată: 5 februarie 2026
Un debitor a cerut Curții Constituționale dreptul de a rediscuta, în faza executării silite, temeiul hotărârii pe care o are de executat. Curtea nici măcar nu a ajuns la fondul cererii, pentru că nu a găsit în ea o critică propriu-zisă. Decizia nr. 109 din 5 februarie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 588 din 20 iulie 2026, respinge excepția ca inadmisibilă. Este o nouă confirmare a limitelor contestației la executare, după ce Curtea stabilise deja regulile privind termenul de 15 zile pentru această cale de atac.
Textul pus în discuție este articolul 713 alineatul (1) din Codul de procedură civilă. El spune că, dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu poate invoca pe calea contestației motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.
Excepția a fost ridicată în 2021, într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, având ca obiect o contestație la executare. Autorul susținea că textul este lipsit de claritate și previzibilitate și că îi încalcă accesul liber la justiție, egalitatea în drepturi și dreptul la apărare, pentru că instanța nu ar trebui să se limiteze la legalitatea titlului executoriu, ci ar trebui să poată verifica și fundamentul de drept al acestuia.
Efectele pe care le produce
Primul efect este cel practic: nu se schimbă nimic. O decizie de respingere ca inadmisibilă lasă textul de lege exact cum era. Articolul 713 alineatul (1) din Codul de procedură civilă continuă să se aplice identic.
Al doilea efect este de metodă și privește pe oricine ridică o excepție de neconstituționalitate. Curtea reia raționamentul din Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011: orice excepție are trei elemente, textul contestat, textul constituțional pretins încălcat și motivarea relației de contrarietate dintre ele. Primele două se pot stabili absolut, al treilea depinde de autor. Fără el, excepția nu există ca atare.
Al treilea efect este consecința: dacă din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil o critică, din cauza generalității lui, excepția se respinge ca inadmisibilă. Curtea citează Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, potrivit căreia simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate.
Al patrulea efect ține de rolul Curții. Dacă ar analiza o excepție motivată eliptic, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului în formularea criticilor, ceea ce ar însemna un control din oficiu, inadmisibil în sistemul românesc.
Al cincilea efect, deși decizia nu îl consacră expres, este confirmarea indirectă a poziției exprimate în dosar de Ministerul Public și de instanța de trimitere. Amândouă au arătat că titlul executoriu provine dintr-un proces desfășurat cu toate garanțiile procesuale și că reexaminarea fondului în faza de executare ar atinge autoritatea de lucru judecat.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
În drept, nimic. Articolul 713 alineatul (1) rămâne în vigoare în aceeași formă, iar contestația la executare păstrează același obiect: legalitatea actelor de executare și, eventual, lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului hotărârii.
Aceeași limită funcționează și în penal, unde Curtea a stabilit că un denunț valorificat după condamnarea definitivă nu se transformă în reducere de pedeapsă pe calea contestației la executare.
Ce se adaugă este o nouă piesă la jurisprudența privind admisibilitatea excepțiilor. Instanța de trimitere arătase, în opinia sa, că textul criticat nu permite modificarea sau anularea hotărârii puse în executare, iar apărările de fond admisibile sunt doar cele privind cauze de stingere a obligației intervenite după rămânerea definitivă a hotărârii. Curtea nu a confirmat această interpretare printr-o analiză proprie, pentru că nu a ajuns la fond, dar nici nu a contrazis-o.
Un detaliu al dosarului spune ceva despre durata procedurilor. Dovada de înmânare a citației către autorul excepției a fost restituită Curții cu mențiunea „destinatar decedat”, iar la dosar nu au fost depuse documente privind introducerea în cauză a unor eventuali succesori. Între ridicarea excepției, în mai 2021, și publicarea deciziei, în iulie 2026, au trecut mai bine de cinci ani.
Decizia a fost pronunțată cu unanimitate de voturi și este definitivă și general obligatorie.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Reafirmă clar un standard de redactare: o excepție de neconstituționalitate cere o critică argumentată, nu o listă de articole din Constituție.
- Protejează autoritatea de lucru judecat, împiedicând transformarea executării silite într-o rejudecare a procesului.
- Menține previzibilitatea pentru creditori: un titlu executoriu obținut cu toate garanțiile procesuale rămâne executabil.
- Nu extinde și nu restrânge drepturile procesuale, deci nu creează incertitudine pentru dosarele în curs.
Ce rămâne o problemă
- Chestiunea de fond ridicată de autor, dacă limitarea apărărilor în faza executării afectează accesul la justiție, rămâne nesoluționată pe fond în acest dosar.
- Cinci ani între sesizarea Curții și publicarea deciziei este un interval greu de justificat, cu atât mai mult cu cât autorul excepției a decedat între timp.
- Nici președinții celor două Camere ale Parlamentului, nici Guvernul, nici Avocatul Poporului nu și-au comunicat punctele de vedere, deși legea le dă această posibilitate.
- Respingerea pe motive de formă lasă neclar, pentru justițiabilul fără avocat, ce anume ar fi trebuit să scrie ca să fie ascultat.
Sfaturi utile
- Dacă ridici o excepție de neconstituționalitate, nu te opri la indicarea articolelor din Constituție. Explică, punct cu punct, în ce constă contrarietatea dintre textul legal și cel constituțional.
- În contestația la executare, concentrează-te pe ce este admisibil: legalitatea actelor de executare, lămurirea dispozitivului, cauze de stingere a obligației apărute după rămânerea definitivă a hotărârii.
