Pe scurt
- CFR Călători are buget pe 2026: venituri de 4,14 miliarde de lei, din care 1,67 miliarde vin de la bugetul de stat ca subvenție. Recalculat, asta înseamnă 40,46% din tot ce intră în casa companiei, adică 4,59 milioane de lei în fiecare zi a anului. Fără subvenție, bugetul ar arăta o pierdere de 1,65 miliarde de lei.
- Profitul programat este de 25 de milioane de lei la venituri de 4,14 miliarde, adică o marjă de 0,60%. Din el, 23,75 milioane, adică 95%, se duc pe acoperirea pierderilor contabile din anii anteriori, iar 1,25 milioane la rezerve legale. Statul nu ia niciun leu dividend. Cheltuielile totale la 1.000 de lei venituri sunt 993,96, deci compania rămâne pe profit doar cu 6,04 lei la mia încasată.
- Compania are 10.126 de salariați, cheltuieli cu personalul de 1,62 miliarde de lei și investiții aprobate de 1,13 miliarde. La rândul fondurilor europene, atât la venituri, cât și la cheltuieli eligibile, bugetul nu trece nicio sumă. Hotărârea produce efecte de la 21 septembrie 2026.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 21 septembrie 2026
Intră în vigoare: la data publicării, 21 septembrie 2026
Compania națională care operează trenurile de călători și-a primit bugetul pe 2026 abia la 21 septembrie 2026, în a 264-a zi a anului pe care îl reglementează. Cifra care spune cel mai mult despre modelul ei economic stă pe rândul 3 al anexei: 1.674.441,98 mii de lei subvenție de la bugetul de stat, adică 40,46% din veniturile totale. Restul de 2,46 miliarde de lei vin din bilete, abonamente și celelalte activități proprii, într-o rețea în care viteza de circulație este limitată pe porțiuni întinse, așa cum arăta și strategia feroviară care inventaria 1.688 km de cale ferată cu restricție de viteză.
Structura bugetului este simplă și dură. Veniturile totale sunt 4.138.240,00 mii de lei, cheltuielile totale 4.113.240,00 mii, iar diferența dintre ele, 25.000,00 mii de lei, este singurul rezultat pozitiv din toată anexa. Compania nu are impozit pe profit trecut în buget, deci rezultatul brut și cel net coincid. Raportat la venituri, profitul înseamnă 0,60%, sau 6,04 lei la fiecare 1.000 de lei încasați, exact complementul indicatorului de eficiență din rândul 57, care arată cheltuieli totale de 993,96 lei la 1.000 de lei venituri.
Oamenii sunt cea mai mare linie de cheltuială. Anexa aprobă 1.616.624,19 mii de lei pentru personal, la 10.126 de salariați, ceea ce înseamnă un cost anual complet de 159,65 mii de lei pe angajat și 39,30% din toate cheltuielile companiei. Câștigul mediu lunar pe salariat trecut în tabel este de 12.558,84 lei. A doua linie ca mărime, cheltuielile cu bunuri și servicii, este de 1.347.615,81 mii de lei, urmată de alte cheltuieli de exploatare, 1.091.000,00 mii.
Efectele pe care le produce
Primul efect este că subvenția devine o sumă certă, nu o intenție. Cele 1.674.441,98 mii de lei sunt aprobate prin hotărâre de Guvern, deci pot fi solicitate și trase de la bugetul de stat pe restul anului. Împărțită la zilele anului, subvenția înseamnă 4,59 milioane de lei pe zi. Împărțită la numărul de salariați, ea acoperă 165,36 mii de lei pe angajat, mai mult decât costul anual al unui salariat, care este 159,65 mii.
Al doilea efect privește direct călătorul, chiar dacă nu se vede la ghișeu. Veniturile proprii ale companiei, adică 2.462.298,02 mii de lei rămași după scăderea subvenției din veniturile din exploatare, acoperă cheltuielile cu personalul în proporție de 152%, deci, spre deosebire de alte companii de transport de stat, CFR Călători își plătește oamenii din ce încasează. Restul activității, adică energia, mentenanța, chiria materialului rulant și taxa de utilizare a infrastructurii, se sprijină pe subvenție.
Al treilea efect este repartizarea profitului. Din cele 25.000,00 mii de lei, 1.250,00 mii merg la rezerve legale și 23.750,00 mii la acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți. Cele două sume epuizează exact profitul, deci rândul 32, profitul rămas de repartizat, este zero, iar rândurile de dividende sunt goale. Statul, acționar unic, nu primește nimic din profitul companiei pe 2026, fiindcă întregul profit se duce pe găuri mai vechi.
