Pe scurt
- Constanța intră pe lista proiectelor pe care primăriile le pot face împreună cu CFR pe calea ferată, iar lista ajunge la 21 de poziții. Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii, interimar, nr. 895/2026 înlocuiește în întregime anexa Ordinului nr. 1.448/2023, în loc să adauge un rând la ea. Comparate poziție cu poziție, primele 20 sunt republicate identic, iar singura poziție nouă este a 21-a: „Introducerea și, ulterior, dezvoltarea serviciilor de Tren Metropolitan Constanța”.
- Cine e vizat. Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” S.A., care administrează infrastructura feroviară publică și e parte în toate cele 21 de proiecte, plus partenerul nou, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța. Indirect, cele 20 de autorități locale deja înscrise, de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov și Consiliul Județean Bihor până la comuna Băcia și Primăria Comunei Cristian, fiindcă mandatul dat companiei se reia din temelie la fiecare înlocuire a anexei.
- Cifrele și termenele care contează. Este a patra rescriere integrală a aceleiași anexe în 2026. Lista a plecat anul acesta de la 16 poziții, pe 19 ianuarie, și a ajuns la 21 pe 29 septembrie, adică cinci proiecte noi în 253 de zile, cu o înlocuire la aproximativ 63 de zile, mai des decât trimestrul pe care îl cere art. 112 alin. (3) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998. Din 23 august 2023, când anexa avea un singur proiect, au trecut 1.133 de zile și s-au adăugat 20 de poziții, câte una la aproape 57 de zile. Ordinul a fost semnat pe 23 septembrie 2026 și publicat șase zile mai târziu, iar de la publicare se aplică.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 29 septembrie 2026, paginile 12-13
Intră în vigoare: 29 septembrie 2026, data publicării, potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative
Există o listă oficială cu proiectele pe care un oraș sau un județ le poate face pe calea ferată împreună cu compania care o administrează, iar ea se rescrie de la capăt de fiecare dată când cineva mai intră pe ea. Pe 29 septembrie 2026 a intrat Constanța, cu un tren metropolitan, iar lista a ajuns la 21 de poziții. Ordinul nr. 895 din 23 septembrie 2026 al ministrului transporturilor și infrastructurii, interimar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 29 septembrie 2026, înlocuiește integral anexa Ordinului nr. 1.448/2023. Lista aceasta e cealaltă față a rețelei despre care Guvernul spunea, în vara lui 2026, că are nevoie de bani ca să nu se degradeze: în strategia feroviară pentru 2026-2030 apar 1.688 de kilometri de cale ferată cu restricție de viteză și o nevoie de finanțare de circa 26 de miliarde de euro. Pe acolo, pe aceleași linii și pe aceleași terenuri, primăriile își propun trenurile metropolitane.
Mecanismul stă în art. 112 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 9 septembrie 2004. Articolul permite unei comune, unui oraș, unui județ, unei asociații de dezvoltare intercomunitară sau unei zone metropolitane să propună ministerului încheierea unui acord de asociere în participațiune, adică o formă de colaborare în care părțile pun resurse laolaltă pentru un scop comun fără să înființeze o societate nouă. Obiectul poate fi transportul feroviar local de călători, dezvoltarea infrastructurii, gările și clădirile lor, regenerarea urbană sau amenajarea spațiilor publice din jurul liniei. Ca să ajungă la asociere, proiectul trebuie să fie mai întâi pe lista aprobată prin ordin al ministrului, iar compania care administrează infrastructura trebuie să fie mandatată pentru el. Exact asta face ordinul de acum.
Anexa are trei coloane: numărul curent, titlul proiectului și părțile. Nimic altceva. Nu apar sume, nu apar termene, nu apar etape, nu apare stadiul în care se află fiecare proiect. Prima parte a fiecărei poziții e mereu aceeași, Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” S.A., iar a doua e autoritatea locală sau asociația care a cerut proiectul. Pentru poziția nouă, partenerul este Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța.
