Pe scurt
- Condiția care obliga creditorii să înscrie mai întâi în Registrul Național de Publicitate Mobiliară un contract sub semnătură privată, înainte de a-l putea pune în executare, a fost declarată neconstituțională încă din 2021 și nu mai produce efecte.
- Decizia publicată acum respinge o a doua contestație împotriva aceluiași text, dar nu pentru că textul ar fi valabil: excepția a devenit fără obiect, pentru că problema fusese deja tranșată.
- Partea utilă este într-un singur paragraf: decizia anterioară de neconstituționalitate poate fi motiv de revizuire, potrivit art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, pentru cine a pierdut un dosar din acest motiv.
Publicat: M. Of. nr. 599 din 22 iulie 2026
Pronunțată: 9 decembrie 2025
O firmă de creditare a cerut Curții Constituționale să înlăture obligația de a înscrie în registru un contract înainte de a-l executa silit, fără să știe că acea obligație căzuse deja. Curtea Constituțională a respins excepția ca devenită inadmisibilă, prin Decizia nr. 736 din 9 decembrie 2025, publicată acum în Monitorul Oficial. Motivul respingerii nu este că textul ar fi constituțional, ci că fusese deja constatat neconstituțional. Este o situație asemănătoare cu cea din alte dosare în care Curtea a lămurit regulile din faza de executare silită.
Textul în discuție este art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară: „Înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate și au caracter de titlu executoriu, pot fi puse în executare numai sub condiția înscrierii în Registru.” Cu alte cuvinte, un contract care era titlu executoriu prin lege nu putea fi dus la executor decât după ce era trecut în Registrul Național de Publicitate Mobiliară.
Excepția a fost ridicată de Societatea Finopro I.F.N. S.A. din Iași, într-un dosar de încuviințare a executării silite aflat pe rolul Tribunalului Iași, secția I civilă. Firma a susținut, printre altele, că o lege ordinară nu poate reglementa executarea silită și titlurile executorii, domeniu rezervat legii organice, și că textul restrânge nejustificat dreptul creditorului de a-și realiza creanța. Instanța de trimitere a considerat excepția neîntemeiată, iar președinții celor două Camere, Guvernul și Avocatul Poporului nu au trimis niciun punct de vedere.
Efectele pe care le produce
Primul efect, cel practic, este că obligația de înscriere prealabilă nu mai există. Prin Decizia nr. 748 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 157 din 16 februarie 2022, Curtea admisese excepția și constatase că art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 este neconstituțional. De la publicarea acelei decizii, textul și-a încetat efectele.
Al doilea efect este explicația raționamentului, utilă oricui se lovește de o formalitate similară. Curtea a reținut că, deși legea recunoaște expres caracterul de titlu executoriu al înscrisului, îi adaugă o condiție suplimentară de publicitate, care trebuie îndeplinită înainte de cererea de încuviințare a executării. Aceasta devine un veritabil impediment la executare, în sensul art. 666 alin. (5) pct. 7 din Codul de procedură civilă, temeiul pentru care instanța poate respinge cererea.
Al treilea efect este testul aplicat de Curte. Când creditorul deține deja un titlu executoriu a cărui putere de executare vine din lege, obligarea lui la o formalitate suplimentară este o ingerință asupra dreptului de realizare a creanței. Curtea a constatat că reglementarea nu era necesară pentru scopul urmărit, nu trecea testul ingerinței minime și nu păstra un just echilibru între interesul general privind evidența priorității la executare și interesul individual al creditorilor.
Al patrulea efect privește prezentul dosar. Potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu pot face obiectul excepției prevederile constatate deja neconstituționale printr-o decizie anterioară. Cum sesizarea Curții în acest dosar este anterioară publicării Deciziei nr. 748/2021, excepția a fost respinsă ca devenită inadmisibilă, nu ca neîntemeiată. Diferența nu este de nuanță: nu textul a fost salvat, ci discuția a rămas fără obiect.
Al cincilea efect este singura consecință care mai poate schimba ceva pentru părți. Curtea reamintește jurisprudența sa constantă: chiar când excepția este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire, potrivit art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Schimbarea reală s-a produs în februarie 2022, nu acum. De atunci, un contract de credit, de leasing sau orice alt înscris sub semnătură privată căruia legea îi dă caracter de titlu executoriu poate fi pus în executare fără trecerea prealabilă prin Registrul Național de Publicitate Mobiliară.
Ce se schimbă acum este vizibilitatea acestei stări de fapt. Decizia publicată în iulie 2026 reia motivarea din 2021 și o pune, încă o dată, în Monitorul Oficial, ceea ce ajută instanțele și executorii care încă întâlnesc dosare începute sub textul vechi.
A doua clarificare privește distincția pe care procurorul a subliniat-o în ședință. Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020 privise o situație diferită, în care orice înscris sub semnătură privată dobândea caracter executoriu prin simpla înscriere în registru. Aici, caracterul executoriu venea din lege, iar înscrierea era doar o condiție de punere în executare. Cele două ipoteze nu se confundă.
