In breve

  • Dal 25 settembre 2026 la lamiera di acciaio con cui si fanno i nuclei dei trasformatori paga un dazio nuovo all’ingresso nell’Unione europea. Il dazio non è una percentuale, ma la differenza tra una soglia di prezzo fissata dalla Commissione europea e il prezzo reale della merce alla frontiera. Le soglie vanno da 2.800 a 3.400 euro per tonnellata dentro il contingente e salgono a 3.500 euro fuori contingente. Al prezzo medio all’importazione del 2025, 2.405 euro la tonnellata, fuori contingente la differenza risulta di 1.095 euro per tonnellata, cioè il 45,5% in più del prezzo della merce, un calcolo che nell’atto non compare.
  • I quantitativi che sfuggono alla soglia alta sono fissati per paese e si esauriscono nell’ordine di arrivo in dogana. Per la lamiera magnetica sono 63.947,61 tonnellate in tutto, di cui 30.693,68 per la Cina, 23.103,61 per il Giappone, 4.789,93 per la Corea del Sud e 5.360,39 per il resto del mondo. Per le laminazioni e i nuclei sono 23.801,97 tonnellate, di cui la Turchia ne prende 14.161,55. Al ritmo delle importazioni del 2025, in 155 giorni entrerebbero 96.565 tonnellate di lamiera magnetica, quindi circa un terzo della merce resterebbe fuori contingente.
  • La misura dura 155 giorni e prende anche i trasformatori importati già montati. Il nucleo incorporato in un trasformatore paga 1.140 euro per tonnellata di nucleo e l’importatore deve dichiarare il peso del nucleo che sta all’interno. Sono interessati gli importatori romeni di lamiera magnetica, i costruttori di trasformatori della Romania e, attraverso di loro, le reti elettriche che ordinano trasformatori. La Romania non compare in nessuna tabella e in nessun elenco dell’atto, né tra gli Stati che hanno chiesto l’inchiesta, né tra i paesi esclusi.
Atto: Regolamento di esecuzione (UE) 2026/2133 della Commissione, del 18 settembre 2026, che istituisce una misura di salvaguardia provvisoria per quanto riguarda le importazioni di determinati prodotti laminati piatti di acciai al silicio detti magnetici a grani orientati
Pubblicato: Gazzetta ufficiale dell’Unione europea, serie L, 2026/2133 del 18 settembre 2026
Entrata in vigore: 25 settembre 2026, la data scritta nell’articolo 7 del regolamento, sette giorni dopo la pubblicazione

La lamiera di cui parla il regolamento non arriva mai nelle mani dell’acquirente comune, ma il suo prezzo si vede nella bolletta della luce. È l’acciaio al silicio a grani orientati, il foglio sottile da cui si tagliano e si impilano i nuclei dei trasformatori, e l’Unione europea ne produce troppo poco. Su di esso la Commissione europea ha istituito, con il regolamento di esecuzione (UE) 2026/2133, un dazio provvisorio e un sistema di contingenti che cominciano a funzionare il 25 settembre 2026. Per le imprese romene che comprano acciaio fuori dall’Unione l’atto si aggiunge agli obblighi ambientali all’importazione, là dove le società costituite da meno di due anni devono già immobilizzare una garanzia bancaria per poter importare acciaio.

L’inchiesta è nata da una domanda presentata il 2 marzo 2026 da Germania, Francia e Polonia, i tre Stati in cui si trovano le fabbriche europee di lamiera magnetica. L’avviso di apertura è stato pubblicato il 27 marzo 2026 e la Commissione ha ricevuto 34 risposte al questionario e 65 comunicazioni libere. Le cifre che hanno deciso la misura vengono dalla tabella 1 del regolamento: le importazioni di lamiera magnetica e di laminazioni sono salite da 135.140 tonnellate nel 2021 a 297.079 tonnellate nel 2025, con un aumento del 120%. Nel 2025 le importazioni dalla Cina sono arrivate al 53% del totale, contro il 20% del 2021. La produzione europea è calata del 9% e la quota di mercato dei produttori dell’Unione è scesa dal 66% al 43%.

