Pe scurt
- Statul ia 3.214 metri pătrați de pădure ca să poată începe lucrările care opresc colmatarea Lacului Roșu. Terenul se află pe raza municipiului Gheorgheni, județul Harghita, are categoria de folosință pădure și apare în anexa nr. 2 pe cinci poziții, cu numerele cadastrale 56303, 56304, 56305, 56306 și 56307.
- Actul conține suma: 48.357,96 lei, din care 13.305,96 lei pentru teren și 35.052,00 lei pentru lemnul de pe el. Banii vin de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, și se virează într-un cont deschis pe numele Administrației Naționale „Apele Române”, la dispoziția proprietarilor.
- Sunt vizate 29 de persoane fizice, toate scrise cu nume și prenume în anexă. Nicio poziție din listă nu are titular neidentificat. Termenul de virare scris în hotărâre este de cel mult 30 de zile, dar curge de la o dată care nu se poate citi din actul publicat.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 22 septembrie 2026
Intră în vigoare: la data publicării, 22 septembrie 2026, potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, care privește actele normative din art. 11 alin. (1), altele decât legile și ordonanțele
Lacul Roșu se umple cu aluviuni de zeci de ani, iar hotărârea publicată la 22 septembrie 2026 este primul act cu efecte asupra proprietății din programul care ar trebui să oprească procesul. Guvernul a aprobat amplasamentul lucrării „Lucrări de conservare a Lacului Roșu, județul Harghita” și a declanșat exproprierea terenurilor private de pe coridorul ei, pe același mecanism folosit la lucrările mari de infrastructură, cel din Legea nr. 255/2010, pe care l-am urmărit și atunci când autostrada Bacău-Pașcani a mai luat 2,2 hectare pe lotul 3. Diferența de scară este uriașă: aici se discută despre o fâșie de pădure de o treime de hectar.
Ce se expropriază, exact. Anexa nr. 2 are cinci poziții, toate pe raza unității administrativ-teritoriale Gheorgheni, județul Harghita, toate în unitatea de producție IV, parcela 74LEG%, toate cu categoria de folosință pădure. Suprafețele de expropriat sunt 629, 748, 764, 683 și 390 de metri pătrați, în total 3.214 metri pătrați. Fiecare poziție poartă în coloana suprafeței totale din acte aceeași cifră, 6.476 de metri pătrați, ceea ce arată că numerele cadastrale 56303 până la 56307 provin din același imobil. Coridorul taie, așadar, aproape jumătate dintr-o singură parcelă forestieră: 3.214 din 6.476 de metri pătrați, adică 49,6%.
De la cine se ia. Cele cinci poziții aparțin unor coproprietari, în total 29 de persoane fizice, fiecare trecută în anexă cu nume și prenume. Prima poziție singură are 16 coproprietari, care împart o despăgubire de 9.463,96 lei. Nu există în listă nicio poziție cu titular neidentificat, cu succesiune nedezbătută sau cu mențiunea că proprietarul nu a putut fi găsit, situații pe care Legea nr. 255/2010 le tratează separat, în art. 9 alin. (3) și în art. 19 alin. (5). Restul coridorului este deja al statului și nu se expropriază: anexa nr. 3 cuprinde 13.016 metri pătrați de pădure administrați de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, prin Direcția Silvică Harghita, Ocolul Silvic Tulgheș, plus o parte din imobilele Administrației Naționale „Apele Române”, Administrația Bazinală de Apă Siret, din care nota de subsol a anexei arată că 45.301 de metri pătrați intră în coridor.
Cine plătește și din ce sursă. Expropriator este statul român, reprezentat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”. Cei 48.357,96 lei sunt alocați potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026, de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului, de la capitolul 70.01 „Locuințe servicii și dezvoltare publică”, titlul 71 „Active nefinanciare”, articolul 01 „Active fixe”, alineatul 01 „Construcții”. Ministerul virează suma într-un cont bancar deschis pe numele Administrației Bazinale de Apă Siret, la dispoziția proprietarilor, nu direct în conturile acestora.
