Pe scurt
- Prim-ministrul a înlocuit integral regulamentul de funcționare al Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, organismul care decide despăgubirile pentru imobilele naționalizate.
- Comisia are 11 membri, lucrează valabil cu minimum 7 prezenți, se întrunește lunar, iar membrii pot participa acum prin videoconferință, cu înregistrare audio-video obligatorie.
- Vizate sunt cele câteva zeci de mii de dosare de despăgubire aflate în lucru, dar și persoanele care așteaptă o decizie de validare, de invalidare sau de compensare.
Publicat: M. Of. nr. 691 din 20 august 2026
Intră în vigoare: 20 august 2026
Comisia care decide dacă și cât primești pentru casa naționalizată a bunicului funcționează de azi după un regulament nou, iar cea mai vizibilă schimbare este că membrii ei pot vota de la distanță. Decizia prim-ministrului nr. 282 din 20 august 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 691 din aceeași zi, înlocuiește integral anexa la Decizia prim-ministrului nr. 249/2013, adică regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor. Este a treia intervenție asupra acestui domeniu într-o singură ediție, după ce Curtea Constituțională a arătat că cesionarii evaluați cu grila notarială din 2013 pot cere revizuirea hotărârilor definitive.
Decizia are un articol unic, iar substanța este în anexă. Ea a fost emisă la solicitarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, prin adresa nr. 227/L.H. din 5 august 2026, în temeiul art. 29 din Codul administrativ.
Comisia Națională funcționează în subordinea Cancelariei Prim-Ministrului și are patru atribuții: validează sau invalidează, în tot ori în parte, deciziile emise de entitățile învestite de lege care propun măsuri compensatorii, emite deciziile de compensare, de validare parțială, de invalidare sau de respingere, emite titluri de despăgubire prin procedura specifică fostei Comisii Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și ia celelalte măsuri necesare aplicării Legii nr. 165/2013.
Efectele pe care le produce
Primul efect este cel al componenței, acum enumerată limpede. Comisia are 11 membri: președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care este și președintele comisiei, vicepreședinții autorității, un reprezentant al Cancelariei Prim-Ministrului, președintele Agenției Domeniilor Statului, un reprezentant al Departamentului pentru Relații Interetnice, unul al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, doi ai Ministerului Justiției și unul al Ministerului Afacerilor Interne.
Al doilea efect privește cvorumul și ritmul. Comisia lucrează valabil în prezența a minimum 7 membri și decide cu majoritatea voturilor celor prezenți. Lucrările se desfășoară lunar și ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui, iar convocarea se face prin e-mail sau prin adresă, cu cel puțin 3 zile înainte de ședință, împreună cu ordinea de zi.
Al treilea efect este noutatea cea mai importantă. În cazuri temeinic motivate, membrii pot participa prin mijloace de comunicare la distanță, prin videoconferință sau teleconferință, cu condiția ca sistemul să asigure identificarea participanților, participarea efectivă la dezbateri și exercitarea votului în siguranță și confidențialitate. Cei care participă astfel sunt considerați prezenți, iar hotărârile au aceeași valabilitate ca cele luate cu prezență fizică.
Al patrulea efect este garanția care însoțește această deschidere. Lucrările desfășurate prin mijloace electronice se înregistrează audio-video, iar participarea la distanță se consemnează expres atât în tabelul de prezență, cât și în procesul-verbal al ședinței. Membrul care nu poate participa fizic trebuie să transmită o cerere motivată, supusă aprobării președintelui.
Al cincilea efect ține de modul în care se calculează banii. Secretariatul comisiei evaluează imobilele prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei, raportat la zona și categoria de imobil din localitatea respectivă, cu criteriile din anexa la Legea nr. 165/2013. Este regula unică, aceeași pentru toți beneficiarii, aplicabilă din 2021.
Al șaselea efect este unul de transparență internă: secretariatul comunică lunar instituțiilor reprezentate în comisie situația dosarelor, iar dosarele în care prefectul nu a exercitat controlul de legalitate, ca și cele soluționate de entități necompetente, se restituie.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Regulamentul anterior data din 2013 și fusese aprobat prin Decizia prim-ministrului nr. 249/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 371 din 21 iunie 2013. El nu este modificat punctual, ci înlocuit în întregime cu un text nou, ceea ce înseamnă că orice trimitere la vechea anexă trebuie recitită. Regulile de fond pe care le aplică această comisie au fost, la rândul lor, confirmate: Curtea Constituțională a menținut plafonul de despăgubire pentru cesionarii de drepturi, prețul plătit plus 15% din diferență.