La forma scelta dalla Commissione non è il consueto dazio in percentuale. Il regolamento stabilisce una soglia di prezzo per ciascun tipo di prodotto e il dazio è la differenza tra quella soglia e il prezzo netto franco frontiera dell’Unione. Se il prezzo della merce è pari alla soglia o più alto, non si paga nulla. Le soglie stanno nell’allegato I.1 e cambiano secondo la qualità della lamiera, misurata in watt per chilogrammo di perdita del nucleo: 3.400 euro per tonnellata per la qualità migliore, 3.100 per la qualità media e 2.800 per il grado convenzionale, tutte dentro il contingente. Fuori contingente la soglia è una sola, 3.500 euro per tonnellata. Le laminazioni hanno 4.000 euro dentro il contingente e 4.550 fuori, i nuclei 5.000 e 5.600.

La seconda metà della misura sono i contingenti. Per 155 giorni dall’entrata in vigore, l’articolo 1 apre quantitativi fissi per paese, gestiti secondo il principio «primo arrivato, primo servito». La lamiera magnetica ha 30.693,68 tonnellate per la Cina, 23.103,61 per il Giappone, 4.789,93 per la Corea del Sud e 5.360,39 per tutte le altre origini. Le laminazioni e i nuclei hanno 14.161,55 tonnellate per la Turchia, 4.241,07 per la Cina, 2.704,99 per gli Emirati arabi uniti e 2.694,36 per il resto. Le importazioni dall’Islanda, dal Liechtenstein, dalla Norvegia, dal Kenya e dall’Ucraina restano fuori dalla misura, mentre tra i paesi in via di sviluppo sono interessati soltanto la Cina, il Brasile, la Turchia e gli Emirati arabi uniti.

Gli effetti che produce

L’effetto diretto si vede nel prezzo di acquisto di un costruttore di trasformatori. Nel 2025 il prezzo medio all’importazione della lamiera magnetica è stato di 2.405 euro per tonnellata, secondo la tabella 2 del regolamento. Per la merce del grado convenzionale portata dentro il contingente, la soglia di 2.800 euro significa un dazio di 395 euro per tonnellata, cioè il 16,4% in più del prezzo. Per la stessa merce portata dopo l’esaurimento del contingente, la soglia di 3.500 euro porta il dazio a 1.095 euro per tonnellata, cioè al 45,5%. Per i nuclei, dove il prezzo medio all’importazione del 2025 è stato di 3.970 euro per tonnellata, il dazio fuori contingente arriva a 1.630 euro, cioè al 41,1%.

Il secondo effetto è un obbligo nuovo di dichiarazione. La misura si estende, con l’articolo 1, paragrafo 6, anche ai nuclei incorporati nei trasformatori e li tassa con 1.140 euro per ogni tonnellata di nucleo, senza contingente. Per farlo, l’importatore deve dichiarare il peso in tonnellate del nucleo che sta dentro il trasformatore, un’informazione che la dichiarazione doganale finora non chiedeva. Chi importa trasformatori già montati dalla Turchia, dalla Cina o dagli Emirati arabi uniti deve quindi farsi dare dal fornitore il peso del nucleo e riportarlo nei documenti.

Il terzo effetto passa inosservato, perché è un’esenzione, non un dazio. Per tutta la durata di applicazione di questo regolamento, dice l’articolo 6, i dazi antidumping istituiti dal regolamento di esecuzione (UE) 2022/58 non sono riscossi, perché sono più bassi del dazio di salvaguardia. La lamiera magnetica cinese, giapponese, sudcoreana, russa e statunitense sfugge per 155 giorni al dazio antidumping che si portava dietro dal 2015. In pratica l’importatore non somma due dazi, ne cambia uno con un altro più alto.

Il quarto effetto è logistico. I contingenti si esauriscono nell’ordine di accettazione delle dichiarazioni di immissione in libera pratica, quindi il giorno in cui la merce arriva in dogana decide se paga la soglia bassa o quella alta. La differenza tra le due soglie per il grado convenzionale è di 700 euro per tonnellata e su una spedizione di 25 tonnellate fa 17.500 euro che dipendono dall’ordine in cui si registrano le dichiarazioni in tutta l’Unione europea.

Che cosa cambia rispetto a prima

Fino al 25 settembre 2026 la lamiera magnetica entrava nell’Unione europea senza il dazio doganale ordinario. La tabella 3 del regolamento mostra che l’impegno tariffario dell’Unione per tutte e tre le linee tariffarie interessate, 7225 11 00, 7226 11 00 e 8504 90 13, è pari a zero. L’unica barriera esistente era il dazio antidumping sulla lamiera magnetica di cinque paesi, istituito nel 2015 e confermato nel 2022, costruito anch’esso su soglie di prezzo, ma su soglie fissate undici anni fa. Nel considerando 100 la Commissione riconosce che quei livelli sono «obsoleti», perché troppo bassi.

