Pe scurt

  • Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a articolului 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care a modificat regulile de calcul ale pensiei militare de stat: baza de calcul, cuantumul pensiei de serviciu și limita pensiei militare raportată la baza de calcul.
  • Decizia nu schimbă nimic în plată pentru pensionarii militari și polițiști pensionați din sistemul pensiilor militare de stat: regulile introduse în 2015 rămân aplicabile exact ca până acum.
  • Curtea a invocat propria jurisprudență constantă din deciziile nr. 237/2019, nr. 43/2019 și nr. 848/2019, pronunțate pe aceleași critici constituționale.
Act: Decizia CCR nr. 6/2026
Publicat: M. Of. nr. 649 din 6 august 2026
Pronunțată: 15 ianuarie 2026

Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de un fost polițist din Vaslui împotriva regulilor de calcul ale pensiei militare de stat introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Decizia nr. 6/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 649 din 6 august 2026, confirmă constituționalitatea art. 40 din ordonanță, în ansamblul său, precum și a punctelor 4, 5 și 6 ale acestui articol, care au modificat art. 28, 29 și 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Practic, nimic nu se schimbă pentru pensionarii din sistemul pensiilor militare de stat (militari, polițiști, funcționari publici cu statut special): regulile de calcul al pensiei rămân exact cele aplicate până acum. Aceeași linie se regăsește și în sistemul public: prin Decizia nr. 126/2026, Curtea a stabilit că stagiul complet de cotizare folosit la recalcularea pensiilor dinainte de 2011 este cel din legea în vigoare la data recalculării.

Este a doua decizie CCR pe teme de pensii militare publicată în doar câteva zile, după Decizia CCR nr. 5/2026, care a confirmat plafonarea pensiei militare de stat. Autorul excepției, al cărui litigiu privea o contestație la decizia de pensionare, a susținut că prin modificarea unei legi organice (Legea nr. 223/2015) printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, Executivul s-a substituit Parlamentului, încălcând principiul separației puterilor și competența exclusivă a legii organice în materia protecției sociale. Curtea a respins ambele categorii de critici, atât cele îndreptate împotriva conținutului articolelor 28-30 din Legea nr. 223/2015, cât și cele privind procedura de adoptare a ordonanței de urgență, reiterând jurisprudența sa constantă din 2019.

Efectele pe care le produce

Pentru militarii, polițiștii și ceilalți pensionari din sistemul pensiilor militare de stat, decizia nu produce niciun efect practic nou: regulile de calcul al bazei, cuantumului și limitei pensiei militare rămân aplicabile exact ca înainte de pronunțarea acestei decizii. Curtea Constituțională nu anulează, nu modifică și nu suspendă nicio prevedere legală, ci doar confirmă, cu efect general obligatoriu, că textele contestate sunt constituționale. Aceeași soluție a primit-o și o altă categorie de sume din sistemul militar: ajutoarele plătite la trecerea în rezervă, suspendate între 2017 și 2021, pe care Curtea le-a considerat beneficii fără temei constituțional.

Pentru cei care intenționau să conteste în instanță modul de calcul al pensiei militare de stat pe motivul că Guvernul nu putea modifica prin ordonanță de urgență o lege organică, decizia închide această cale de atac: Curtea a arătat că o ordonanță de urgență poate, în limitele delegării legislative constituționale, să modifice sau să abroge inclusiv prevederi din legi organice, întrucât interdicția vizează doar ordonanțele simple, emise în baza unei legi speciale de abilitare, nu și ordonanțele de urgență.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

  • Nimic nu se schimbă în plată: regulile de calcul al pensiei militare de stat introduse prin art. 40 din OUG nr. 57/2015 rămân aplicabile neschimbate.
  • Se consolidează jurisprudența: Curtea a confirmat, pe baza acelorași considerente din deciziile nr. 237/2019, nr. 43/2019 și nr. 848/2019, că nu există elemente noi care să justifice o schimbare de soluție.
  • Se clarifică limitele delegării legislative: decizia reamintește că interdicția constituțională de a extinde delegarea legislativă asupra domeniilor legilor organice privește doar ordonanțele simple, nu și ordonanțele de urgență, care au un regim distinct prevăzut de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Oferă predictibilitate pensionarilor militari și polițiștilor: regulile de calcul al pensiei rămân stabile, fără riscul unei modificări bruște prin declararea lor ca neconstituționale.
  • Consolidează jurisprudența constituțională privind limitele delegării legislative a Guvernului, utilă pentru instanțele care judecă litigii similare aflate pe rol.
  • Confirmă un cadru legal aplicat constant din 2015, reducând incertitudinea juridică pentru Casele de Pensii Sectoriale în stabilirea pensiilor militare de stat.