Ce conține lista, citită pe fond, nu seamănă cu titlul ei. Zece dintre cele 21 de poziții sunt chiar servicii de tren urban, periurban sau metropolitan: București-Ilfov, tram-train la Oradea (un tramvai care circulă și pe calea ferată obișnuită), semiinelul feroviar de nord al Capitalei, zona metropolitană Iași, Tren Periurban Sibiu, Tren Metropolitan Cluj, Brașov, Mureș, Timișoara și, de acum, Constanța. Celelalte 11 sunt lucrări pe linie sau lângă ea, iar șapte dintre ele nu au nicio legătură cu circulația trenurilor: un parc liniar la Piatra-Neamț, o zonă de promenadă în Sectorul 5, o stradă la Alba Iulia, spații pietonale la Cristian, în județul Sibiu, o zonă de blocuri CFR la Băcia, în județul Hunedoara, parcări laterale lângă gara din Pitești și modernizarea cartierului Romacril, lângă halta din Râșnov. Adică o treime din lista de proiecte feroviare este, de fapt, amenajare urbană pe terenuri de cale ferată.
Efectele pe care le produce
Primul efect este punctual și privește un singur județ. De la 29 septembrie 2026, proiectul de tren metropolitan al Constanței are temei pentru pasul următor: Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. este mandatată, prin art. II al ordinului, să constituie parteneriatul și să încheie protocolul de implementare pentru el. Fără poziția din anexă, discuția dintre asociația de dezvoltare intercomunitară și companie rămânea o intenție fără act pe care să se sprijine.
Al doilea efect este juridic și trece neobservat, fiindcă ordinul nu îl spune. Art. I nu modifică o poziție, ci înlocuiește anexa: „se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin”. Asta înseamnă că anexa veche, cea publicată pe 13 august 2026, încetează în întregime, iar toate cele 21 de proiecte își iau existența din actul de acum. Practic, nu se schimbă nimic pentru cele 20 de poziții vechi, fiindcă textul lor este reprodus cuvânt cu cuvânt. Juridic însă, temeiul pe care stă fiecare dintre ele este, de la 29 septembrie 2026, Ordinul nr. 895/2026, nu ordinul care le-a introdus.
Al treilea efect este cel al mandatului. Art. II reia mandatarea companiei pentru toate proiectele din anexă, nu doar pentru cel nou. La fiecare înlocuire, mandatul se acordă din nou, în bloc. Consecința e că un protocol aflat în negociere se sprijină pe un mandat care a fost reînnoit de patru ori numai în 2026, fără ca vreunul dintre ordine să spună ce se întâmplă cu actele deja semnate în baza mandatului anterior.
Al patrulea efect este de calendar. Ordinul nu prevede nicio dată ulterioară de aplicare, deci se aplică de la publicare, potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care spune că ordinele conducătorilor ministerelor intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Termenul de trei zile de la publicare, pe care mulți îl atribuie din obișnuință tuturor actelor, se aplică legilor, nu ordinelor de ministru.
Ce nu produce ordinul merită spus la fel de apăsat. Nu alocă niciun leu. Finanțarea cheltuielilor pentru proiectele din listă se face, potrivit art. 112 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998, din bugetele autorităților locale, din bugetul de stat prin bugetul anual al ministerului, din fonduri externe nerambursabile sau din alte surse, toate în limita sumelor aprobate anual. Intrarea pe listă deschide o poartă administrativă, nu una bugetară.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Forma anterioară a anexei nu era cea din Ordinul nr. 2.287/2025, cum s-ar putea crede după fișa actului, ci cea stabilită prin Ordinul nr. 765 din 11 august 2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 13 august 2026. Comparația de mai jos e făcută cu ea, pe textul din Monitorul Oficial, nu pe o formă consolidată.
Diferența este de exact o poziție. Cele 20 de rânduri existente, cu titlurile și cu părțile lor, se regăsesc identic în anexa nouă, iar singura schimbare de literă este la poziția 5, unde denumirea companiei apărea în august fără liniuța dinaintea abrevierii „S.A.”, iar acum o are. Poziția 21, cea nouă, sună: „Introducerea și, ulterior, dezvoltarea serviciilor de Tren Metropolitan Constanța”, cu părțile „Compania Națională de Căi Ferate «C.F.R.» S.A.; A.D.I. Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța”.