Cambia anche il perimetro della merce interessata. L’inchiesta era partita dalla lamiera magnetica e dalle laminazioni o nuclei, ma diverse parti hanno chiesto che la misura coprisse anche il nucleo che sta dentro un trasformatore, altrimenti l’importazione si sarebbe spostata di un gradino più in basso nella catena. La Commissione ha accolto l’argomento nel considerando 102 e ha esteso il dazio a dieci codici tariffari di trasformatori. È un’estensione che il dazio antidumping del 2015 non aveva.

Cambia, infine, il trattamento contingentale. Il dazio antidumping si applicava a prescindere dal quantitativo. La misura di salvaguardia ha due livelli di prezzo, uno dentro il contingente e uno oltre, il che significa che la stessa merce, dallo stesso fornitore, può pagare somme diverse a seconda del momento in cui arriva alla frontiera.

Vantaggi e svantaggi

Che cosa migliora

  • Non si sovrappongono due dazi. L’articolo 6 sospende la riscossione dei dazi antidumping per la durata della misura, e questo è scritto espressamente, non lasciato all’interpretazione dell’autorità doganale.
  • Le soglie sono pubblicate per codice tariffario, non per società. Un importatore può calcolarsi da solo l’esposizione, prima di ordinare, senza dipendere da una decisione individuale.
  • La merce di qualità migliore, quella che l’industria europea riconosce di non saper fabbricare, parte da una soglia che i prezzi giapponesi e sudcoreani già raggiungono. Nel considerando 103 la Commissione scrive che queste importazioni avvengono attualmente a prezzi vicini o superiori alle soglie, quindi lì il dazio dovrebbe essere pari a zero.
  • I paesi in via di sviluppo con quota piccola sono esclusi espressamente e il loro elenco compare nell’allegato III.1, non in un rinvio a un altro atto.
  • La misura ha una data di scadenza scritta nell’atto, non si proroga in silenzio. È provvisoria e si appoggia su un’inchiesta che continua.

Che cosa resta un problema

  • L’ultimo giorno della misura non si può stabilire dall’atto. Il primo articolo dà 155 giorni di calendario dall’entrata in vigore, cioè dal 25 settembre 2026, mentre il considerando 110 e l’allegato I.2 dicono 26 febbraio 2027. Le due indicazioni non coincidono e la differenza è un giorno intero di importazioni.
  • Il contingente di lamiera magnetica è più stretto di quanto sembri. Riportate a un anno intero, le 63.947,61 tonnellate per 155 giorni fanno 150.586 tonnellate, cioè l’84,9% della media delle importazioni del 2023, 2024 e 2025. Per le laminazioni e i nuclei lo stesso conto dà il 98,7%, quindi in pratica la media.
  • La soglia di prezzo più alta sta sulla qualità che l’Unione non produce. Il considerando 63 riconosce che i produttori europei non sono in grado di fabbricare la qualità massima, e l’allegato I.1 mette su quella qualità la soglia di 3.400 euro per tonnellata, la più alta del contingente.
  • La Svizzera ha chiesto espressamente di essere esclusa, secondo il considerando 92, e l’atto non le risponde da nessuna parte. Il considerando 21 parla di escludere i paesi dell’Associazione europea di libero scambio, ma l’articolo 5 elenca soltanto Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Kenya e Ucraina.
  • La regola «primo arrivato, primo servito» sposta una parte del costo nel caso del calendario. Lo stesso ordine costa 700 euro per tonnellata in più se arriva in dogana dopo che il contingente si è esaurito da qualche parte nell’Unione.
  • Il Brasile compare nell’allegato III.2 tra i paesi interessati per la lamiera magnetica, ma non ha un contingente proprio e non è citato in alcun considerando. La merce brasiliana entra nel contingente residuo di 5.360,39 tonnellate, diviso con tutte le altre origini.