Ce rămâne o problemă

  • Pensionarii nemulțumiți de formula de calcul a pensiei militare de stat rămân, în continuare, fără o cale de atac constituțională pe argumentele deja analizate de Curte.
  • Decizia nu discută eventuale critici noi, neinvocate în acest dosar, pe care alți pensionari le-ar putea ridica ulterior în alte cauze.
  • Rămâne deschisă doar calea legislativă (o nouă lege a Parlamentului), nu și cea constituțională, pentru cei care ar dori o schimbare a formulei de calcul.

Sfaturi utile

  1. Dacă ești militar, polițist sau alt pensionar din sistemul pensiilor militare de stat și pensia ta a fost calculată conform art. 28-30 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. 40 din OUG nr. 57/2015, o contestație bazată pe argumentul că Guvernul nu putea modifica prin ordonanță de urgență aceste reguli are șanse reduse de succes, Curtea confirmând constant aceeași soluție din 2019.
  2. Dacă ai un dosar aflat pe rol cu critici similare privind art. 40 din OUG nr. 57/2015, verifică dacă instanța ta a suspendat judecata în așteptarea acestei decizii; publicarea în Monitorul Oficial permite reluarea judecății.
  3. Pentru calculul concret al pensiei tale, solicită de la Casa de Pensii Sectorială documentul care arată baza de calcul, cuantumul pensiei de serviciu și limita aplicată, ca să verifici corectitudinea aplicării regulii în cazul tău particular.
  4. Nu confunda această decizie cu o modificare legislativă: regulile rămân exact cele din 2015; doar o nouă lege a Parlamentului ar putea schimba formula de calcul.

Întrebări frecvente

Ce a decis Curtea Constituțională prin Decizia nr. 6/2026?
A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40, în ansamblul său, și ale art. 40 pct. 4, 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și a constatat că aceste dispoziții, care modifică regulile de calcul ale pensiei militare de stat, sunt constituționale.
Se schimbă cuantumul pensiilor militare de stat după această decizie?
Nu. Decizia confirmă regulile existente din 2015, nu le modifică. Baza de calcul, cuantumul pensiei de serviciu și limita pensiei militare de stat continuă să fie stabilite exact ca înainte de pronunțarea deciziei.
De ce a fost contestat art. 40 din OUG nr. 57/2015?
Autorul excepției a susținut că Guvernul nu putea modifica printr-o ordonanță de urgență o lege organică (Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat), invocând principiul separației puterilor în stat și competența exclusivă a legii organice în materia protecției sociale.
Poate Guvernul să modifice o lege organică prin ordonanță de urgență?
Da, potrivit interpretării constante a Curții Constituționale. Interdicția de a extinde delegarea legislativă asupra domeniilor legilor organice vizează doar ordonanțele simple, emise în baza unei legi speciale de abilitare (art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție), nu și ordonanțele de urgență, care au un regim distinct, reglementat de art. 115 alin. (4)-(6).
Decizia e definitivă?
Da. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial.

Analiza redacției

Decizia este, ca text, impecabilă: identifică obiectul, îl extinde corect de la art. 40 în ansamblu la punctele 4, 5 și 6 pe care le critica de fapt autorul, răspunde separat celor două categorii de critici și se sprijină pe o jurisprudență pe care o citează cu numere și date de publicare. Problema nu e ce scrie în ea, ci cât a durat până s-a scris. Tribunalul Vaslui a sesizat Curtea prin Sentința civilă nr. 257 din 25 februarie 2021, Curtea a pronunțat la 15 ianuarie 2026, iar Monitorul Oficial a publicat la 6 august 2026, adică 203 zile mai târziu. De la întrebare la răspunsul aplicabil au trecut cinci ani și jumătate, pentru a se constata, la paragraful 19, că „nu au intervenit elemente noi”, iar cea mai recentă dintre deciziile pe care se sprijină soluția, Decizia nr. 848 din 12 decembrie 2019, fusese publicată în martie 2020, deci era deja disponibilă la data sesizării.

