Pe scurt

  • Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ridicată de un pensionar militar și a confirmat, din nou, că plafonarea pensiei militare de stat rămâne constituțională: pensia netă nu poate depăși media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare bazei de calcul.
  • Decizia nu schimbă nimic în plată pentru pensionarii militari: regula introdusă în 2017 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 rămâne aplicabilă exact ca până acum.
  • Este a treia oară, după deciziile CCR nr. 844/2021 și nr. 723/2023, când Curtea confirmă aceeași soluție pe aceleași texte constituționale invocate.
Act: Decizia CCR nr. 5/2026
Publicat: M. Of. nr. 639 din 3 august 2026
Pronunțată: 15 ianuarie 2026

Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de un pensionar militar din Galați împotriva regulii care plafonează pensia militară de stat la media soldelor/salariilor nete din baza de calcul. Solda de grad a militarilor activi intră și ea într-un calcul controversat, cel al venitului magistraților militari, tranșat de Decizia CCR nr. 473/2025. Decizia nr. 5/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 639 din 3 august 2026, alături de o altă decizie recentă privind regulile de calcul ale pensiei militare de stat, confirmă a treia oară constituționalitatea art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care a introdus acest plafon în 2017. Practic, nimic nu se schimbă pentru pensionarii militari: regula rămâne în vigoare exact așa cum a fost aplicată până acum.

Autorul excepției, ale cărui pensie de serviciu a fost recalculată în baza noii reguli, a susținut că Ordonanța de urgență nr. 59/2017 a fost adoptată fără o situație extraordinară care să justifice urgența, că plafonul discriminează pensionarii militari în funcție de data la care li s-a stabilit pensia și că afectează dreptul de proprietate asupra unui spor bănesc legat de decorația „Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 25 de ani de activitate”. Curtea a respins pe rând fiecare dintre aceste critici, invocând jurisprudența sa constantă din 2021 și 2023 pe exact aceleași texte. Din aceeași ediție a Monitorului Oficial face parte și o decizie conexă privind căile de atac în litigiile de pensii publice.

Efectele pe care le produce

Pentru pensionarii militari ale căror pensii au fost sau vor fi stabilite după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență nr. 59/2017, decizia nu produce niciun efect practic nou: regula de plafonare rămâne aplicabilă exact ca înainte de pronunțarea ei. Curtea Constituțională nu anulează, nu modifică și nu suspendă nicio prevedere legală, ci doar confirmă, cu efect general obligatoriu, că textul contestat este constituțional.

Pentru cei care intenționau să conteste în instanță plafonul pensiei militare, invocând exact aceste argumente (lipsa urgenței la adoptarea OUG 59/2017, discriminare între generații de pensionari, atingere adusă dreptului de proprietate), decizia închide, cel puțin pentru moment, o cale de atac: Curtea a arătat că soluția și considerentele din deciziile anterioare (nr. 844/2021 și nr. 723/2023) își păstrează valabilitatea, întrucât nu au apărut elemente noi care să justifice o schimbare de jurisprudență.

Aceeași concluzie a fost reluată în august 2026, când Curtea a respins printr-o singură decizie zeci de contestații ale pensionarilor militari împotriva plafonului și a modului de indexare. În septembrie 2026 a urmat o nouă confirmare: plafonul rămâne valabil și atunci când anulează un spor plătit două decenii, prin contribuția pentru pensia suplimentară.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

  • Nimic nu se schimbă în plată: plafonul introdus în 2017 rămâne aplicabil neschimbat pentru toate pensiile militare de stat stabilite după acea dată.
  • Se consolidează jurisprudența: este a treia decizie a Curții (după 844/2021 și 723/2023) care confirmă aceeași soluție pe aceleași critici, ceea ce reduce șansele de succes ale unor viitoare excepții similare.
  • Se clarifică obiectul controlului: Curtea a reținut ca obiect al excepției atât art. VII pct. 3, cât și art. VII din OUG 59/2017 în ansamblul său, tratând astfel și criticile de neconstituționalitate extrinsecă (procedura de adoptare a ordonanței).