În ce termen. Art. 3 alin. (3) din hotărâre spune că virarea se face „în termen de cel mult 30 de zile de la data aprobării cererii de deschidere de credite”. Data aceea nu apare nicăieri în actul publicat și nu este o informație publică, deci din Monitorul Oficial nu se poate afla când începe să curgă termenul de 30 de zile. Peste acest termen se suprapune calendarul din Legea nr. 255/2010: proprietarii sunt notificați prin poștă și au 20 de zile calendaristice ca să se prezinte cu actele de proprietate, potrivit art. 8 alin. (2); cererea de plată a despăgubirii se depune în 10 zile de la afișarea listei la sediul consiliului local, potrivit art. 19 alin. (2); expropriatorul emite decizia de expropriere în 5 zile lucrătoare de la expirarea acestor termene, potrivit art. 9 alin. (1); comisia de verificare a drepturilor se numește în 5 zile de la decizie, potrivit art. 18; iar plata efectivă se face în cel mult 90 de zile de la hotărârea prin care se stabilește cuantumul despăgubirii, potrivit art. 21.
Suma este, deci, în act, și încă de două ori: ca total, în art. 3 alin. (1), și defalcat pe fiecare dintre cele cinci poziții, în anexa nr. 2. Ce nu scrie în act sunt prețurile unitare din care au ieșit cifrele. Ele se obțin împărțind coloanele: 4,14 lei pe metru pătrat de teren forestier și 276,00 lei pe metru cub de masă lemnoasă pe picior, valori identice pe toate cele cinci poziții.
Efectele pe care le produce
Primul efect este pornirea procedurii. De la 22 septembrie 2026, Administrația Națională „Apele Române” poate notifica proprietarii, poate afișa lista la sediul consiliului local și pe pagina proprie de internet, potrivit art. 4 din hotărâre, și poate emite decizia de expropriere. Transferul dreptului de proprietate nu se produce la publicarea hotărârii, ci mai târziu: art. 9 alin. (4) din Legea nr. 255/2010 îl leagă de data emiterii deciziei de expropriere, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii.
Al doilea efect privește lemnul, și el nu este același pentru toată fâșia. Pe terenul privat, despăgubirea cuprinde și valoarea masei lemnoase, potrivit art. 14 alin. (7) din Legea nr. 255/2010, iar hotărârea o evidențiază separat de valoarea terenului, cum cere alin. (8) al aceluiași articol: 35.052,00 lei pentru 127,0000 metri cubi. Pe terenul forestier proprietate publică a statului aflat în administrarea Romsilva, masa lemnoasă revine administratorului fondului forestier, potrivit art. 14 alin. (4), iar actul nu îi pune nicio valoare.
Al treilea efect este unul de transparență, în sens invers. Planurile de amplasament și hărțile topografice, adică anexa nr. 1, nu se publică în Monitorul Oficial, din motive pe care actul le numește impedimente de natură tehnico-redacțională. Ele se comunică persoanelor fizice și juridice interesate, la cerere, de Administrația Bazinală de Apă Siret. Un proprietar care vrea să vadă pe hartă unde trece coridorul trebuie deci să ceară documentul de la administrația bazinală, fiindcă din ediția Monitorului nu îl poate deduce.
Al patrulea efect este răspunderea. Art. 5 din hotărâre pune în sarcina Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, răspunderea pentru realitatea datelor înscrise în ambele liste, pentru corectitudinea documentelor care au stat la baza lor și pentru modul de utilizare a sumelor alocate. Este singurul loc din act care leagă o persoană juridică de cifrele din anexe.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până la publicare, lucrarea exista ca investiție aprobată, dar nu avea un coridor de expropriere aprobat prin hotărâre. Potrivit notei de fundamentare a ministerului, principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului au fost reaprobați prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 739/2026, cu o valoare totală a investiției de 42.531.670,71 lei cu TVA inclus, din care 25.670.439,03 lei construcții și montaj, iar proiectul se derulează în cadrul Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung, actualizată, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1566/2024. Ce aduce nou hotărârea din 22 septembrie 2026 este amplasamentul aprobat și lista proprietarilor care urmează să fie despăgubiți.
S-a schimbat și mărimea problemei pe care statul o recunoaște oficial. Coridorul are 61.531 de metri pătrați, din care 58.317 sunt deja proprietate publică și numai 3.214, adică 5,22%, sunt în proprietate privată. Aceste trei cifre nu apar în actul publicat; ele rezultă din adunarea suprafețelor din cele două anexe și se regăsesc, identic, în nota de fundamentare. Cu alte cuvinte, procedura de expropriere se declanșează pentru o douăzecime din coridor, restul fiind o chestiune de administrare între instituții ale statului.