Consigli pratici

  1. Controllate prima il codice tariffario a dieci cifre, non a otto. La soglia di prezzo segue la classe di qualità, non la merce in generale, e tra 2.800 e 3.400 euro per tonnellata ci sono 600 euro di differenza sulla stessa lamiera.
  2. Chiedete al fornitore la perdita del nucleo, espressa in watt per chilogrammo, nella specifica commerciale. La classificazione del considerando 14 taglia a 0,7 e a 0,9 watt per chilogrammo, e da lì dipende la soglia che vi si applica.
  3. Se importate trasformatori e non lamiera, chiedete in anticipo il peso del nucleo. Dichiararlo è obbligatorio, secondo l’articolo 1, paragrafo 6, e i 1.140 euro per tonnellata di nucleo si pagano a prescindere dal contingente.
  4. Non contate sul contingente per gli ordini di fine periodo. Si esaurisce nell’ordine di accettazione delle dichiarazioni doganali in tutta l’Unione europea, non per quote nazionali, quindi non esiste una riserva romena su cui fare affidamento.
  5. Ricalcolate i contratti in corso, non soltanto gli ordini nuovi. Il dazio si applica all’immissione in libera pratica, quindi la merce ordinata prima del 25 settembre 2026 ma sdoganata dopo rientra nella misura.
  6. Tenete presente che il dazio antidumping non si somma. Se un dichiarante vi chiede sia il dazio antidumping sia quello di salvaguardia per la stessa merce, l’articolo 6 dice il contrario.
  7. Seguite l’inchiesta fino in fondo. La misura è provvisoria e quella definitiva può avere soglie diverse, contingenti diversi e un’altra durata.

Domande frequenti

Che cos’è di preciso questa lamiera e perché conta?
È acciaio al silicio laminato piatto, a grani orientati, usato per i nuclei dei trasformatori e delle bobine. Meno energia perde, misurata in watt per chilogrammo, più il trasformatore è efficiente. L’Unione europea ha soltanto quattro fabbriche, in Germania, Francia, Polonia e Repubblica ceca, e il consumo europeo è arrivato a 525.088 tonnellate nel 2025, contro una produzione di 306.539 tonnellate.
La Romania compare da qualche parte nell’atto?
No. La Romania non è tra i tre Stati che hanno chiesto l’inchiesta, non ha produttori di lamiera magnetica o di nuclei elencati, non compare nelle tabelle dei contingenti e non è tra i paesi esclusi, essendo Stato membro. L’effetto su di essa è indiretto, attraverso gli importatori e i costruttori di trasformatori che comprano proprio la merce interessata.
Quanto pago in più per tonnellata?
Dipende dal prezzo in fattura. Il dazio è la differenza tra la soglia dell’allegato I.1 e il prezzo netto alla frontiera, e se il prezzo supera la soglia non si paga nulla. Al prezzo medio del 2025, 2.405 euro per tonnellata, il dazio va da 395 euro dentro il contingente, per il grado convenzionale, fino a 1.095 euro fuori contingente.
Quanto dura la misura?
Nell’articolo 1 sono scritti 155 giorni di calendario dall’entrata in vigore, quindi dal 25 settembre 2026. Il considerando 110 e l’intestazione della tabella dell’allegato I.2 dicono 26 febbraio 2027. Contati secondo la regola europea di calcolo dei termini, che non conta il giorno dell’evento, i 155 giorni finiscono il 27 febbraio 2027.
Che fine fa il dazio antidumping esistente?
Non è riscosso per la durata di questa misura. L’articolo 6 lo sospende per le importazioni che pagherebbero anche il dazio di salvaguardia, con la motivazione che i dazi antidumping del regolamento di esecuzione (UE) 2022/58 sono più bassi.
Il trasformatore importato già montato rientra nel dazio?
Sì, per il nucleo che contiene. All’articolo 1, paragrafo 3, sono elencati dieci codici tariffari di trasformatori, e il paragrafo 6 fissa 1.140 euro per ogni tonnellata di nucleo incorporato. I nuclei dentro i trasformatori non rientrano nel contingente, quindi il dazio si paga sempre.
Da quali paesi posso portare merce senza dazio?
Restano fuori dalla misura, per effetto dell’articolo 5, le importazioni originarie di Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Kenya e Ucraina. Tra i paesi in via di sviluppo elencati nell’allegato III.1, la misura si applica soltanto a quelli dell’allegato III.2, cioè alla Cina per entrambi i tipi di prodotto, al Brasile per la lamiera magnetica, alla Turchia e agli Emirati arabi uniti per le laminazioni e i nuclei.
Perché la Commissione ha ritenuto che ci fosse urgenza?
Il considerando 88 mostra che un produttore europeo aveva già fermato temporaneamente la produzione in uno degli stabilimenti, mentre il considerando 89 stima la sovraccapacità mondiale in oltre 842.000 tonnellate, cioè più del doppio del consumo europeo di lamiera magnetica nel 2024, 366.850 tonnellate, cifra che fornisce il considerando 30. Su queste due constatazioni la Commissione ha ravvisato circostanze critiche, che consentono una misura provvisoria prima della conclusione dell’inchiesta.