Cea mai vizibilă noutate este ședința la distanță, cu tot cadrul care o însoțește: condițiile tehnice, cererea motivată, aprobarea președintelui, înregistrarea audio-video și consemnarea expresă în două documente. În 2013, când s-a scris regulamentul anterior, acest mod de lucru nu era reglementat.
A doua schimbare de reținut este apartenența instituțională. Regulamentul spune explicit că Comisia Națională funcționează în subordinea Cancelariei Prim-Ministrului, iar un reprezentant al Cancelariei este membru al comisiei.
Ce nu se schimbă sunt atribuțiile de fond și modul de evaluare. Comisia validează sau invalidează deciziile entităților învestite de lege, emite deciziile de compensare, iar evaluarea se face cu grila notarială a anului precedent emiterii deciziei, aceeași pentru toate categoriile de beneficiari.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Rezolvă o cauză reală de amânare a ședințelor: imposibilitatea unui membru de a fi prezent fizic nu mai blochează întrunirea comisiei.
- Însoțește participarea la distanță de garanții concrete, adică identificarea participanților, votul confidențial, înregistrarea audio-video și consemnarea în tabelul de prezență.
- Publică negru pe alb componența, cvorumul și ritmul de lucru, ceea ce permite oricui să verifice dacă o ședință a fost legal întrunită.
- Confirmă regula unică de evaluare prin grila notarială a anului precedent emiterii deciziei, fără distincții între categorii de beneficiari.
- Impune raportarea lunară către instituțiile reprezentate în comisie, deci starea dosarelor nu rămâne o cunoaștere exclusiv internă.
Ce rămâne o problemă
- Regulamentul organizează munca, dar nu impune niciun termen în care un dosar trebuie soluționat, iar întârzierile din acest domeniu sunt vechi de peste un deceniu.
- Situația dosarelor se comunică instituțiilor reprezentate în comisie, nu și titularilor de dosare, care rămân să se intereseze singuri.
- Participarea la distanță depinde de aprobarea președintelui pentru fiecare caz, deci nu este un drept al membrului, ci o facilitate acordată.
- Textul nu prevede publicarea ordinii de zi sau a proceselor-verbale, deci transparența rămâne una internă administrației.
- Cvorumul de 7 din 11 rămâne ridicat pentru o comisie formată din reprezentanți ai șapte instituții diferite.
Sfaturi utile
- Dacă ai un dosar la Comisia Națională, verifică întâi dacă prefectul a exercitat controlul de legalitate asupra deciziei entității învestite de lege. Fără el, secretariatul restituie dosarul, iar procedura se reia.
- Verifică dacă entitatea care ți-a emis decizia era competentă potrivit legii. Dosarele soluționate de entități necompetente se restituie la fel.
- Pregătește-te pentru cereri de completare. Secretariatul poate solicita documente suplimentare atât entităților, cât și titularului dosarului, iar un răspuns întârziat înseamnă un dosar amânat.
- Când primești decizia, verifică ce grilă notarială a fost aplicată. Regula este grila valabilă pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, nu cea de la data preluării imobilului.
- Verifică și dacă din valoarea actualizată s-au dedus despăgubiri primite anterior sau credite nerambursate. Secretariatul are obligația să facă această scădere, iar o eroare aici schimbă suma finală.
- Dacă ești reprezentant al unei instituții din comisie, reține că raportarea situației dosarelor se face lunar, deci poți urmări evoluția fără cereri punctuale.
Întrebări frecvente
Ce face Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor?
Din cine este formată comisia?
Câți membri trebuie să fie prezenți ca ședința să fie valabilă?
Membrii pot participa online?
Cum se evaluează imobilul din dosarul meu?
Există un termen în care comisia trebuie să îmi rezolve dosarul?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Anexă, art. 3 alin. (1), componența comisiei. Textul declară că „Comisia Națională este formată din 11 membri”, apoi enumeră la lit. a)-h) posturile care o compun: opt poziții cu număr fix, plus lit. b), „vicepreședinții Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților”, la plural și fără cifră. Totalul de 11 se închide numai dacă autoritatea are exact 3 vicepreședinți, număr pe care regulamentul nu îl stabilește și nici nu îl preia printr-o trimitere, deși el se fixează prin actul de organizare al autorității și se poate schimba fără ca acest regulament să fie atins. Din act nu se poate stabili, așadar, câți membri are comisia, iar de componență depinde verificarea cvorumului de minimum 7 membri prevăzut la art. 5 alin. (1) și, prin el, valabilitatea hotărârilor. Forma corectă ar fi fie indicarea numărului de vicepreședinți la lit. b), fie renunțarea la cifra fixă din partea introductivă a alineatului.