A treia clarificare ține de Registru. Publicitatea mobiliară rămâne în vigoare cu toate celelalte funcții ale ei, de la garanții reale mobiliare la evidența priorității între creditori. A căzut doar condiționarea executării silite de înscrierea prealabilă, nu întreg mecanismul.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Creditorii care dețin un titlu executoriu izvorât din lege nu mai trebuie să parcurgă o formalitate suplimentară înainte de a cere încuviințarea executării silite.
- Debitorii câștigă claritate: nu mai pot fi purtați prin dosare în care admiterea sau respingerea cererii depinde de o înscriere administrativă, nu de fondul creanței.
- Decizia reamintește, explicit, calea revizuirii pentru cine a pierdut un dosar pe temeiul textului declarat neconstituțional.
- Motivarea oferă un test transferabil: orice condiție de opozabilitate impusă înaintea executării trebuie să treacă proba necesității și a ingerinței minime.
Ce rămâne o problemă
- Între sesizarea Curții, în martie 2021, și publicarea deciziei, în iulie 2026, au trecut peste cinci ani, deși problema de fond fusese rezolvată încă din 2021.
- Soluția de inadmisibilitate nu răspunde criticii separate a firmei, aceea că o lege ordinară nu ar putea reglementa executarea silită, domeniu de lege organică.
- Termenul de revizuire este scurt și curge de la publicarea deciziei de neconstituționalitate, deci multe dosare afectate nu mai pot fi redeschise.
- Textul declarat neconstituțional apare în continuare în forma republicată a legii din 2020, ceea ce poate deruta pe cine citește legea fără să verifice deciziile Curții.
Sfaturi utile
- Dacă sunteți creditor și aveți un contract căruia legea îi dă caracter de titlu executoriu, cereți direct încuviințarea executării silite. Înscrierea prealabilă în Registrul Național de Publicitate Mobiliară nu mai este o condiție.
- Dacă o cerere de încuviințare v-a fost respinsă pe acest temei, verificați dacă mai sunteți în termen pentru revizuire, potrivit art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.
- Când citiți Legea nr. 297/2018 în forma republicată în Monitorul Oficial nr. 1184 din 7 decembrie 2020, verificați și deciziile Curții Constituționale. Textul art. 4 alin. (3) apare acolo, deși nu mai produce efecte.
- Nu confundați caracterul executoriu cu opozabilitatea. Primul spune că înscrisul poate fi executat fără o hotărâre judecătorească, al doilea privește ordinea de prioritate între creditori.
- Dacă sunteți debitor și vi se cere executarea unui înscris sub semnătură privată, verificați dacă legea îi dă efectiv caracter de titlu executoriu. Aceasta rămâne prima condiție, iar decizia nu o schimbă.
- Pentru garanțiile reale mobiliare și pentru evidența priorității, înscrierea în Registru rămâne obligatorie. A căzut doar condiția prealabilă executării silite.
Întrebări frecvente
Ce a decis Curtea Constituțională?
Ce înseamnă respins ca devenită inadmisibilă?
Mai trebuie înscris contractul în Registru înainte de executare?
De ce a fost declarat neconstituțional textul?
Pot cere revizuirea unei hotărâri date pe temeiul textului?
Registrul Național de Publicitate Mobiliară a fost desființat?
Ce legătură are cu Decizia nr. 238/2020?
Cine a ridicat excepția?
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 599 din 22 iulie 2026 16 pagini PDF, 114 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
DECIZIA nr. 736 din 9 decembrie 2025 privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară
EMITENT: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 22 iulie 2026
Elena-Simina Tănăsescu — președinte Asztalos Csaba-Ferenc — judecător Mihai Busuioc — judecător Mihaela Ciochină — judecător Cristian Deliorga — judecător Dimitrie-Bogdan Licu — judecător Laura-Iuliana Scântei — judecător Gheorghe Stan — judecător Mihaela Negulescu — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară, excepție ridicată de către Societatea Finopro I.F.N. — S.A. din Iași în Dosarul nr. 26.825/245/2020 al Tribunalului Iași — Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.378D/2021.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că, în ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, critica este neîntemeiată, considerând că textul este clar sub aspectul reglementării condiției punerii în executare a unui înscris sub semnătură privată. Referitor la critica formulată prin raportare la art. 21 din Constituție, apreciază că reglementarea unei condiții pentru admisibilitatea unei acțiuni nu înseamnă negarea dreptului de a te adresa unei instanțe. Privitor la invocarea, în prezenta cauză, a prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, consideră că ipoteza la care face trimitere autoarea sesizării este diferită de cea reținută în Decizia Curții Constituționale nr. 238 din 3 iunie 2020, prin care a fost analizat faptul că orice înscris sub semnătură privată dobândea caracter executoriu dacă era înscris în registru. Soluția legislativă criticată în prezenta cauză prevede că înscrisul este executoriu prin natura sa, iar nu prin îndeplinirea formei de publicitate.