Privită pe trei ani, lista arată altfel. În forma publicată pe 23 august 2023, prin Ordinul nr. 1.448/2023, anexa avea un singur proiect, cel de tren urban și metropolitan București-Ilfov. Pe 29 octombrie 2025, prin Ordinul nr. 1.975/2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994, ajunsese la 15. Pe 19 ianuarie 2026, prin Ordinul nr. 2.287/2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34, la 16. Apoi, în opt luni: 18 poziții pe 28 mai 2026, prin Ordinul nr. 537/2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451; 19 pe 20 iulie 2026, prin Ordinul nr. 685/2026, în nr. 590; 20 pe 13 august 2026, prin Ordinul nr. 765/2026, în nr. 672; 21 acum.
În toate formele comparate aici nu a dispărut nicio poziție. Numerotarea urcă, rândurile vechi se repetă, iar proiectele intrate în 2023 și în 2024 stau pe listă în aceeași formă în care au intrat. Lista crește, dar nu se curăță.
Un al doilea lucru s-a schimbat la semnătură. Ordinul din august și cel de acum sunt amândouă emise de un ministru interimar și semnate prin delegare: în august de secretarul general Mariana Ioniță, acum de secretarul de stat Horațiu-Lucian Cosma. Delegarea este permisă de art. 9 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, iar competența de a emite ordine vine din art. 9 alin. (4) al aceleiași hotărâri, singurul temei invocat în preambul.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Un județ mai are, de azi, drum deschis. Constanța avea nevoie de o poziție în anexă ca să treacă de la discuții la protocol. A primit-o în șase zile de la semnarea ordinului.
- Actualizarea chiar se face, și mai des decât cere legea. Actualizarea trimestrială este cerută de art. 112 alin. (3) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998. În 2026, ministerul a rescris anexa la aproximativ 63 de zile, deci nu lasă o cerere aprobată să aștepte până la capătul trimestrului.
- Înlocuirea integrală lasă o listă pe care o citești o dată. Alternativa, adică modificări punctuale pe poziții, ar fi obligat cititorul să reconstituie lista din șapte acte succesive. Așa, ultimul Monitor Oficial conține forma completă.
- Publicarea în Monitorul Oficial este obligatorie, nu la alegerea ministerului. Art. 6 alin. (3) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 187/2023 cere expres publicarea acestui tip de ordin, deci lista nu poate rămâne un document intern.
Ce rămâne o problemă
- Lista nu spune nimic despre bani, termene sau stadiu. Trei coloane, dintre care una e mereu aceeași companie. Un locuitor din Constanța nu află din act nici cât costă trenul metropolitan, nici când ar circula, nici ce s-a făcut până acum la celelalte 20 de proiecte.
- Nu se vede cărui regim juridic aparține fiecare proiect. Ordonanța are, în același art. 112, două mecanisme diferite, unul pentru bunuri din proprietatea publică a statului și altul pentru imobile proprietate privată a companiilor feroviare, cu reguli diferite de finanțare și cu soarte diferite pentru bunurile rezultate la încetarea asocierii. Anexa nu marchează în niciun fel cine e unde.
- Titluri din care nu înțelegi despre ce e vorba. „Obiect 11, Nod Avionului”, „Reamenajare urbană și amenajare zonă de promenadă” sau „Amenajare spații pietonale adiacente străzii XXIV” sunt poziții care nu spun nici locul, nici obiectul. Singurul indiciu e partea din coloana următoare.
- Lista nu are ieșire, doar intrare. În trei ani a crescut de la un proiect la 21 și nu a pierdut nimic. Ordonanța permite intrarea și pe baza unei declarații pe propria răspundere, cu obligația de conformare în șase luni de la aprobarea proiectului, dar din listă nu se poate afla dacă vreo autoritate s-a conformat sau nu.