Analiza redacției
Regulamentul din 2013 fusese scris pentru o comisie care se întrunește într-o sală, iar într-un organism cu reprezentanți din șapte instituții indisponibilitatea unui singur membru amâna ședința, deci și dosarele de pe ordinea de zi. Art. 5 alin. (6) rezolvă exact această cauză de amânare: participarea prin videoconferință sau teleconferință contează ca prezență, iar hotărârile au aceeași valabilitate ca cele adoptate în sală, sub garanția înregistrării audio-video impuse de alin. (8). Alături de asta, textul scrie negru pe alb ce ținea până acum de practica internă, de la convocarea cu cel puțin 3 zile înainte, împreună cu ordinea de zi, la art. 5 alin. (3) și (4), până la sediul și sursa de finanțare din art. 4.
Mai departe, actul rămâne un regulament de ședință, nu unul de procedură. El nu spune în ce ordine intră dosarele pe ordinea de zi, deși secretariatul le înregistrează potrivit art. 6 alin. (3) lit. a) și ar avea de unde să aplice un criteriu cronologic verificabil. Lit. e) îi permite să ceară documente în completare entităților învestite de lege, titularilor de dosare și oricărei instituții care ar putea deține informații relevante, fără termen de răspuns și fără vreo consecință dacă răspunsul nu vine, ceea ce lasă dosarul în așteptare pe o durată nedefinită. Iar singura raportare periodică pe care regulamentul o instituie, la art. 6 alin. (3) lit. k), privește situația prezenței membrilor comunicată instituțiilor care i-au desemnat, nu stadiul dosarelor aflate în lucru.
A doua fragilitate este concentrarea atribuțiilor în persoana președintelui. El convoacă ședința la art. 5 alin. (2), aprobă cererile de participare la distanță la alin. (7), conduce comisia în temeiul art. 3 alin. (2) și, în calitate de președinte al autorității, desemnează persoanele care reprezintă comisia în instanță potrivit art. 7 și stabilește componența secretariatului potrivit art. 6 alin. (2). Regulamentul nu prevede cine îl înlocuiește când lipsește, deși vicepreședinții autorității sunt oricum membri ai comisiei, iar ritmul lunar promis de art. 5 alin. (2) depinde în întregime de convocarea lui.
Ce ar trebui schimbat
- Închiderea componenței la art. 3 alin. (1). Fie se scrie numărul de vicepreședinți la lit. b), fie se renunță la cifra de 11 din partea introductivă, astfel încât oricine deschide actul să poată număra membrii și să verifice singur dacă o ședință a întrunit cvorumul de 7.
- Un termen de răspuns la cererile de completare din art. 6 alin. (3) lit. e). Cu un termen și cu o consecință scrisă pentru depășirea lui, dosarul nu mai poate sta oprit pe o solicitare de documente la care nimeni nu e obligat să răspundă până la o dată anume.
- Ordinea de soluționare, scrisă în regulament. Un criteriu cronologic după data înregistrării la secretariat, cu excepții limitate și motivate, i-ar da titularului de dosar o idee despre când îi vine rândul, în locul actualei absențe totale de reper.
- Calculul despăgubirii, detaliat în decizia comunicată. Dacă decizia ar arăta grila notarială aplicată, anul ei, zona și categoria de imobil folosite conform art. 6 alin. (3) lit. f), plus sumele deduse conform lit. g), contestația s-ar putea face pe cifre, nu pe presupuneri.
- Raportul dintre art. 5 alin. (6) și alin. (7), clarificat. Textul nu spune ce se întâmplă dacă președintele respinge cererea motivată și dacă lipsa aprobării afectează prezența membrului, deci nici dacă o hotărâre adoptată cu un membru conectat fără aprobare poate fi contestată pentru lipsă de cvorum.
- Raportarea lunară de la art. 6 alin. (3) lit. k), extinsă dincolo de prezență. Adăugarea a trei cifre, dosare intrate, soluționate și restituite în luna respectivă, ar face vechimea cozii verificabilă din exterior, nu doar cunoscută în interiorul administrației.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 691 din 20 august 2026 8 pagini PDF, 76 KB actul începe la pagina 4
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Decizia prim-ministrului nr. 282/2026 pentru modificarea anexei la Decizia prim-ministrului nr. 249/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor
EMITENT: Prim-ministrul Guvernului României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 20 august 2026
Având în vedere Adresa Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților nr. 227/L.H. din 5.08.2026, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/23.353/D.R. din 5.08.2026, în temeiul art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Anexa „Regulament privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor” la Decizia prim-ministrului nr. 249/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 21 iunie 2013, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.
PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec București, 20 august 2026. Nr. 282.
ANEXĂ (Anexa la Decizia nr. 249/2013)
REGULAMENT privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor
Art. 1. — Obiectul prezentului regulament îl constituie organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, denumită în continuare Comisia Națională.