Pe fondul lucrării, nota de fundamentare descrie o situație care s-a degradat continuu. Lacul Roșu este cel mai mare lac de baraj natural din România, situat pe Valea Bicazului, în interiorul Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș și în ariile Natura 2000 ROSCI0027 și ROSPA0018. Volumul lui este estimat la circa 600.000 de metri cubi, cu o adâncime medie de 5,40 metri. Un studiu topografic din 2008 a măsurat oglinda lacului la 107.036 de metri pătrați, față de 116.500 de metri pătrați în 2004, ceea ce înseamnă o pierdere de 9.464 de metri pătrați, adică 8,12% în patru ani, deși nota vorbește de 9,2%. Barajele de reținere a aluviunilor din amonte, cel de pe pârâul Oaia și cel de pe Bicaz, la Piatra Roșie, sunt descrise ca degradate, cu scările de pești scoase din funcțiune. Calculul hidraulic citat în notă arată că, după lucrări, volumul de stocare al lacului s-ar epuiza în 102 ani.
Proiectul de hotărâre a fost pus în consultare publică de minister la 7 iulie 2026, cu 10 zile pentru observații, a fost adoptat de Guvern la 18 septembrie 2026 și a fost publicat patru zile mai târziu.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Suma este scrisă în act, nu amânată pentru mai târziu. Art. 3 alin. (1) dă totalul, 48.357,96 lei, iar anexa nr. 2 dă cuantumul pe fiecare poziție, așa că proprietarul își poate vedea cifra din prima zi.
- Terenul și lemnul se văd separat, cum cere art. 14 alin. (8) din Legea nr. 255/2010. Cine contestă evaluarea știe exact care dintre cele două componente i se pare subevaluată.
- Toți titularii sunt identificați. Lista are 29 de coproprietari trecuți cu nume și prenume pe cele cinci poziții, deci procedura nu pornește cu situații de proprietar necunoscut, care lungesc plata cu ani.
- Atingerea asupra proprietății private este minimă față de miza lucrării. Din 61.531 de metri pătrați de coridor, doar 3.214 se iau de la persoane fizice, iar valoarea despăgubirii reprezintă 0,11% din cei 42,5 milioane de lei ai investiției.
Ce rămâne o problemă
- Termenul de plată pornește de la o dată invizibilă. Cele 30 de zile din art. 3 alin. (3) curg de la aprobarea cererii de deschidere de credite, un act intern care nu se publică, deci proprietarul nu poate calcula scadența.
- Harta nu se publică. Anexa nr. 1 rămâne la Administrația Bazinală de Apă Siret și se obține doar la cerere, așa că din Monitorul Oficial nu se poate verifica pe unde trece efectiv coridorul.
- În lista imobilelor de stat apare o suprafață imposibilă, rămâne goală coloana numărului cadastral pentru poziția Romsilva, iar totalul nu cuprinde cei 45.301 de metri pătrați pe care nota de subsol îi declară parte din coridor.
- Prețurile unitare nu apar nicăieri. Cele 4,14 lei pe metru pătrat și 276,00 lei pe metru cub se pot afla doar împărțind coloanele anexei, iar actul nu spune cum au fost stabilite.
Sfaturi utile
- Verificați dacă numărul cadastral al terenului dumneavoastră este unul dintre cele cinci din anexa nr. 2, de la 56303 la 56307. Dacă nu este, hotărârea nu vă privește, oricât de aproape de coridor ați avea pădure.
- Urmăriți afișarea listei la sediul Primăriei municipiului Gheorgheni și pe pagina de internet a Administrației Naționale „Apele Române”. De la data afișării curg cele 10 zile în care se depune cererea de plată a despăgubirii, potrivit art. 19 alin. (2) din Legea nr. 255/2010.
- Pregătiți din timp actele de proprietate. După notificarea prin poștă aveți 20 de zile calendaristice ca să vă prezentați cu ele la sediul expropriatorului, potrivit art. 8 alin. (2), iar termenul se calculează în zile calendaristice, nu lucrătoare.
- Nu confundați virarea banilor cu plata către dumneavoastră. Suma se consemnează într-un cont deschis pe numele Administrației Bazinale de Apă Siret, la dispoziția proprietarilor, iar eliberarea ei se face pe baza cererii și a dovezii dreptului.