Al patrulea efect este autorizarea investițiilor. Bugetul aprobă cheltuieli pentru investiții de 1.132.936,00 mii de lei, adică 27,38% din veniturile anuale și 67,66% din subvenție. Rândul 47, alocații de la buget pentru investiții, este gol, iar rândurile pentru fonduri europene, de la 39 la 45, sunt și ele goale. Anexa aprobă deci peste un miliard de lei de investiții fără să arate din ce sursă vin.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Comparația cu 2025 nu se poate face din act. Anexa are o singură coloană numerică, „Propuneri an curent (2026)”, iar hotărârea nu trimite la actul prin care a fost aprobat bugetul anului trecut. Ce se schimbă sigur este regimul: până la 21 septembrie 2026, compania funcționa fără buget aprobat pe anul curent, iar de la această dată îl are.
Preambulul spune, indirect, că aprobarea este întârziată. El invocă articolul 4 alineatul (1) litera a) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, textul obișnuit pentru companiile aflate sub autoritatea unui minister, dar și alineatul (71), care se aplică tocmai atunci când bugetul nu a fost aprobat în termenul prevăzut de lege și care cere ordonatorului principal de credite o analiză a cauzelor întârzierii. Hotărârile nr. 735/2026 și nr. 736/2026, publicate în același număr pentru cele două administrații portuare, citează doar textul de excepție, fără cel obișnuit.
Se schimbă și imaginea publică a disciplinei de plată. Anexa trece 70.000,00 mii de lei plăți restante și 40.000,00 mii creanțe restante, deci compania datorează cu 30 de milioane de lei mai mult decât are de încasat. Pentru comparație, cele două administrații portuare ale căror bugete au apărut în același Monitor Oficial nu au nicio plată restantă.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Bugetul iese pe plus, chiar dacă la limită. Rezultatul programat este 25.000,00 mii de lei profit, iar indicatorul de eficiență, 993,96 lei cheltuieli la 1.000 de lei venituri, rămâne sub pragul de echilibru.
- Veniturile proprii acoperă integral salariile. Cei 2,46 miliarde de lei rămași după scăderea subvenției depășesc cu jumătate cheltuielile cu personalul, ceea ce arată că activitatea comercială susține singură plata oamenilor.
- Profitul se duce integral pe curățarea trecutului. Din cele 25 de milioane, 23,75 milioane merg pe acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți, deci bilanțul companiei se îmbunătățește, în loc ca banii să fie scoși ca dividend.
- Investițiile sunt aprobate la un nivel consistent, 1.132.936,00 mii de lei, adică peste un sfert din veniturile anuale, ceea ce pentru o companie de transport de călători înseamnă material rulant și reparații capitale.
- Toate relațiile de calcul dintre rândurile completate se verifică prin recalculare și ies exact, de la veniturile totale până la productivitatea muncii și la cheltuielile la 1.000 de lei venituri.
Ce rămâne o problemă
- Bugetul unui an apare cu 264 de zile din an deja trecute. Rămân 101 zile în care se execută un plan gândit pentru 365, iar analiza cauzelor întârzierii, pe care legea o cere, nu se publică.
- Marja de 0,60% nu lasă nicio rezervă. O abatere de 0,61% la venituri sau la cheltuieli, adică 25 de milioane de lei la un buget de 4,14 miliarde, transformă profitul programat în pierdere.
- Sursele celor 1,13 miliarde de lei de investiții nu apar nicăieri. Rândul pentru alocații de la buget este gol, rândurile pentru fonduri europene sunt goale, iar profitul reinvestit este zero, fiindcă se duce pe pierderi vechi.
- Nicio sumă din fonduri europene în tot bugetul. Rândurile 39 și 40, venituri din fonduri europene și cheltuieli eligibile din fonduri europene, sunt goale, deși compania operează într-un sector cu programe europene dedicate.
- Plățile restante, 70 de milioane de lei, depășesc creanțele restante, 40 de milioane, deci compania intră în ultimele luni ale anului cu o poziție netă de datornic de 30 de milioane.
- Formularul are mai multe denumiri de rânduri cu trimiteri greșite la alte rânduri, inclusiv la linia care stabilește cheltuiala salarială și la cea care stabilește profitul de repartizat.
- Nu există nicio coloană cu realizările anului precedent, deci nici cititorul, nici Parlamentul nu pot spune dacă subvenția crește sau scade și cu cât.
Sfaturi utile
- Ca să vedeți singuri cifrele, deschideți fișierul PDF al ediției oficiale atașat articolului și mergeți la paginile 9 și 10. Anexa este reprodusă în facsimil, deci apare ca tabel fotografiat, iar în articol este explicată, nu reprodusă rând cu rând.
- Reperul cel mai rapid pentru sănătatea companiei este rândul 57, cheltuieli totale la 1.000 de lei venituri. Sub 1.000 înseamnă profit programat, peste 1.000 înseamnă pierdere programată. Aici valoarea este 993,96.