Art. 2. — Comisia Națională funcționează în subordinea Cancelariei Prim-Ministrului și are următoarele atribuții:
a) validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entitățile învestite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii;
b) emite deciziile de compensare, validare parțială, invalidare sau, după caz, deciziile de respingere a cererilor formulate în temeiul art. 431 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare;
c) emite titluri de despăgubire prin aplicarea procedurii specifice Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor;
d) ia alte măsuri legale necesare aplicării Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 3. — (1) Comisia Națională este formată din 11 membri și are următoarea componență:
a) președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților;
b) vicepreședinții Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților;
c) un reprezentant al Cancelariei Prim-Ministrului;
d) președintele Agenției Domeniilor Statului;
e) un reprezentant al Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului;
f) un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
g) 2 reprezentanți ai Ministerului Justiției;
h) un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Președintele Comisiei Naționale este președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Art. 4. — (1) Comisia Națională funcționează la sediul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, situat în municipiul București, calea Floreasca nr. 202, sectorul 1.
(2) Fondurile necesare funcționării Comisiei Naționale se asigură prin bugetul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
(3) Comisia Națională are ștampilă proprie.
Art. 5. — (1) Comisia Națională lucrează în ședință în prezența a minimum 7 membri și decide cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți.
(2) Comisia Națională își desfășoară lucrările lunar și ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui.
(3) Convocarea se face prin e-mail sau, după caz, prin adresă transmisă membrilor cu cel puțin 3 zile înainte de ședință.
(4) Odată cu convocarea membrilor se comunică și ordinea de zi a ședinței.
(5) Dezbaterile Comisiei Naționale se consemnează în procesul-verbal al ședinței.
(6) În cazuri temeinic motivate, membrii Comisiei Naționale pot participa la dezbaterile Comisiei Naționale prin mijloace de comunicare la distanță, prin sisteme de videoconferință sau teleconferință, cu condiția ca acestea să asigure identificarea participanților, participarea efectivă a membrilor la dezbateri, precum și exercitarea votului în condiții de siguranță și confidențialitate. Membrii Comisiei Naționale care participă în acest mod sunt considerați prezenți la ședință, iar deliberările și hotărârile adoptate în aceste condiții au aceeași valabilitate precum cele adoptate în cadrul ședințelor desfășurate cu prezența fizică a membrilor.
(7) În cazul în care un membru se află în imposibilitate de a participa fizic la dezbaterile Comisiei Naționale, va transmite o cerere motivată care va fi supusă aprobării președintelui Comisiei Naționale.
(8) Lucrările Comisiei Naționale desfășurate prin mijloace electronice se înregistrează audio-video. Participarea membrilor Comisiei Naționale prin mijloace de comunicare la distanță se consemnează în mod expres atât în tabelul de prezență, cât și în procesul-verbal al ședinței.
Art. 6. — (1) Secretariatul Comisiei Naționale se asigură de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
(2) Componența Secretariatului Comisiei Naționale se stabilește prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
(3) Secretariatul Comisiei Naționale are, în principal, următoarele atribuții:
a) înregistrează dosarele care conțin deciziile privind propunerea de acordare de măsuri compensatorii și întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora;
b) restituie dosarele înaintate de entitățile învestite de lege, în care se constată că nu s-a exercitat controlul de legalitate de către prefect, și dosarele soluționate de entități necompetente potrivit legii;
c) înregistrează cererile de convertire a titlurilor de valoare nominală și procedează la conexarea acestora cu dosarele de despăgubire aferente;
d) analizează dosarele din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii, pe baza documentației care a condus la emiterea deciziilor entităților învestite de lege;
e) solicită documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror alte instituții care ar putea deține informații relevante pentru clarificarea aspectelor din dosar;
f) evaluează imobilele ce fac obiectul deciziilor, prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională prin raportare la zona și categoria de imobil din localitatea respectivă și cu aplicarea criteriilor prevăzute în anexa care face parte integrantă din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare;
g) deduce din valoarea actualizată a imobilului, stabilită potrivit procedurii prevăzute de lege, valoarea actualizată a despăgubirilor acordate sau a creditelor nerambursate;
h) propune validarea/invalidarea în tot sau în parte a deciziilor entităților învestite de lege;
i) propune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor sau, după caz, a deciziilor de respingere, în cazul cererilor prevăzute de art. 431 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare;
j) redactează deciziile de compensare/invalidare/respingere sau, după caz, titlurile de despăgubire emise de Comisia Națională;
k) comunică instituțiilor reprezentate în Comisia Națională, lunar, situația prezenței membrilor.
Art. 7. — Comisia Națională este reprezentată în instanță prin persoane din cadrul Secretariatului Comisiei Naționale, desemnate de către președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.