Errori e incongruenze nel testo pubblicato

  • La data di chiusura della misura compare in due versioni. L’articolo 1, paragrafi 1, 2 e 3, dice che il dazio e i contingenti si applicano «per un periodo di 155 giorni di calendario dall’entrata in vigore del presente regolamento», mentre l’articolo 7 fissa l’entrata in vigore al 25 settembre 2026. Il considerando 110 e l’intestazione della colonna dei volumi nell’allegato I.2 dicono invece 26 febbraio 2027. Le due indicazioni non possono coincidere: l’articolo 3, paragrafo 1, del regolamento (CEE, Euratom) n. 1182/71 che stabilisce le norme applicabili ai periodi di tempo prevede che il giorno in cui si verifica l’evento non sia computato, quindi i 155 giorni decorrono dal 26 settembre 2026 e finiscono il 27 febbraio 2027, che è un sabato. Per una dichiarazione doganale accettata il 27 febbraio 2027, l’atto dà due risposte diverse alla domanda se il dazio sia dovuto o no.
  • L’articolo 5 e il considerando 21 non coprono gli stessi paesi. Il considerando 21 dice che dall’ambito di applicazione delle misure dovrebbero essere escluse le importazioni dallo Spazio economico europeo, dai paesi dell’Associazione europea di libero scambio, dal Kenya e dall’Ucraina, e poi motiva soltanto Norvegia, Islanda e Liechtenstein. Nell’articolo si ritrovano esattamente gli stessi cinque paesi. La Svizzera, che è membro dell’Associazione europea di libero scambio senza far parte dello Spazio economico europeo, ha chiesto espressamente l’esclusione, secondo il considerando 92, e il regolamento non le risponde né in un senso né nell’altro. Chi porta merce di origine svizzera non può stabilire dall’atto se paga o no.
  • L’articolo 1, paragrafo 8, sostituisce codici tariffari senza dire quali e con quali. Il testo prevede che «Alcuni codici TARIC istituiti dal regolamento (UE) 2015/1953 sono sostituiti da codici TARIC successivi creati dal presente regolamento», senza nominare né i codici soppressi né il corrispondente di ciascuno. L’allegato II crea otto codici, mentre l’allegato I.1 attribuisce soglie di prezzo a diciassette, quindi nove dei codici che decidono la soglia non sono né creati né descritti nell’atto. Poiché tra le soglie dentro il contingente ci sono 600 euro per tonnellata di differenza, la scelta del codice decide l’importo del dazio.

Analisi della redazione

Il regolamento è costruito con cura sul versante della prova e con larghezza su quello dell’aritmetica pubblica. Le cifre di importazione, di produzione e di prezzo sono date su cinque anni, con gli indici, e si possono verificare una per una. Manca la loro traduzione nella grandezza reale della restrizione. Il contingente di lamiera magnetica, 63.947,61 tonnellate per 155 giorni, fa 150.586 tonnellate su un anno intero, cioè l’84,9% della media delle importazioni del 2023, 2024 e 2025, che è stata di 177.378 tonnellate. Per le laminazioni e i nuclei lo stesso conto dà 56.050 tonnellate all’anno, cioè il 98,7% della media di 56.762. Il considerando 105 dice che i livelli dei contingenti si basano sulla media delle importazioni degli ultimi tre anni, ed è vero per le laminazioni, ma per la lamiera magnetica taglia di quasi un sesto sotto la media. La differenza non è spiegata da nessuna parte e riguarda proprio il prodotto che l’Unione non può sostituire per intero con la produzione propria.

Rapportata all’anno appena trascorso, la stretta si vede meglio. Al ritmo delle importazioni del 2025, in 155 giorni entrerebbero 96.565 tonnellate di lamiera magnetica, e il contingente ne copre 63.947,61, cioè il 66,2%. In altri termini, un terzo del flusso dell’anno scorso pagherebbe la soglia di 3.500 euro per tonnellata invece di quella dentro il contingente. Per un costruttore di trasformatori che lavora con merce del grado convenzionale a 2.405 euro la tonnellata, sono 1.095 euro per tonnellata di differenza, cioè quasi la metà del valore della merce.