- Dacă sunteți coproprietar, cereți din timp lămurirea cotelor. Despăgubirea este stabilită pe poziție, nu pe persoană, iar la prima poziție cei 9.463,96 lei se împart între 16 coproprietari, ceea ce înseamnă 591,50 lei de fiecare numai dacă toate cotele sunt egale.
- Dacă vi se pare mică suma, calculați cele două componente separat. La poziția dumneavoastră, terenul a fost evaluat la 4,14 lei pe metru pătrat, iar lemnul la 276,00 lei pe metru cub, deci puteți compara fiecare cifră cu prețurile din zonă înainte să decideți dacă mergeți în instanță.
- Contestația privește numai cuantumul, nu și preluarea terenului. Art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 spune limpede că expropriatul nemulțumit se poate adresa instanței pentru despăgubire, dar nu poate contesta transferul dreptului de proprietate, iar calea de atac nu suspendă nimic.
- Cererile pentru stabilirea despăgubirii sunt scutite de taxa judiciară de timbru, potrivit art. 23 alin. (1), deci costul intrării în instanță nu este un motiv să renunțați.
Întrebări frecvente
Hotărârea spune cât primesc proprietarii?
Cât teren se ia și de unde?
Se expropriază și pădurea statului?
În cât timp intră banii?
Hotărârea intră în vigoare la trei zile de la publicare?
Când îmi pierd proprietatea asupra terenului?
De ce nu se vede harta coridorului?
Ce se întâmplă cu lemnul tăiat de pe terenul meu?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Anexa nr. 3, poziția 1, coloanele 8 și 9. Suprafața totală din acte a terenului administrat de Ocolul Silvic Tulgheș este trecută ca 43.951.919.601 metri pătrați, adică aproape 4,4 milioane de hectare, în jur de 18% din teritoriul României, pentru o poziție dintr-o singură unitate de producție de la Gheorgheni. În același timp, coloana 8, „Număr cadastral/Număr topo”, este goală la această poziție, deși la poziția a doua ea conține trei numere de carte funciară. Imobilul de stat care intră în coridor rămâne astfel fără identificator cadastral și cu o suprafață care nu poate fi adevărată, în condițiile în care art. 5 din hotărâre pune tocmai realitatea acestor date în răspunderea Administrației Naționale „Apele Române”.
- Anexa nr. 3, rândul „TOTAL”. Totalul înscris este 13.016 metri pătrați și acoperă numai poziția 1. Nota de subsol a aceleiași anexe spune însă că, din suprafața poziției a doua, 45.301 de metri pătrați „sunt afectați de lucrări și fac parte din coridorul de expropriere”. Suprafața publică aflată în coridor, 58.317 metri pătrați, nu apare nicăieri în act, iar cititorul care adună coloana așa cum e tipărită obține un coridor de patru ori mai mic decât cel descris în notă. În plus, explicația din prima notă de subsol, potrivit căreia suprafața „nu se cumulează în total înscris în această coloană”, este atașată coloanei 9, care nu are niciun total, singurul total al anexei fiind pe coloana 10.
Analiza redacției
Cifrele din anexa nr. 2 se închid, iar asta merită spus înainte de orice critică: suprafețele de expropriat adună exact 3.214 metri pătrați, valorile terenului adună 13.305,96 lei, volumele de defrișat adună 127,0000 metri cubi, iar totalul de 48.357,96 lei din art. 3 alin. (1) este chiar suma celor două coloane de valoare. Singurele abateri sunt de un ban la două totaluri, din rotunjire. Ce nu se vede citind actul este că evaluarea merge pe două prețuri unitare fixe: 4,14 lei pe metru pătrat de teren și 276,00 lei pe metru cub de lemn, aceleași pe toate cele cinci poziții. Raportul dintre ele schimbă complet imaginea despăgubirii. Terenul valorează 41.400 de lei pe hectar, lemnul de pe el 109.060 de lei pe hectar, deci 72,5% din cei 48.357,96 lei sunt plata pentru arborii care vor fi tăiați, nu pentru pământul care se pierde definitiv. Densitatea rezultată, 395 de metri cubi pe hectar, este cea a unui molidiș matur.