- Nu se poate verifica dacă termenul de 30 de zile a fost respectat. Aprobarea prin ordin trebuie dată în 30 de zile de la avizul de oportunitate, potrivit art. 112 alin. (3) lit. a). Data avizului pentru proiectul Constanța nu apare în act, deci termenul rămâne neverificabil.
Sfaturi utile
- Dacă sunteți primar sau conduceți o asociație de dezvoltare intercomunitară, plecați de la hotărârea autorității deliberative. Hotărârea de consiliu local sau județean este cerută de art. 112 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998, iar pentru asociații se cere hotărâre a adunării generale, înainte de propunerea trimisă ministerului. Fără ea, dosarul nu are punct de plecare.
- Fundamentați capacitatea de implementare, nu o declarați. Dovada că puteți duce proiectul la capăt este cerută de art. 112 alin. (2) lit. a), și asumarea condițiilor de siguranța circulației din art. 34-36 al aceleiași ordonanțe. Declarația pe propria răspundere, permisă de lit. b), vă lasă cu o obligație de conformare în șase luni de la aprobare, adică mută problema, nu o rezolvă.
- Cereți în scris data avizului de oportunitate. Este singura cifră din care se vede dacă termenul de 30 de zile din art. 112 alin. (3) lit. a) a fost respectat, iar ordinul publicat nu o conține. Solicitarea se adresează ministerului, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
- Nu așteptați finanțarea de la intrarea pe listă. Poziția în anexă nu este un angajament bugetar. Finanțarea este trimisă de art. 112 alin. (7) la bugetul local, la bugetul de stat, la fonduri externe nerambursabile sau la alte surse, toate în limita sumelor aprobate anual. Prevedeți sumele în bugetul propriu în paralel cu depunerea dosarului.
- Verificați cui aparțin terenurile pe care le vizați, înainte de orice. Dacă proiectul atinge imobile proprietate privată a Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. sau a altor societăți feroviare de stat, se aplică alt set de reguli decât la bunurile din proprietatea publică, inclusiv pentru ce se întâmplă cu lucrarea la încetarea asocierii. Clarificați regimul în protocol, fiindcă anexa nu îl clarifică.
- Dacă urmăriți un proiect deja pe listă, urmăriți protocolul, nu ordinul. Actul care produce obligații concrete între părți este protocolul de implementare, semnat potrivit art. 7 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 187/2023, nu poziția din anexă. Cereți-l primăriei sau asociației, ca document public.
- Luați lista din cel mai recent Monitor Oficial, nu de pe listele consolidate. Anexa se înlocuiește integral la fiecare ordin, iar bazele de date juridice preiau înlocuirile cu întârziere. O formă consolidată poate arăta stadiul din toamna lui 2025, cu 15 poziții, deși ordinul din august 2026 publicase 20.
Întrebări frecvente
Ce s-a schimbat, concret, prin acest ordin?
De ce a fost republicată toată lista pentru un singur rând?
Înseamnă că trenul metropolitan de la Constanța are finanțare?
De când se aplică?
Cum intră un oraș sau un județ pe această listă?
Cât de des se actualizează lista?
Ce este un acord de asociere în participațiune?
Cine semnează protocolul de implementare?
Câte dintre cele 21 de proiecte sunt chiar despre trenuri?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Titlul anexei trimite la un alineat care nu instituie nicio listă, iar din act nu se poate stabili care dintre cele două regimuri ale art. 112 se aplică fiecărui proiect. Anexa se intitulează „Lista proiectelor analizate, aprobate și propuse spre implementare potrivit prevederilor art. 112 alin. (1)”. Alineatul (1) nu prevede nicio listă: el permite unităților administrativ-teritoriale și asociațiilor să propună ministerului încheierea de acorduri de asociere. Listele sunt la alin. (3), pentru proiectele pe infrastructura feroviară publică și pe bunuri din domeniul public al statului, și la alin. (12), pentru proiectele care implică imobile aflate în proprietatea privată a societăților feroviare cu capital integral de stat. Preambulul ordinului invocă numai alin. (3) lit. b), art. II vorbește despre „parteneriate”, termen pe care ordonanța îl folosește doar la alin. (10) și (12), iar anexa trimite la alin. (1). Deosebirea decide bani și bunuri: cheltuielile se finanțează potrivit alin. (7)-(9) în primul regim și potrivit alin. (13)-(14) în al doilea, iar la încetarea parteneriatului de la alin. (10) bunurile rezultate trec în domeniul privat al statului, potrivit alin. (15), prin trimitere la art. 359 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Art. 6 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 187/2023 admite o listă comună, care cuprinde atât bunuri publice, cât și imobile ale companiei, dar tocmai de aceea lista ar trebui să arate la care regim se încadrează fiecare poziție. Așa cum e publicată, nu arată, iar doi cititori de bună-credință pot ajunge la concluzii diferite pentru aceeași poziție.