C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 25 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 26.825/245/2020, Tribunalul Iași — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară, excepție ridicată de către Societatea Finopro I.F.N. — S.A. din Iași într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de încuviințare a executării silite a obligațiilor rezultate dintr-un înscris sub semnătură privată.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile de lege criticate încalcă principiul ierarhiei și al forței juridice a actelor normative, deoarece reglementează prin lege ordinară un domeniu ce ține de legea organică, și anume executarea silită și titlurile executorii, domeniu reglementat de Codul de procedură civilă. În acest sens, consideră că formularea art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 este echivocă și contradictorie, încălcând principiul securității raporturilor juridice, sub aspectul clarității și previzibilității legii. Totodată, apreciază că textul criticat restrânge în mod nejustificat dreptul creditorului de a obține executarea silită, impunând o condiție suplimentară, și anume înscrierea în Registrul Național de Publicitate Mobiliară pentru valorificarea unui titlu executoriu sub semnătură privată. Aceasta afectează substanța dreptului de acces la justiție și dreptul la executarea hotărârilor. În opinia autoarei excepției, neconstituționalitatea textului legal criticat reiese și din perspectiva art. 147 alin. (4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 238 din 3 iunie 2020, paragrafele 55 și 56, atestând, printr-o reformulare a textului constatat inițial ca fiind neconstituțional, un raționament juridic contrar celui al Curții, ce a stat la baza deciziei mai sus menționate.
6. Tribunalul Iași — Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1184 din 7 decembrie 2020, care au următorul conținut: „Înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate și au caracter de titlu executoriu, pot fi puse în executare numai sub condiția înscrierii în Registru.”
11. Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității în componenta referitoare la calitatea legii, coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. t) referitor la categoriile de legi, art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție și art. 147 alin. (4) cu privire la deciziile Curții Constituționale. Se invocă, de asemenea, și prevederile art. 8 alin. (4) teza întâi privind forma de redactare a actelor normative și ale art. 36 alin. (1) privind stilul actelor normative din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 748 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 16 februarie 2022, a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 și a constatat că acestea sunt neconstituționale.
13. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut (paragraful 27 din decizia citată) că textul de lege criticat, deși admite în mod expres caracterul de titlu executoriu al înscrisurilor valabil încheiate, în temeiul legii care l-a instituit, consacră în același timp o condiție suplimentară pentru punerea în executare a acestora, respectiv asigurarea publicității, prin înscrierea în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, condiție ce trebuie îndeplinită anterior formulării cererii de încuviințare a executării silite și a sesizării instanței de executare. Or, de vreme ce caracterul de titlu executoriu al înscrisului sub semnătură privată derivă din lege, condiționarea punerii în executare silită de îndeplinirea unei condiții de opozabilitate, de îndeplinirea căreia depinde admiterea sau respingerea cererii de încuviințare a executării silite, constituie un veritabil impediment la executare, în sensul dispozițiilor art. 666 alin. (5) pct. 7 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite dacă există alte impedimente prevăzute de lege.
14. Curtea a observat că, în măsura în care creditorul deține deja un titlu executoriu, a cărui executorialitate derivă din lege, reprezentat de un înscris sub semnătură privată, obligația îndeplinirii unei formalități suplimentare, anterior formulării cererii de încuviințare a executării silite și a sesizării instanței de executare, se constituie într-o veritabilă ingerință asupra dreptului creditorului de realizare a creanței sale (paragraful 30 din Decizia nr. 748 din 4 noiembrie 2021).
15. Analizând în ce măsură ingerința etatică asupra dreptului de proprietate reprezintă o limitare rezonabilă care să nu fie disproporționată în raport cu scopul urmărit de legiuitor, Curtea a reținut (paragraful 38 din aceeași decizie) că reglementarea criticată nu este necesară pentru atingerea scopului legitim urmărit, neîndeplinind exigențele testului ingerinței minime, și nu păstrează un just echilibru între interesele în concurs, respectiv interesul general privind evidența priorității în caz de executare silită, pe de o parte, și interesul individual al creditorilor de realizare a creanțelor, pe de altă parte.
16. În ceea ce privește prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale”. Având în vedere soluția de neconstituționalitate, dar și data sesizării Curții Constituționale în prezenta cauză, anterioară publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 748 din 4 noiembrie 2021, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.
17. În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale, chiar dacă, în cauză, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 19-23, sau Decizia nr. 44 din 18 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 4 august 2025, paragrafele 21 și 22).
18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă
În numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară, excepție ridicată de către Societatea Finopro I.F.N. — S.A. din Iași în Dosarul nr. 26.825/245/2020 al Tribunalului Iași — Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Iași — Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 9 decembrie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent, Mihaela Negulescu
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.