La seconda osservazione nasce dall’accostare due passaggi che nessuno legge insieme. Il considerando 63 contiene un’ammissione insolitamente diretta: i produttori europei non sono in grado di fabbricare la qualità massima richiesta dai trasformatori più efficienti sotto il profilo energetico, e i produttori dell’Unione hanno concordato con la constatazione. Il considerando 62 aggiunge che l’industria europea può coprire, in teoria, circa l’80% della domanda, ma soltanto per i gradi che produce. L’allegato I.1 mette la soglia più alta del contingente, 3.400 euro per tonnellata, esattamente sulla qualità migliore, quella che nell’Unione non si fabbrica. La Commissione si difende dicendo, nel considerando 103, che le importazioni giapponesi e sudcoreane avvengono già a prezzi vicini o superiori, quindi il dazio sarebbe pari a zero. La costruzione funziona soltanto finché quei prezzi restano dove sono. Se scendono, la salvaguardia tassa nel modo più pesante proprio la merce per cui non esiste alternativa europea.

La terza osservazione riguarda che cosa succede a chi non ha un contingente proprio. Cina, Giappone e Corea del Sud ricevono insieme 58.587,22 tonnellate, cioè il 91,6% del contingente di lamiera magnetica, mentre tutte le altre origini si dividono 5.360,39 tonnellate. Il Brasile è interessato dalla misura per effetto dell’allegato III.2, ma non compare in alcun considerando e non ha un contingente proprio, quindi concorre per il residuo con qualunque altra origine. L’acquirente romeno che ha costruito il proprio approvvigionamento su una fonte fuori dai tre paesi grandi si ritrova in un contingente che vale l’8,4% del totale e si svuota nell’ordine di arrivo.

Che cosa andrebbe cambiato

  • La data di chiusura andrebbe scritta una volta sola, in un articolo. Se il termine è di 155 giorni, la data del considerando e quella dell’allegato dovrebbero discenderne, non contraddirla. Una frase del tipo «la misura si applica fino al 27 febbraio 2027 compreso» chiuderebbe la discussione e risparmierebbe alle autorità doganali un’interpretazione sull’ultimo giorno.
  • L’articolo 5 dovrebbe rispondere a ciascuna domanda di esclusione presentata. Il considerando 92 elenca otto richiedenti, dei quali soltanto uno, l’Islanda, si ritrova nell’articolo. Un considerando che dicesse perché la Svizzera e Taiwan restano sotto la misura costerebbe due righe e chiuderebbe una domanda che si pone qualunque dichiarante doganale.
  • I codici tariffari sostituiti andrebbero elencati a coppie. Una tabella con il codice vecchio del regolamento (UE) 2015/1953 in una colonna e il codice nuovo nell’altra trasformerebbe l’articolo 1, paragrafo 8, da rinvio generico in istruzione per compilare la dichiarazione.
  • L’allegato I.1 dovrebbe descrivere tutti i codici che usa. L’allegato II ne descrive otto, l’allegato I.1 ne tassa diciassette. I nove rimasti senza descrizione sono proprio quelli del grado convenzionale, dove la soglia è la più bassa e dove entra la parte maggiore della merce cinese.
  • Il dazio sul nucleo incorporato nei trasformatori dovrebbe mostrare come è stato calcolato. Il considerando 104 dice che i 1.140 euro per tonnellata vengono dalla differenza tra una soglia di prezzo per i nuclei e il prezzo medio all’importazione dei dati Eurostat per gli anni 2023 e 2025. Con i prezzi pubblicati nella stessa tabella 2 del regolamento, 5.024 euro nel 2023 e 3.970 nel 2025, nessuna combinazione semplice dà 1.140. La cifra si paga, ma non si può verificare.
  • Il contingente residuo andrebbe diviso per trimestri. Alcune parti lo hanno chiesto nel considerando 105 e la Commissione non ha risposto. Con 5.360,39 tonnellate per tutte le origini piccole su 155 giorni, un solo acquirente grande può svuotare la riserva nelle prime settimane, e gli altri pagano la soglia massima fino a febbraio.

Testo originale dell’atto normativo

Il testo che segue è riprodotto in rumeno, la forma ufficiale di pubblicazione.