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Oferă predictibilitate: pensionarii militari și instituțiile de resort știu că regula de plafonare rămâne stabilă, fără riscul unei modificări bruște prin declararea ei ca neconstituțională.
  • Confirmă un mecanism care limitează cheltuielile bugetare cu pensiile militare de stat, obiectiv invocat de Guvern încă din 2017 la adoptarea ordonanței de urgență.
  • Consolidează jurisprudența constituțională, reducând incertitudinea juridică pentru instanțele care judecă acțiuni similare aflate pe rol.

Ce rămâne o problemă

  • Pensionarii militari afectați de plafon rămân, în continuare, fără o cale de atac constituțională pe aceste argumente, chiar dacă unii consideră inechitabil raportul dintre soldele/salariile brute și pensia netă plafonată.
  • Decizia nu discută eventuale critici noi, neinvocate în acest dosar, care ar putea fi ridicate ulterior de alți pensionari militari în alte cauze.
  • Rămâne deschisă întrebarea dacă legiuitorul va reconsidera vreodată, pe cale legislativă (nu constituțională), formula de calcul, în contextul discuțiilor mai largi despre reforma pensiilor speciale.

Sfaturi utile

  1. Dacă ești pensionar militar și pensia ta a fost plafonată conform art. VII pct. 3 din OUG 59/2017, știi acum că o contestație bazată pe lipsa urgenței la adoptarea ordonanței, pe discriminare între generații de pensionari sau pe încălcarea dreptului de proprietate are șanse reduse de succes, Curtea confirmând constant aceeași soluție din 2021.
  2. Dacă ai un dosar aflat pe rol cu critici similare, verifică dacă instanța ta a suspendat judecata în așteptarea acestei decizii; publicarea în Monitorul Oficial permite reluarea judecății.
  3. Pentru calculul concret al pensiei tale, solicită de la Casa de Pensii Sectorială documentul care arată media soldelor/salariilor nete folosită ca plafon, ca să verifici corectitudinea aplicării regulii în cazul tău particular.
  4. Nu confunda această decizie cu o modificare legislativă: regula rămâne exact cea din 2017; doar o nouă lege a Parlamentului ar putea schimba formula de calcul.

Întrebări frecvente

Ce a decis Curtea Constituțională prin Decizia nr. 5/2026?
A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a art. VII, în ansamblul său, și a art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și a constatat că aceste dispoziții, care plafonează pensia militară de stat, sunt constituționale.
Se schimbă cuantumul pensiilor militare de stat după această decizie?
Nu. Decizia confirmă regula existentă din 2017, nu o modifică. Pensiile militare de stat continuă să fie plafonate exact ca înainte de pronunțarea deciziei.
Ce înseamnă concret plafonarea pensiei militare de stat?
Pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, regulă introdusă prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care a modificat art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.
Mai poate fi contestată vreodată această regulă la CCR?
Teoretic da, dacă apar critici constituționale noi, neexaminate încă. Pe argumentele deja analizate (lipsa urgenței la adoptarea ordonanței, discriminare, dreptul de proprietate), Curtea a arătat că jurisprudența sa constantă din 2021 și 2023 rămâne valabilă.
Decizia e definitivă?
Da. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial.

Analiza redacției

Ce rezolvă efectiv plafonul se vede din motivul pentru care a fost adoptat, iar decizia îl spune la paragraful 16: situația extraordinară care a justificat Ordonanța de urgență nr. 59/2017 a fost impactul bugetar al noii legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice. Cu alte cuvinte, statul și-a mărit salariile, a văzut că majorarea urcă automat și pensiile calculate din ele și a legat pensia netă de media soldelor nete din baza de calcul, ca să închidă bucla. Mecanismul e coerent și Curtea are dreptate că legiuitorul poate fixa un plafon. Ce nu apare nici în decizie, nici în cele două pe care le reia, e efectul lui asupra sporurilor pe care tot legea le acordă: cine ajunge la plafon își vede anulate exact adaosurile care l-au dus acolo, inclusiv efectul bănesc al decorației invocate de autor. Sporul rămâne în lege, dar nu mai produce niciun leu pentru destinatarul lui tipic, militarul cu vechime mare.