- Mandatul din art. II îi dă companiei feroviare o atribuție pe care temeiul invocat o așază în altă parte. Art. II mandatează Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. „pentru constituirea parteneriatelor și pentru încheierea protocoalelor de implementare a proiectelor prevăzute în anexă”. Art. 112 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998, singurul temei substanțial invocat în preambul, descrie altfel mandatul companiei: pentru constituirea asocierilor în condițiile art. 114 și pentru „aprobarea” protocoalelor de implementare, a acordurilor de asociere și, după caz, a contractelor de activitate locală. Art. 7 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 187/2023 merge mai departe și spune că protocolul de implementare se semnează de minister cu reprezentantul mandatat al asociatului local. Rămâne deschisă întrebarea cine este partea semnatară a protocolului, ministerul sau compania, iar de răspuns depinde cine răspunde pentru obligațiile asumate în el.
Analiza redacției
Actul în sine e curat și scurt: trei articole și un tabel. Ce dă de gândit este succesiunea în care se așază, nu conținutul lui. Ordinul nr. 895/2026 este a patra rescriere integrală a aceleiași anexe în 2026, după cele din 28 mai, 20 iulie și 13 august. Anul a început cu 16 poziții și s-a ajuns la 21 în 253 de zile, adică o înlocuire la aproximativ 63 de zile și un proiect nou la aproximativ 51. Legea cere actualizare trimestrială, deci ministerul merge mai repede decât norma, iar asta e de apreciat. Numai că metoda aleasă înseamnă că, pentru un rând, se retipăresc 21. Din cele 21 de poziții publicate acum, una este nouă, adică 4,8%. Restul au mai fost în Monitorul Oficial, cea mai veche de cel puțin șapte ori.
Consecința nu e estetică. Un cititor care vrea lista în vigoare nu o poate lua dintr-o formă consolidată, fiindcă înlocuirea integrală șterge urma pașilor anteriori: o formă consolidată disponibilă online se oprea la 15 poziții, stadiul din octombrie 2025, deși în august 2026 fuseseră publicate 20. Cine se uită în locul greșit ratează cinci proiecte. Iar pentru cele 20 de poziții republicate acum, temeiul juridic s-a mutat pe un ordin nou fără ca nimeni să fie anunțat, fiindcă niciunul dintre ordine nu cuprinde o dispoziție despre soarta protocoalelor deja încheiate în baza mandatului anterior.
Al doilea lucru care nu se vede citind actul este ce s-a strecurat pe o listă intitulată „proiecte feroviare”. Numărate una câte una, zece dintre cele 21 de poziții sunt servicii de tren urban, periurban sau metropolitan. Șapte sunt amenajări urbane fără legătură cu circulația trenurilor: un parc liniar la Piatra-Neamț, o promenadă în Sectorul 5, o stradă la Alba Iulia, spații pietonale la Cristian, o zonă de blocuri la Băcia, parcări lângă gara din Pitești și modernizarea unui cartier la Râșnov. O treime din listă. Nu e neapărat rău, fiindcă art. 112 alin. (11) include expres regenerarea urbană și amenajarea spațiilor publice printre obiectele posibile ale asocierii. Dar un instrument creat ca să pornească trenurile metropolitane a devenit și o cale prin care primăriile ajung la terenuri de cale ferată pentru lucrări de suprafață, iar pentru asta nu există nicio ordonare a priorităților în act.