Mostra il testo integraleNascondi il testo integrale

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2133 al Comisiei din 18 septembrie 2026 de instituire a unei măsuri de salvgardare provizorii cu privire la importurile de anumite produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați

EMITENT: Comisia Europeană

Publicat în: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2133 din 18 septembrie 2026

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 (1), în special articolele 5 și 7,

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 (2), în special articolele 3 și 4,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European (3), în special articolul 113 alineatul (3) al doilea paragraf,

după consultarea Comitetului pentru măsuri de salvgardare, instituit în temeiul articolului 3 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/478 și, respectiv, al articolului 22 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/755,

întrucât:

1. CONTEXT

(1) La 27 martie 2026, Comisia a publicat un aviz de deschidere a unei investigații de salvgardare privind importurile (1) de anumite produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați (denumite în continuare „GOES”) și (2) de laminate sau miezuri de oțel, inclusiv suprapuse sau înfășurate (denumite în continuare „SLC”) (4).

(2) Investigația a fost deschisă în urma unei cereri prezentate de trei state membre (Germania, Franța și Polonia) la 2 martie 2026. Analiza cererii a arătat că tendința de creștere a importurilor de GOES și de SLC și condițiile în care acestea au loc cauzează sau amenință să cauzeze un prejudiciu grav industriei Uniunii.

(3) În vederea obținerii informațiilor necesare pentru efectuarea unei evaluări aprofundate, Comisia a publicat, la 27 martie 2026, chestionare destinate producătorilor din Uniune, precum și importatorilor și utilizatorilor produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să prezinte observații în termen de 21 de zile. La aceeași dată, Comisia a publicat versiunea neconfidențială a cererii, care conține statistici esențiale privind importurile și indicatori de prejudiciu disponibili.

(4) În urma deschiderii investigației, Comisia a primit 34 de răspunsuri la chestionar și 65 de comunicări libere din partea producătorilor, exportatorilor, importatorilor, utilizatorilor, asociațiilor Uniunii, precum și din partea autorităților din țări terțe și a organizat audieri cu 30 de părți interesate.

(5) Comisia a efectuat o verificare aprofundată a informațiilor furnizate de producătorii din Uniune în vederea stabilirii constatărilor preliminare. În acest scop, răspunsurile la chestionar transmise de cei doi producători cunoscuți de GOES din Uniune, situați în Germania și Polonia, au fost verificate la fața locului. Verificările au inclus și datele referitoare la filialele producătorilor de GOES, situate în Franța și Republica Cehă. Producția totală de GOES a celor doi producători și a filialelor acestora reprezintă 100 % din producția totală de GOES a Uniunii. Răspunsurile la chestionar ale celor doi principali producători de SLC din Uniune, LTC și Lagor, ambii situați în Italia, au fost, de asemenea, verificate la fața locului. Totodată, a fost efectuată o vizită la sediul unui producător de transformatoare din Țările de Jos (SGB-Smit).

2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSE SIMILARE SAU AFLATE ÎN CONCURENȚĂ DIRECTĂ

(6) Produsul în cauză, astfel cum este definit în avizul de deschidere, este (1) anumite produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați (denumite în continuare „GOES”) și (2) laminate sau miezuri de oțel, inclusiv suprapuse sau înfășurate (denumite în continuare „SLC”), pentru transformatoare și bobine de reactanță și de inductanță. GOES se încadrează în prezent la codurile NC 7225 11 00 și 7226 11 00 . SLC se încadrează în prezent la codul NC 8504 90 13 .

(7) Comisia a stabilit în mod provizoriu că GOES și SLC fabricate de producătorii din Uniune, denumite în continuare „produsul similar”, sunt similare și concurează direct cu produsul în cauză. Atât produsele naționale, cât și cele importate prezintă aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice fundamentale. Acestea servesc unor scopuri identice și sunt oferite prin canale de vânzare similare sau identice clienților care le pot achiziționa atât de la furnizori interni, cât și de la furnizori străini. În consecință, există un nivel semnificativ de concurență între produsul în cauză și cel fabricat de producătorii din Uniune.