A doua observație iese din combinarea celor două anexe. Fâșia de pădure de stat administrată de Romsilva, 13.016 metri pătrați, este de patru ori mai mare decât fâșia privată, și tot pădure este. Actul nu îi pune nicio valoare, fiindcă art. 14 alin. (4) din Legea nr. 255/2010 spune că masa lemnoasă de pe terenurile forestiere proprietate publică a statului aflate pe coridor revine administratorului fondului forestier. Aplicând densitatea și prețul din anexa nr. 2, adică 395 de metri cubi pe hectar și 276,00 lei pe metru cub, pe cei 1,3016 hectare ies în jur de 514 metri cubi, cu o valoare de ordinul a 142.000 de lei. Este o estimare a redacției, nu o cifră din act, dar ea arată proporțiile: aceeași tăiere produce, pe aceeași fâșie, aproape 142.000 de lei care rămân la Romsilva și 35.052 de lei plătiți celor 29 de proprietari privați. Regula este limpede în lege, însă actul care deschide procedura nu face vizibilă nicăieri această a doua valoare, deși coridorul este unul singur.
A treia observație privește temeiul anexei nr. 3. Preambulul invocă art. 2 alin. (1) lit. b), lucrările din domeniul gospodăririi apelor, art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010. Textul care permite ca prin hotărârea de declanșare să se aprobe și lista imobilelor proprietate publică a statului din coridor este însă art. 5 alin. (1^1), iar acesta se referă expres numai la lucrările prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), adică drumuri, cale ferată, metrou, aeroporturi și infrastructură navală. Conservarea Lacului Roșu este o lucrare de la lit. b). Hotărârea nu invocă alin. (1^1) și nici nu explică pe ce se sprijină anexa nr. 3, așa că rămân două citiri posibile: fie art. 5 alin. (1), care vorbește despre toate imobilele din coridor, acoperă și lista, fie alin. (1^1) a fost adăugat tocmai pentru că alin. (1) nu o acoperea, iar atunci lista de la lit. b) nu are temei propriu. În aceeași linie, art. 3 alin. (2) din hotărâre trimite la art. 14 alin. (9) pentru ideea că sumele includ valoarea masei lemnoase, deși alin. (9) reglementează cine și cum determină această valoare, iar regula de fond, că despăgubirea pentru terenurile forestiere private cuprinde și lemnul, se află în alin. (7).
Ultima observație ține de timp și de proporții. Proprietarul are 10 zile ca să ceară plata și 20 de zile ca să își dovedească dreptul, termene fixe și ușor de ratat. Administrația are 90 de zile de la stabilirea cuantumului ca să plătească, plus 30 de zile de la o aprobare de credite a cărei dată nu se publică, deci un interval care nu se poate măsura din afară. Iar întreaga miză financiară a acestei asimetrii este de 48.357,96 lei, adică 0,11% din cei 42.531.670,71 lei ai investiției. Procedura care poate întârzia luni de zile privește, așadar, o sumă pe care proiectul ar plăti-o dintr-o zi de lucrări.
Ce ar trebui schimbat
- Termenul de virare ar trebui legat de o dată publică. În loc de 30 de zile de la aprobarea cererii de deschidere de credite, hotărârea ar putea spune 30 de zile de la publicarea ei sau de la emiterea deciziei de expropriere, două momente pe care proprietarul le poate verifica singur și de la care poate calcula o scadență.
- Anexa nr. 3 ar trebui să aibă un total al coridorului, nu unul parțial. Un rând suplimentar cu suprafața publică efectiv inclusă, 58.317 metri pătrați, și cu suprafața totală a coridorului, 61.531 de metri pătrați, ar scuti orice cititor de adunarea a trei cifre împrăștiate în două anexe și o notă de subsol.
- Prețurile unitare din raportul de evaluare ar trebui să apară în act. O coloană sau o mențiune cu lei pe metru pătrat și lei pe metru cub ar face verificabilă, la prima citire, întreaga listă și ar reduce numărul contestațiilor pornite din simplul fapt că suma nu se poate reconstitui.
- Hotărârile care aprobă liste de imobile publice ar trebui să indice expres temeiul acestei aprobări. Adăugarea art. 5 alin. (1^1) în preambul, împreună cu o extindere a lui la toate lucrările de la art. 2 alin. (1), ar închide discuția pe care o deschide astăzi diferența dintre lit. a) și lit. b).
- Planurile de amplasament ar trebui publicate electronic, chiar dacă nu pot fi tipărite. Impedimentele tehnico-redacționale țin de tiparul Monitorului Oficial, nu de un fișier pus pe pagina expropriatorului la data publicării hotărârii, cu adresa lui indicată chiar în act.