Al treilea element concret privește raportul dintre termenele din mecanism. Administrația își dă 30 de zile de la avizul de oportunitate ca să aprobe lista, potrivit art. 112 alin. (3) lit. a), și 30 de zile este puțin. Solicitantul, în schimb, poate intra pe listă cu o declarație pe propria răspundere și are șase luni de la aprobarea proiectului ca să dovedească ce a declarat, potrivit alin. (2) lit. b), adică de șase ori mai mult. Aici e partea care nu se vede: lista publicată nu arată niciodată dacă termenul acela a fost respectat. În toate formele comparate, din august 2023 până acum, nicio poziție nu a fost ștearsă. Fie toate autoritățile s-au conformat, fie neconformarea nu are nicio consecință vizibilă. Din act nu se poate spune care dintre cele două.
Ce ar trebui schimbat
- Anexa să aibă o coloană cu temeiul, public sau privat. O singură coloană în plus, cu mențiunea dacă proiectul intră sub art. 112 alin. (3) sau sub alin. (12), ar închide ambiguitatea care decide regulile de finanțare și soarta lucrării la încetarea asocierii. Astăzi partenerul local află asta abia la negocierea protocolului.
- Actualizările să se facă prin completare, nu prin înlocuirea întregii anexe. O formulare de tipul „la anexă, după poziția 20 se introduce poziția 21, cu următorul cuprins” păstrează lanțul de temeiuri, îngăduie formelor consolidate să rămână corecte și scurtează actul de la două pagini la un paragraf.
- Fiecare poziție să conțină locul și obiectul, nu doar un nume intern de proiect. „Obiect 11, Nod Avionului” sau „Amenajare spații pietonale adiacente străzii XXIV” sunt denumiri luate din documentația tehnică. Într-un act publicat ar trebui să apară unitatea administrativ-teritorială și o descriere minimă, ca titlul să spună singur despre ce e vorba.
- Ministerul să publice, alături de listă, stadiul fiecărui proiect. Locul potrivit este pagina ministerului, actualizată la fiecare înlocuire: dacă protocolul a fost semnat, dacă acordul de asociere există, dacă termenul de conformare de șase luni a fost respectat. Lista are 21 de poziții, dintre care cea mai veche e din august 2023, iar din actele publicate nu se poate afla ce s-a construit efectiv.
- Ordinul să prevadă expres ce se întâmplă cu actele încheiate în baza mandatului anterior. O singură frază în art. II, de tipul „protocoalele și acordurile încheiate până la data intrării în vigoare a prezentului ordin rămân valabile”, elimină discuția pe care înlocuirea integrală a anexei o deschide la fiecare actualizare.
- Denumirile părților să fie scrise uniform. În aceeași anexă apar „Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov”, scris întreg, și „A.D.I. Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța”, prescurtat, deși abrevierea nu e definită nicăieri în act, spre deosebire de „U.A.T.”, care e explicată la poziția 3. Pentru un act care identifică părțile unui parteneriat, felul în care le numește nu e detaliu de tipografie.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 29 septembrie 2026, paginile 12-13 16 pagini PDF, 132 KB actul începe la pagina 12
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii, interimar, pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.448/2023 pentru aprobarea listei proiectelor analizate, aprobate și propuse spre implementare potrivit prevederilor art. 112 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, precum și pentru mandatarea companiei naționale care administrează infrastructura feroviară pentru constituirea parteneriatelor și pentru încheierea protocoalelor de implementare a proiectelor
EMITENT: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 29 septembrie 2026, paginile 12-13
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII O R D I N pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.448/2023 pentru aprobarea listei proiectelor analizate, aprobate și propuse spre implementare potrivit prevederilor art. 112 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, precum și pentru mandatarea companiei naționale care administrează infrastructura feroviară pentru constituirea parteneriatelor și pentru încheierea protocoalelor de implementare a proiectelor Având în vedere prevederile art. 112 alin. (3) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 6 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 112 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 187/2023, cu modificările ulterioare, în temeiul art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare, ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, emite prezentul ordin.