- Dacă vă interesează cât din bilet plătiți dumneavoastră și cât plătește statul, scădeți rândul 3 din rândul 2. Subvenția de 1,67 miliarde de lei reprezintă 40,48% din veniturile din exploatare, deci aproximativ patru lei din zece pe care compania îi primește pentru transportul de călători vin din impozite.
- Pentru a afla ce se cumpără din cele 1,13 miliarde de lei de investiții, cereți la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, printr-o solicitare de informații de interes public, programul de investiții anexat bugetului. Anexa publicată dă numai totalul, pe un singur rând.
- Furnizorii companiei ar trebui să citească rândul 58, plăți restante, înainte de a semna termene de plată. Cele 70 de milioane de lei arată că întârzierile la plată sunt o realitate bugetată, nu o excepție.
- Dacă vreți să urmăriți de ce a întârziat aprobarea, cereți aceleiași instituții analiza prevăzută de articolul 4 alineatul (71) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013. Documentul stabilește cauzele depășirii termenului și se întocmește înainte de aprobare, dar nu se publică în Monitorul Oficial.
Întrebări frecvente
Cât din banii CFR Călători vin de la stat?
Compania este pe profit sau pe pierdere?
Ce se întâmplă cu profitul?
Câți oameni lucrează la CFR Călători și cât câștigă?
Ce investiții sunt aprobate?
De ce bugetul apare abia în septembrie?
De la ce dată se aplică hotărârea?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Anexa, rândul 32: formula din denumire trimite la rânduri greșite și, aplicată literal, dă un rezultat imposibil. Denumirea rândului este „Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28 și 29”. Rândul 26 este chiar profitul net din care se face deducerea, iar rândurile 30 și 31, care poartă destinații de repartizare, lipsesc din enumerare. Aplicată literal, formula ar scădea profitul net din el însuși și ar da un rezultat negativ, deși același rând cere în celelalte anexe un rezultat mai mare sau egal cu zero. În anexele Hotărârilor Guvernului nr. 735/2026 și nr. 736/2026, publicate în același număr și construite pe același formular, rândul 32 este definit corect, prin deducerea sumelor de la rândurile 27, 28, 29, 30 și 31. Verificarea s-a făcut pe pagina 9 a ediției tipărite, nu numai pe textul extras.
- Anexa, rândul 11: denumirea definește cheltuiala salarială prin însumarea rândurilor 13 și 14, deși valoarea aprobată este suma rândurilor 12 și 13. Rândul poartă denumirea „Cheltuieli de natura salariala (Rd.13+Rd.14)”, iar valoarea trecută este 1.540.205,00 mii de lei, adică exact 1.478.050,00 de la rândul 12 plus 62.155,00 de la rândul 13. Rândul 14 este gol, deci formula din denumire, aplicată literal, ar da 62.155,00 mii de lei, de aproape 25 de ori mai puțin decât suma aprobată. Aceeași linie din anexele Hotărârilor Guvernului nr. 735/2026 și nr. 736/2026 este scrisă corect, „Cheltuieli de natură salarială(Rd.11=Rd.12+Rd.13)”. Eroarea privește rândul care stabilește plafonul cheltuielilor de natură salarială, adică exact linia cea mai controlată dintr-un buget de companie de stat. Verificarea s-a făcut pe pagina 9 a ediției tipărite.
Analiza redacției
Bugetul acesta rezolvă o problemă administrativă reală, aceea de a-i da unei companii cu peste zece mii de angajați un cadru legal de cheltuială pentru anul în curs, și o rezolvă cu cifre care se închid. Am refăcut fiecare relație dintre rândurile completate, de la veniturile totale ca sumă a exploatării și a financiarului până la productivitatea muncii și la indicatorul de eficiență, și toate ies exact. Ceea ce nu se închide nu sunt cifrele, ci denumirile rândurilor, iar asta e un semn despre cum circulă formularul: modelul folosit la CFR Călători are trimiteri interne diferite de cel folosit la cele două administrații portuare aprobate în aceeași ședință de Guvern, deși toate trei ar trebui să fie același tabel.
Observația care cere calcul, nu lectură, stă în raportul dintre trei rânduri care nu se ating în tabel. Veniturile din exploatare sunt 4.136.740,00 mii de lei, subvenția 1.674.441,98 mii, iar cheltuielile cu personalul 1.616.624,19 mii. Scăzând subvenția, rămân 2.462.298,02 mii de lei produși de companie din activitatea proprie, iar aceștia acoperă salariile în proporție de 152%. Este o diferență de structură față de alte companii de transport de stat, unde veniturile proprii nu ajung nici măcar pentru plata oamenilor. La CFR Călători, subvenția ține restul: energia, mentenanța, taxa de utilizare a infrastructurii și chiria materialului rulant. Concluzia practică pentru călător este mai puțin comodă decât pare: o creștere de tarif nu ar reduce dependența de buget în mod semnificativ, fiindcă gaura stă la costul de a ține trenurile în mișcare pe o rețea cu restricții, nu la salarii.