- Valoarea masei lemnoase de pe terenurile publice din coridor ar trebui evidențiată, chiar dacă nu se plătește nimănui. O mențiune cu volumul estimat și destinatarul lui ar arăta public ce se taie pe toată lățimea coridorului, nu doar pe fâșia care se plătește.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 22 septembrie 2026 16 pagini PDF, 111 KB actul începe la pagina 10
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
HOTĂRÂRE privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Lucrări de conservare a Lacului Roșu, județul Harghita”, precum și aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național
EMITENT: Guvernul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 22 septembrie 2026
GUVERNUL ROMÂNIEI
H O T Ă R Â R E
privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Lucrări de conservare a Lacului Roșu, județul Harghita”, precum și aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 2 alin. (1) lit. b) și alin. (3) lit. b), al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 2 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2011, cu completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național „Lucrări de conservare a Lacului Roșu, județul Harghita”, pe care este situat coridorul de expropriere conform variantei finale a studiului de fezabilitate, corespunzător planurilor de amplasament/hărților topografice prevăzute în anexa nr. 1*).
Art. 2. — (1) Se aprobă declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național „Lucrări de conservare a Lacului Roșu, județul Harghita”, prevăzut la art. 1, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, în condițiile legii.
(2) Se aprobă lista cuprinzând toate imobilele proprietate privată supuse exproprierii potrivit alin. (1), situate pe raza unității administrativ-teritoriale Gheorgheni, județul Harghita, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor, prevăzută în anexa nr. 2.
(3) Se aprobă lista imobilelor proprietate publică a statului care fac parte din coridorul de expropriere, situate pe amplasamentul aprobat conform art. 1, prevăzută în anexa nr. 3.
Art. 3. — (1) Sumele individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor pentru toate imobilele proprietate privată aflate pe coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național „Lucrări de conservare a Lacului Roșu, județul Harghita”, prevăzut la art. 2, sunt în cuantum de 48.357,96 lei și sunt alocate în conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026 de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, de la capitolul 70.01 „Locuințe servicii și dezvoltare publică”, titlul 71 „Active nefinanciare”, articolul 01 „Active fixe”, alineatul 01 „Construcții”.
(2) Sumele individuale prevăzute la alin. (1) includ valoarea masei lemnoase de pe terenurile proprietate privată, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (9) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Sumele individuale prevăzute la alin. (1) se virează de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data aprobării cererii de deschidere de credite, într-un cont bancar deschis pe numele Administrației Naționale „Apele Române” — Administrația Bazinală de Apă Siret, la dispoziția proprietarilor/deținătorilor de imobile, pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național prevăzut la art. 1, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condițiile legii.
Art. 4. — Planurile de amplasament/Hărțile topografice ale amplasamentului lucrării de utilitate publică de interes național prevăzut la art. 1 și lista cuprinzând imobilele proprietate privată supuse exproprierii, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor, prevăzută la art. 2 alin. (2), se aduc la cunoștința publică prin afișarea la sediul consiliilor locale implicate și, respectiv, prin afișare pe pagina proprie de internet a expropriatorului.
Art. 5. — Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, răspunde de realitatea datelor înscrise în lista cuprinzând imobilele proprietate privată și în lista cuprinzând imobilele proprietate publică a statului, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național „Lucrări de conservare a Lacului Roșu, județul Harghita” prevăzute la art. 2, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora, precum și de modul de utilizare, în conformitate cu dispozițiile legale, a sumelor alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.
Art. 6. — Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, ministrul apărării naționale,
Cristian-Gabriel Seidler,
secretar de stat
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Diana-Anda Buzoianu
p. Ministrul finanțelor,
Mihai Diaconu,
secretar de stat
București, 18 septembrie 2026.
Nr. 752.
*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice și juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Administrația Națională „Apele Române” — Administrația Bazinală de Apă Siret, care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a planurilor de amplasament/hărților topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacțională.