Al doilea lucru care nu se vede citind decizia de la cap la coadă este ce anume a rămas neatins din critica autorului. Acesta invocase art. 1 alin. (5) din Constituție cu un argument de previzibilitate: că polițistul pensionar nu are cum să își reprezinte corect derularea procedurii de pensionare și condițiile de recalculare. Răspunsul, de la paragraful 18, este că deschiderea dreptului la pensie e guvernată de principiul tempus regit actum și că reglementările anterioare pensionării nu creează o așteptare legitimă. Este un răspuns la întrebarea „ce lege se aplică”, nu la întrebarea „se poate înțelege regula care se aplică”. Conținutul concret al art. 28, 29 și 30 din Legea nr. 223/2015, adică exact baza de calcul, cuantumul pensiei de serviciu și limita raportată la baza de calcul, nu ajunge să fie examinat pe fond în nicio frază a deciziei.

Al treilea element merită reținut pentru viitor. Curtea are dreptate că art. 115 alin. (6) din Constituție nu interzice ordonanței de urgență domeniul legilor organice, iar critica extrinsecă era, într-adevăr, neîntemeiată. Rămâne însă un fapt de tehnică legislativă pe care constituționalitatea nu îl repară: regulile după care se calculează pensia a sute de mii de oameni au fost introduse prin art. 40 dintr-o ordonanță intitulată „privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare”, publicată în Monitorul Oficial nr. 923 din 11 decembrie 2015. Nimic din acest titlu nu anunță pensiile militare. Merită notat și paragraful 9: președinții celor două Camere, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate, așa că singura poziție instituțională exprimată într-o cauză despre pensii a fost cea a procurorului.

Ce ar trebui schimbat

  • Un termen legal pentru publicarea deciziilor Curții după pronunțare. Decizia devine general obligatorie abia la publicare, iar aici între 15 ianuarie și 6 august 2026 s-au scurs 203 zile în care instanța care întrebase nu putea folosi răspunsul deja dat. Un termen de 30 de zile în Legea nr. 47/1992 ar scurta cu peste jumătate de an durata reală a acestui tip de dosare.
  • O procedură simplificată pentru excepțiile pe texte deja confirmate în mod repetat. Art. 29 din Legea nr. 47/1992 filtrează doar situația inversă, cea a textelor declarate anterior neconstituționale. Când Curtea s-a pronunțat deja de trei ori pe același text și pe aceleași temeiuri constituționale, ca aici cu deciziile nr. 43/2019, nr. 237/2019 și nr. 848/2019, dosarul ar putea fi soluționat în complet restrâns și cu termen scurt, eliberând timp pentru cauzele fără precedent.
  • Republicarea Legii nr. 223/2015 cu modificările integrate. Pensionarul militar care vrea să verifice cum i s-a calculat pensia trebuie astăzi să citească Legea nr. 223/2015 din Monitorul Oficial nr. 556 din 27 iulie 2015 și, separat, art. 40 pct. 4, 5 și 6 dintr-o ordonanță despre salarizare din decembrie 2015. O republicare pune cele trei articole într-un singur text, iar critica de previzibilitate din acest dosar rămâne fără obiect practic.
  • Consecințe pentru lipsa punctelor de vedere solicitate de Curte. Paragraful 9 arată că nici Guvernul, nici Avocatul Poporului, nici cele două Camere nu au răspuns. Dacă tăcerea nu poate fi sancționată, ea ar trebui cel puțin consemnată nominal într-un raport anual al Curții, pentru ca autoritățile care nu își susțin propriile acte în fața controlului de constituționalitate să fie identificabile.
  • Decizia de pensionare să conțină explicit cele trei mărimi în litigiu. Baza de calcul folosită, cuantumul pensiei de serviciu rezultat și limita aplicată în raport cu baza de calcul ar trebui să apară cifric în decizia emisă de casa de pensii sectorială. Contestațiile ar porni atunci de la o cifră verificabilă, nu de la presupunerea că textul de lege ar fi neconstituțional, care este exact drumul lung parcurs fără rezultat în acest dosar.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 649 din 6 august 2026 16 pagini PDF, 131 KB actul începe la pagina 2

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

DECIZIA nr. 6 din 15 ianuarie 2026

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40, în ansamblu, și ale art. 40 pct. 4, 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare

EMITENT: CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 6 august 2026

Elena-Simina Tănăsescu

– președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

– judecător

Mihai Busuioc

– judecător

Mihaela Ciochină

– judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

– judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

– judecător

Laura-Iuliana Scântei

– judecător

Gheorghe Stan

– judecător

Ioana Marilena Chiorean

– magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Laurențiu Aurelian Silitră în Dosarul nr. 2.193/89/2020 al Tribunalului Vaslui – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 778D/2021.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 848 din 12 decembrie 2019.

CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentința civilă nr. 257 din 25 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.193/89/2020, Tribunalul Vaslui – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Laurențiu Aurelian Silitră într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației la decizia de pensionare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, prin imixtiunea Guvernului în competența legislativă a Parlamentului, și ale art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece polițistul pensionar nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condițiilor de pensionare sau a condițiilor de recalculare a pensiei.

6. Autorul excepției de neconstituționalitate mai susține că prevederile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 prin care se modifică o lege organică sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și ale art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea numai prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, care reprezintă un ansamblu de acțiuni, decizii și măsuri întreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau înlăturarea consecințelor unor evenimente considerate ca riscuri sociale asupra condițiilor de viață ale populației.

7. Tribunalul Vaslui – Secția civilă apreciază, în esență, că prevederile criticate sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actul de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015.

12. Analizând motivarea autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că acesta critică dispozițiile art. 40 pct. 4, 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, dispoziții care modifică art. 28, 29 și 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Curtea observă că alături de criticile intrinseci care privesc conținutul dispozițiilor art. 28, 29 și 30 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, autorul excepției formulează și critici de neconstituționalitate extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care, prin dispozițiile art. 40 – disociabile în sine de celelalte prevederi ale ordonanței de urgență – modifică prevederile art. 28, 29 și 30 din Legea nr. 223/2015.

13. Prin urmare, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate atât dispozițiile art. 40, în ansamblu, cât și cele ale art. 40 pct. 4, 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Dispozițiile criticate modifică și completează Legea nr. 223/2015 și instituie reguli privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, cuantumul pensiei de serviciu și limita pensiei militare de stat în raport cu baza de calcul.

14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și în art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea numai prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la dispozițiile criticate, analizate prin raportare la aceleași prevederi constituționale precum cele invocate în cauza de față, s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 237 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 30 iulie 2019, Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, sau Decizia nr. 848 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 23 martie 2020.

16. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă privind modificarea unor prevederi ale Legii nr. 223/2015 prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea a reținut, la paragraful 17 din Decizia nr. 848 din 12 decembrie 2019, precitată, că interdicția extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului și asupra domeniului legilor organice este prevăzută, în mod expres, de art. 115 alin. (1) din Constituție, în care se arată că Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Aceste prevederi constituționale nu au în vedere însă și ordonanțele de urgență, al căror domeniu de reglementare este delimitat de prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție. În același context, Curtea a statuat că ordonanța, fiind expresia unei delegări legislative, în mod necesar implică și posibilitatea modificării sau abrogării legilor în vigoare, în funcție de limitele abilitării legislative.

17. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea art. 1 alin. (4) și a art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție prin adoptarea de către Guvern a Ordonanței de urgență nr. 57/2015, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 848 din 12 decembrie 2019, paragraful 18, că aceasta este neîntemeiată, deoarece Guvernul poate adopta, pe de-o parte, ordonanțe simple, în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în baza unei legi speciale de abilitare, lege care va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite aceste ordonanțe, în temeiul art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție, iar, pe de altă parte, ordonanțe de urgență, numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora, în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Cât privește ordonanțele de urgență, Legea fundamentală prevede condiții diferite, reglementate de art. 115 alin. (4)-(6), care nu se referă însă și la interdicția reglementării în domeniul legilor organice. Prin urmare, critica referitoare la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, potrivit căruia protecția socială se reglementează prin lege organică, este neîntemeiată.

18. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă și la invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, prin Decizia nr. 848 din 12 decembrie 2019, paragraful 20, Curtea a reținut că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. Așa fiind, Curtea a apreciat că și această critică este neîntemeiată.

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Laurențiu Aurelian Silitră în Dosarul nr. 2.193/89/2020 al Tribunalului Vaslui – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 40, în ansamblu, și ale art. 40 pct. 4, 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Vaslui – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 ianuarie 2026.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Sursa: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 6 august 2026

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.