- Motivele pe care le-ai fi putut invoca în proces nu se mai pot invoca în executare. Verifică din timp dacă ai epuizat căile de atac deschise împotriva hotărârii.
- Dacă titlul executoriu nu este o hotărâre judecătorească sau arbitrală, regimul este diferit. Articolul 713 alineatul (1) se referă strict la aceste două categorii.
- Reține că o decizie de respingere ca inadmisibilă nu împiedică ridicarea aceleiași excepții în alt dosar, dacă este motivată corespunzător.
- Verifică termenele contestației la executare înainte de orice altceva. O contestație tardivă nu mai ajunge la analiza motivelor.
Întrebări frecvente
Ce a decis Curtea Constituțională?
Ce înseamnă respingere ca inadmisibilă?
Se schimbă ceva în executarea silită?
Ce spune articolul 713 alineatul (1) din Codul de procedură civilă?
Pot cere în contestație verificarea temeiului hotărârii?
Poate altcineva să ridice aceeași excepție?
Cât a durat procedura?
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 588 din 20 iulie 2026 16 pagini PDF, 110 KB actul începe la pagina 14
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
DECIZIA nr. 109 din 5 februarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă
EMITENT: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 20 iulie 2026
Elena-Simina Tănăsescu — președinte
Asztalos Csaba-Ferenc — judecător
Mihai Busuioc — judecător
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dacian-Cosmin Dragoș — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Ioana-Laura Paris — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Niculae Dan în Dosarul nr. 22.748/302/2020 al Judecătoriei Sectorului 5 București — Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.756D/2021.
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent învederează că dovada de înmânare a citației în privința autorului excepției a fost restituită Curții cu mențiunea „destinatar decedat” și precizează că nu au fost depuse la dosar documente privind introducerea în cauză a unor eventuali succesori în drept.
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, pe fondul excepției, solicită respingerea acesteia, invocând, în susținere, Decizia nr. 239 din 8 aprilie 2021. În măsura în care există o hotărâre judecătorească reprezentând titlu executoriu, aceasta este pronunțată în urma unui proces desfășurat cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale. Admiterea unei soluții contrare, respectiv posibilitatea reexaminării fondului cauzei în faza de executare ar aduce atingere autorității de lucru judecat, în contextul în care accesul părților la un proces echitabil a fost asigurat în procedura prin care s-a obținut titlul executoriu și se asigură și în cazul procedurii de executare silită.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 26 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 22.748/302/2020, Judecătoria Sectorului 5 București — Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Niculae Dan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt lipsite de previzibilitate și claritate și încalcă dreptul fundamental de acces liber la justiție. Deoarece cetățenii sunt egali în fața legii, acestora trebuie să li se asigure dreptul la apărare și accesul liber la justiție, iar instanța nu poate doar să se limiteze strict la analiza motivelor de nelegalitate, nulitate și netemeinicie a titlului executoriu, ci ar trebui să poată face și o verificare a fundamentului de drept de la care pleacă acel titlu executoriu.
7. Judecătoria Sectorului 5 București — Secția a II-a civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, argumentând că dispozițiile art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu permit, pe calea contestației la executare, modificarea sau anularea hotărârii judecătorești puse în executare. Analiza instanței se limitează strict la legalitatea actelor de executare și, eventual, la clarificarea întinderii sau aplicării dispozitivului hotărârii. Astfel, nu se poate aduce atingere autorității de lucru judecat, iar apărările de fond admisibile sunt doar cele care privesc cauze de stingere a obligației intervenite ulterior rămânerii definitive a hotărârii.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:
„(1) Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.”
12. În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii în componenta privind claritatea și previzibilitatea legii, în art. 16 — Egalitatea în drepturi, în art. 21 — Accesul liber la justiție și în art. 24 — Dreptul la apărare.
13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în jurisprudența sa, spre exemplu, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia.
14. Totodată, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate va fi respinsă ca inadmisibilă în cazul în care nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate din cauza generalității. În acest sens, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Curtea a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți”. În situația în care excepția de neconstituționalitate cuprinde în structura sa primele două elemente anterior menționate, numai Curtea este cea chemată să se pronunțe asupra acestei probleme, respectiv dacă aceasta este sau nu motivată, întrucât ea singură își stabilește competența, conform dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
15. Având în vedere considerentele anterioare, Curtea nu va proceda la analiza pe fond a excepției ridicate, întrucât nu se poate determina critica de neconstituționalitate vizată de autor. Autorul excepției de neconstituționalitate se limitează la a indica textul legal din materia executării silite și textele de referință, neprezentând vreun argument pentru care norma din materia executării silite contravine dispozițiilor constituționale, dispoziții ce apar astfel formal invocate atât în cererea de sesizare a Curții, cât și prin susținerile orale ale reprezentantului autorului în fața instanței judecătorești. Având în vedere neidentificarea unor critici concrete a normei ce face obiectul excepției și raportând considerentele deciziei menționate mai sus la prezenta cauză, Curtea observă că normele de referință sunt generale, iar autorul nu arată în ce anume constă contrarietatea normei legale criticate cu Legea fundamentală, astfel încât excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său. Prin urmare, Curtea, în temeiul art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate.
16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Niculae Dan în Dosarul nr. 22.748/302/2020 al Judecătoriei Sectorului 5 București — Secția a II-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 București — Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 februarie 2026.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Ioana-Laura Paris
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.