A doua observație iese din compararea a două paragrafe aflate la o pagină distanță. La paragraful 6, autorul reclamă un tratament diferit între pensiile militare aflate în plată înainte de intrarea în vigoare a ordonanței și cele stabilite după, adică o diferență în interiorul aceleiași categorii, produsă de data pensionării. La paragraful 17, Curtea răspunde despre „pretinsa discriminare pe care dispozițiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensionari din sistemul public”, adică despre o comparație între categorii diferite, preluată ca atare din paragraful 61 al Deciziei nr. 844/2021. Sunt două întrebări distincte, iar răspunsul dat celei de-a doua nu o acoperă pe prima: argumentul că profesii diferite pot avea reguli diferite nu explică de ce doi ofițeri cu aceeași carieră primesc pensii diferite în funcție de anul ieșirii la pensie. Dispozitivul declară totuși textul constituțional „în raport cu criticile formulate”, iar critica formulată a rămas fără analiză proprie.

Același tipar se vede și la paragraful 20, unde Curtea dezvoltă, pe două decizii mai vechi, ideea că indexarea pensiei se supune legii din momentul indexării și că nu există drept câștigat la un anumit algoritm de creștere. Numai că art. 60, în forma dată de art. VII pct. 3, se aplică „la stabilirea pensiei militare de stat”, o operațiune care se face o singură dată, nu periodic. Raționamentul despre actualizare e corect în sine, dar răspunde unei critici pe care nimeni nu a ridicat-o în acest dosar. Rezultatul e că a treia confirmare a plafonului, după deciziile nr. 844/2021 și nr. 723/2023, nu adaugă nimic peste primele două și lasă neatinsă tocmai întrebarea pe care autorul o pusese. Iar tăcerea are un efect practic: cine ar relua mâine critica intertemporală nu poate ști dacă i se opune sau nu autoritatea acestei decizii.

Ce ar trebui schimbat

  • Considerentele să răspundă termenului de comparație invocat. Când autorul reclamă o diferență între pensii ale aceleiași categorii, separate de data stabilirii, preluarea unui paragraf despre diferențe între categorii profesionale nu închide discuția. O frază care să spună explicit dacă data pensionării e sau nu un criteriu obiectiv ar economisi următoarele trei dosare pe același text.
  • Legea să spună dacă plafonul se aplică și la revizuiri, nu doar la stabilire. Art. 60 vorbește despre „stabilirea pensiei militare de stat”. O pensie deschisă înainte de 2017 și revizuită după, în urma unei hotărâri judecătorești sau a unui stagiu suplimentar valorificat, intră sau nu sub plafon? Astăzi răspunsul se dă de la o casă sectorială la alta.
  • Sporurile anulate de plafon să fie tranșate legislativ. Efectul bănesc al Semnului onorific În Serviciul Patriei și celelalte adaosuri incluse în baza de calcul rămân în lege, dar dispar la plată pentru cei plafonați. Fie sunt excluse din plafon, fie se recunoaște că nu se mai aplică peste el; a le lăsa în vigoare fără efect e sursa contestațiilor.
  • Decizia de pensie să afișeze plafonul și diferența reținută. Astăzi pensionarul militar primește un cuantum final, fără media soldelor nete folosită ca limită și fără suma tăiată. Cine vrea aceste cifre trebuie să le ceară separat de la casa sectorială, deși ele sunt rezultatul aplicării unei singure formule.
  • Datele agregate despre plafonare să fie publicate anual. Câte pensii militare sunt efectiv plafonate, cu ce sumă medie și ce economie bugetară rezultă. Argumentul impactului bugetar, pe care se sprijină însăși constituționalitatea ordonanței potrivit paragrafului 16, nu poate fi nici verificat, nici contestat cât timp cifra nu există public.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 639 din 3 august 2026 16 pagini PDF, 123 KB actul începe la pagina 2

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

DECIZIA nr. 5 din 15 ianuarie 2026

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII, în ansamblul său, și ale art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu

EMITENT: CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 639 din 3 august 2026

Elena-Simina Tănăsescu

– președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

– judecător

Mihai Busuioc

– judecător

Mihaela Ciochină

– judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

– judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

– judecător

Laura-Iuliana Scântei

– judecător

Gheorghe Stan

– judecător

Ioana Marilena Chiorean

– magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepție ridicată de Aurelian Păduraru în Dosarul nr. 2.949/121/2019* al Tribunalului Galați și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 706D/2021.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 723 din 12 decembrie 2023, paragrafele 109-111 și 114-116.

CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia civilă nr. 2 din 11 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 71/44/2021, Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale – admițând recursul împotriva Sentinței civile nr. 1.016 din 24 noiembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 2.949/121/2019*, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale – a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Aurelian Păduraru într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației la decizia de pensionare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu au fost respectate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât nu a existat o situație extraordinară care să justifice emiterea acesteia, iar Guvernul nu a respectat exigența constituțională de a motiva urgența adoptării acestui act normativ.

6. De asemenea, se susține că dispozițiile legale criticate instituie un tratament discriminatoriu între pensiile militare aflate în plată anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și cele care au fost stabilite sau acordate ulterior intrării în vigoare a dispozițiilor art. VII pct. 3 din aceeași ordonanță de urgență, deoarece aceste norme legale plafonează cuantumul pensiei militare de stat în sensul că pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

7. În final, autorul excepției susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 limitează și orice efect bănesc al decorației primite, „Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 25 ani de activitate”, ceea ce contravine dispozițiilor art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată și ale art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, precum și ale art. 1 privind proprietatea din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

8. Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în esență, că prevederile criticate îndeplinesc condițiile de previzibilitate și claritate, iar chestiunea în discuție vizează, mai degrabă, o problemă de interpretare și aplicare a legii.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actul de sesizare, îl constituie dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, având următorul conținut: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (…) 3. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: «Art. 60. – La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.»”

13. Întrucât, în cauză, autorul excepției formulează atât critici de neconstituționalitate intrinsecă, vizând strict prevederile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, cât și critici de neconstituționalitate extrinsecă ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, disociabile în sine de celelalte prevederi ale acestui act normativ, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. VII, în ansamblul său, și ale art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.

14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, astfel cum acestea se interpretează – în temeiul art. 20 din Constituție referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului – și prin prisma exigențelor art. 1 privind proprietatea din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale –, art. 47 privind nivelul de trai și dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 115 alin. (4) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și în art. 135 alin. (2) lit. b) privind obligația statului de a asigura protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la dispozițiile criticate analizate prin raportare la aceleași prevederi constituționale și convenționale ca cele invocate în cauza de față, s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, sau Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024.

16. Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, precitată, paragraful 59, Curtea, invocând jurisprudența sa, a reținut, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. În acest sens, a arătat că în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale.

17. Cât privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă referitoare la pretinsa discriminare pe care dispozițiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensionari din sistemul public, Curtea a reținut, la paragraful 61 al Deciziei nr. 844 din 14 decembrie 2021, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv pensionarii din sistemul public nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca fiind relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție (în același sens este și Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021, paragraful 24).

18. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție, astfel cum acestea se interpretează – în temeiul art. 20 din Constituție – și prin prisma exigențelor art. 1 privind proprietatea din primul Protocol adițional la Convenție, prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, paragraful 62, Curtea a reținut că nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, art. 1 privind dreptul la respectarea bunurilor din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea Constituțională a statuat următoarele: cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil. În aceste condiții, Curtea a constatat că nu se încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată.

19. Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că, prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, paragraful 63, a constatat că dispozițiile de lege criticate, potrivit cărora pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, sunt în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment.

20. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a amintit, la paragraful 28 al Deciziei nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, că art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, așa cum Curtea a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.

21. Având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, Curtea a reținut că invocarea dispozițiilor art. 53 din Constituție nu are relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

23. Cu privire la invocarea dispozițiilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție privind obligația statului de a asigura protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, Curtea reține că aceste texte constituționale nu au incidență în cauza de față, referitoare la norme privind stabilirea pensiei militare de stat.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Aurelian Păduraru în Dosarul nr. 2.949/121/2019* al Tribunalului Galați și constată că dispozițiile art. VII, în ansamblul său, și ale art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 ianuarie 2026.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Sursa: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 3 august 2026

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.