ANEXA Nr. 2
L I S T A
cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Lucrări de conservare a Lacului Roșu, județul Harghita”, situate pe raza unității administrativ-teritoriale Gheorgheni, județul Harghita, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor
| Nr. crt. | Județul | Unitatea administrativ-teritorială | Numele și prenumele proprietarului/deținătorului terenului | Tarlaua | Parcela | Categoria de folosință | Număr cadastral/număr topo | Suprafața totală din acte (mp) | Suprafața de expropriat (mp) | Valoare de despăgubire a terenului (lei) | Volumul de defrișat (mc) | Valoarea masei lemnoase din fondul forestier privat în conformitate cu Legea nr. 255/2010 art. 14 alin. (9) | Valoare despăgubire totală (lei) 14 = 11 + 13 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 = 11 + 13 |
| 1 | Harghita | Gheorgheni | Diaconița Vasile, Oniga Elena, Țifrea Veronica, Boieriu Ileana, Găină Ortansa, Pantîr Olga, Barb-Dudan Gheorghică, Blaga Maria, Barb Neculai, Țepeș Ileana, Radu Rafila, Barb Vilucă, Handaric Ioana, Catrinoi-Șfarghie Toader, Gherghelaș Marinela, Țăpuc-Năfăreanu Teodora | U.P. IV | 74LEG% | PD | 56303 | 6.476 | 629 | 2.604,06 | 24,8547 | 6.859,90 | 9.463,96 |
| 2 | Harghita | Gheorgheni | Dandu Ana, Lungu Toader, Lungu Ioan, Lungu Simion, Lungu Ghiorghe | U.P. IV | 74LEG% | PD | 56304 | 6.476 | 748,00 | 3.096,72 | 29,5569 | 8.157,71 | 11.254,43 |
| 3 | Harghita | Gheorgheni | Pleșu Maria, Pleșu Aurel, Țifrea Ioana | U.P. IV | 74LEG% | PD | 56305 | 6.476 | 764,00 | 3.162,96 | 30,1892 | 8.332,21 | 11.495,17 |
| 4 | Harghita | Gheorgheni | Bleoju Teodor, Bleoju Petru, Bleoju Ion, Bleoju Adrian-Petru | U.P. IV | 74LEG% | PD | 56306 | 6.476 | 683,00 | 2.827,62 | 26,9885 | 7.448,82 | 10.276,44 |
| 5 | Harghita | Gheorgheni | Scurtu Maria | U.P. IV | 74LEG% | PD | 56307 | 6.476 | 390,00 | 1.614,60 | 15,4107 | 4.253,35 | 5.867,95 |
| T O T A L | 3.214,00 | 13.305,96 | 127,0000 | 35.052,00 | 48.357,96 | ||||||||
ANEXA Nr. 3
L I S T A
cuprinzând imobilele proprietate publică a statului care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Lucrări de conservare a Lacului Roșu, județul Harghita”, situate pe raza municipiului Gheorgheni, județul Harghita
| Nr. crt. | Județul | Unitatea administrativ-teritorială | Numele și prenumele proprietarului/deținătorului terenului | Tarlaua | Parcela | Categoria de folosință | Număr cadastral/Număr topo | Suprafața totală din acte (mp) | Suprafața de expropriat (mp) | Număr inventar MF |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 |
| 1 | Harghita | Gheorgheni | Statul român Regia Națională a Pădurilor — Romsilva Direcția Silvică Harghita, Ocolul Silvic Tulgheș |
U.P. IV | 18LEG%; 17CC%; 18CC%; 53LEG%; 13LEG%; 74B%; 168%; 74LEG%; 11LEG%; 95TT%; 112LEG%; 113LEG%; 115LEG% | PD | 43.951.919.601 | 13.016 | 1363 parțial | |
| 2 | Harghita | Gheorgheni | Statul român Administrația Națională „Apele Române” — Administrația Bazinală de Apă Siret — Bacău |
Ape stătătoare | Cartea funciară nr. 53044 Gheorgheni, Cartea funciară nr. 53092 Gheorgheni, Cartea funciară nr. 61368 Gheorgheni |
16.223 28.980 126.000*) |
*) 45.301 mp sunt afectați de lucrări și fac parte din coridorul de expropriere. | 64195 parțial 63806 parțial 63854 parțial |
||
| T O T A L | 13.016 | |||||||||
*) Din suprafața totală de 171.203 mp evidențiată în coloana nr. 9 doar 45.301 mp sunt afectați de lucrări care constituie amplasamentul lucrării, aceștia fiind incluși în coridorul de expropriere, rămânând în administrarea Administrației Naționale „Apele Române” — Administrația Bazinală de Apă Siret — Bacău, motiv pentru care nu se cumulează în total înscris în această coloană.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.