Art. I. — Anexa la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.448/2023 pentru aprobarea listei proiectelor analizate, aprobate și propuse spre implementare potrivit prevederilor art. 112 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, precum și pentru mandatarea companiei naționale care administrează infrastructura feroviară pentru constituirea parteneriatelor și pentru încheierea protocoalelor de implementare a proiectelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 23 august 2023, cu modificările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. II. — Se mandatează Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A. pentru constituirea parteneriatelor și pentru încheierea protocoalelor de implementare a proiectelor prevăzute în anexă. Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, Horațiu-Lucian Cosma, secretar de stat București, 23 septembrie 2026.
Nr. 895.
ANEXĂ (Anexa la Ordinul nr. 1.448/2023) L I S T A proiectelor analizate, aprobate și propuse spre implementare potrivit prevederilor art. 112 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române Nr. crt. Titlu Părțile
1. Introducerea și, ulterior, dezvoltarea serviciilor de tren urban și metropolitan București-Ilfov Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov
2. Dezvoltarea rețelei de tram-train metropolitan Oradea Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; Consiliul Județean Bihor
3. Reînnoirea căii de rulare pe tronsonul liniei CF Reșița Nord- Reșița Sud Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; unitatea administrativ-teritorială (U.A.T.) municipiul Reșița
4. Reabilitare/Modernizare infrastructură feroviară Reșița Nord- Timișoara Nord, cu extensie Voiteni — Stamora-Moravița — frontieră Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; U.A.T. municipiul Reșița, U.A.T. municipiul Timișoara, U.A.T. județul Caraș-Severin, U.A.T. județul Timiș
5. Realizare conexiune feroviară cu Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; Consiliul Județean Brașov
6. Regenerare urbană a zonei Gara Veche — Amenajare parc liniar între Strada Plăieșului și strada Izvoare Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; U.A.T. municipiul Piatra-Neamț
7. Extinderea transportului terestru prin dezvoltarea serviciilor de tren urban și metropolitan în Zona Metropolitană Iași Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; Asociația Metropolitană de Transport Public Iași
8. Dezvoltarea serviciilor de tren urban pe semiinelul feroviar de nord Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; Primăria Municipiului București
9. Introducere a transportului electric — Tren Periurban Sibiu Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; U.A.T. municipiul Sibiu și U.A.T. comuna Șelimbăr
10. Tren Metropolitan Gilău — Florești — Cluj-Napoca — Baciu — Apahida — Jucu — Bonțida — etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea și a studiilor conexe viitoarelor obiective de investiții, componenta 2. Tren Metropolitan Cluj Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; U.A.T. municipiul Cluj-Napoca, U.A.T. comuna Apahida, U.A.T. comuna Baciu, U.A.T. comuna Bonțida, U.A.T. comuna Gârbău, U.A.T. comuna Jucu
11. Reamenajare urbană și amenajare zonă de promenadă Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; Primăria Sectorului 5 al Municipiului București
12. Modernizare zona Halta CFR, cartierul Romacril, orașul Râșnov Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; Primăria Orașului Râșnov
13. Obiect 11 — Nod Avionului Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; Primăria Municipiului București
14. Modernizare stradă cuprinsă între strada Costache Negruzzi și strada Mărășești Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; U.A.T. municipiul Alba Iulia
15. Reabilitare zonă blocuri CFR Tâmpa, comuna Băcia, județul Hunedoara Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; U.A.T. comuna Băcia
16. Amenajare spații pietonale adiacente străzii XXIV, în localitatea Cristian Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; Primăria Comunei Cristian (județul Sibiu)
17. Tren Metropolitan Brașov Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; Asociația de Transport Brașov
18. Tren Metropolitan Mureș Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Public Feroviar „Tren Metropolitan Mureș”
19. Parcări laterale zona Gară Sud Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; U.A.T. Pitești
20. Tren Metropolitan Timișoara Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; U.A.T. municipiul Timișoara
21. Introducerea și, ulterior, dezvoltarea serviciilor de Tren Metropolitan Constanța Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.; A.D.I. Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.