A doua observație privește profitul și e o iluzie optică. Marja de 0,60% pare o companie echilibrată. Recalculată, ea înseamnă că o abatere de 0,61% la venituri, adică 25 de milioane de lei, sau aceeași sumă în plus la cheltuieli, șterge integral rezultatul. Iar profitul acela nici nu ajunge undeva unde să producă ceva: 95% din el se duce pe acoperirea pierderilor contabile din anii anteriori. Bugetul programează deci exact atât profit cât să curețe puțin din trecut, nu să finanțeze viitorul. Investițiile de 1,13 miliarde de lei, care sunt de 45 de ori profitul net, rămân fără sursă declarată în anexă: alocații de la buget zero, fonduri europene zero, profit reinvestit zero.
A treia observație ține de asimetria dintre termenele pe care administrația le impune și cele pe care le respectă. Bugetul pe 2026 apare în a 264-a zi a anului, iar singura consecință vizibilă în act este un temei juridic suplimentar în preambul. Același text invocat acolo cere o analiză a cauzelor întârzierii, deci documentul există la data aprobării, dar el nu ajunge în Monitorul Oficial. Pentru o companie care trăiește 40% din bani publici, motivul pentru care planul de cheltuieli apare cu trei sferturi din an consumate ar fi trebuit să fie o informație publică, nu o piesă internă de dosar.
Ce ar trebui schimbat
- Corectarea trimiterilor interne din denumirile rândurilor 11 și 32, printr-o rectificare publicată. Fără ea, un control ulterior care aplică formula scrisă în tabel obține alt rezultat decât cifra aprobată, iar compania nu are cum să demonstreze care dintre cele două versiuni este cea votată de Guvern.
- Folosirea aceluiași formular, cuvânt cu cuvânt, la toate bugetele aprobate în aceeași ședință. Trei anexe publicate în același număr al Monitorului Oficial au trei variante de denumiri pentru aceleași rânduri, ceea ce face imposibilă orice comparație automată între companii de stat.
- Defalcarea surselor de finanțare a investițiilor. Un singur rând pentru 1,13 miliarde de lei, cu o singură subdiviziune pentru alocații bugetare rămasă goală, nu spune nimic despre cine plătește. Trei rânduri suplimentare, pentru surse proprii, credite și fonduri externe, ar arăta dacă investiția este acoperită sau doar programată.
- Adăugarea unei coloane cu realizările anului precedent. Fără ea, nici cititorul, nici Parlamentul nu pot spune dacă subvenția de 1,67 miliarde de lei crește sau scade, deci controlul public se oprește la nivelul de a constata că suma există.
- Publicarea analizei cauzelor întârzierii odată cu hotărârea. Documentul este cerut chiar de textul invocat în preambul și există la data aprobării. Publicarea lui ar muta discuția de la constatarea întârzierii la motivele care o produc an după an.
- Publicarea anexei în text, nu în facsimil. Un tabel fotografiat nu poate fi citit de niciun instrument automat, deci nu poate fi comparat nici în timp, nici între companii. Pentru un buget susținut cu 40% din bani publici, forma de publicare decide singură cât control este posibil.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 21 septembrie 2026 16 pagini PDF, 182 KB actul începe la pagina 8
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Hotărârea Guvernului nr. 737/2026 privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” — S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
EMITENT: Guvernul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 21 septembrie 2026
HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” — S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Având în vedere prevederile art. XXXV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (71) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” — S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, interimar,
Ileana-Andreea Curmei-Semenescu,
consilier de stat
p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar,
Mariana Ioniță,
secretar general
p. Ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, interimar,
Silvia Monica Dinică,
secretar de stat
p. Ministrul finanțelor,
Mihai Diaconu,
secretar de stat
București, 18 septembrie 2026.
Nr. 737.
Notă a redacției: anexa hotărârii, bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2026, este reprodusă în facsimil în Monitorul Oficial, la paginile 9 și 10, adică sub forma unui tabel fotografiat, nu a unui text tipărit în fluxul ediției. Mențiunea îi aparține emitentului: „Anexa este reprodusă în facsimil.” Din acest motiv, tabelul nu poate fi redat aici rând cu rând fără riscul de a muta o cifră pe alt rând. Cifrele lui sunt preluate și explicate în articol, iar forma integrală se poate citi în fișierul PDF al ediției oficiale, atașat mai sus.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.