(8) Comisia a constatat, de asemenea, în cadrul analizei preliminare, că există o interdependență importantă și o concurență puternică între GOES și SLC. GOES este principalul factor de producție pentru fabricarea de SLC. GOES sunt debitate longitudinal în laminate, care sunt apoi suprapuse pentru a forma un miez, ulterior încorporat într-un transformator. S-a constatat că producătorii de transformatoare din UE achiziționează fie GOES, fie SLC și dispun de instalații de prelucrare care le permit să debiteze longitudinal GOES în laminate și să le suprapună în miezuri. Atunci când achiziționează GOES, ei le prelucrează în laminate și miezuri în propriile unități de producție. Acest nivel de integrare arată că producătorii de transformatoare dispun de o anumită flexibilitate în ceea ce privește aprovizionarea și pot trece de la achiziționarea de GOES la achiziționarea de SLC, în funcție de situația pieței.

(9) Datele prezentate de producătorii de GOES au confirmat că aceștia vindeau GOES către două categorii de clienți, și anume, pe de o parte, către producătorii de laminate și de miezuri și, pe de altă parte, către producătorii de transformatoare. Această constatare a fost confirmată prin verificările la fața locului ale răspunsurilor la chestionar transmise. Prin urmare, Comisia a concluzionat că GOES și SLC sunt produse care concurează între ele.

(10) În consecință, Comisia respinge afirmațiile mai multor părți potrivit cărora GOES și SLC nu sunt produse similare sau aflate în concurență directă, deoarece sunt produse transformate fundamental, cu utilizări și caracteristici tehnice diferite. Având în vedere nivelul ridicat de interdependență, presiunea concurențială și trecerea ușoară de la un tip de produs la altul, GOES, laminatele și miezurile concurează direct între ele și trebuie considerate ca fiind produsul în cauză.

(11) După deschiderea investigației, un număr mare de părți interesate, inclusiv producătorii din Uniune și o serie de producători de transformatoare, au susținut că SLC încorporate într-un transformator ar trebui să facă parte din produsul în cauză și, prin urmare, ar trebui să facă obiectul unor măsuri, în cazul în care Comisia ar institui astfel de măsuri.

(12) Comisia a acceptat acest argument. GOES reprezintă produsul din amonte, SLC produsul aflat imediat în aval, iar transformatoarele următorul produs situat în aval în lanțul valoric. Caracteristicile fizice, tehnice și chimice de bază ale GOES și SLC, și anume capacitatea de a transmite eficient energia electrică, nu se modifică atunci când acestea sunt încorporate ca miez într-un transformator.

(13) GOES sunt disponibile în diferite clase de calitate, evaluate în funcție de „pierderile în miez”, exprimate în wați/kg. Cu cât pierderile în miez sunt mai mici, cu atât transmiterea energiei electrice este mai eficientă. Diferitele clase de calitate au un impact semnificativ asupra prețului.

(14) În vederea clasificării corecte a GOES, Comisia a analizat cu atenție răspunsurile la chestionar și observațiile transmise de utilizatori. Comisia a clasificat în mod provizoriu GOES după cum urmează, pe baza pierderilor în miez exprimate în wați/kg, unitate de măsură acceptată pe scară largă: clasă superioară: < 0,7 W/kg; clasă medie: între 0,7 W/kg și 0,9 W/kg; clasă convențională: > 0,9 W/kg.

3. PRODUCĂTORII DIN UNIUNE

(15) Producătorii din Uniune sunt producătorii de GOES și de SLC (denumiți în continuare „industria Uniunii”). Producătorii de GOES sunt ThyssenKrupp Electrical Steel GmbH, Gelsenkirchen, Germania, ThyssenKrupp Electrical Steel UGO S.A.S., Isbergues, Franța (afiliată societății ThyssenKrupp Electrical Steel GmbH), Stalprodukt S.A., Bochnia, Polonia și GO Steel Frydek Mistek a.s., Frýdek-Místek, Republica Cehă (afiliată societății Stalprodukt S.A.).

(16) Toți producătorii menționați mai sus au cooperat în cadrul investigației prin transmiterea răspunsurilor la chestionar. La sediile societăților ThyssenKrupp Electrical Steel GmbH și Stalprodukt S.A. au fost efectuate verificări la fața locului. Verificările au vizat, de asemenea, o parte dintre datele referitoare la filialele afiliate.

(17) În Uniune există aproximativ opt producători de SLC, majoritatea având sediul în Italia. Cinci dintre acești producători au transmis răspunsuri la chestionar, iar la sediile a doi dintre aceștia au fost efectuate verificări la fața locului. S-a constatat că unii dintre acești producători au transferat parțial producția de SLC în țări din afara Uniunii, inclusiv în Turcia și în Emiratele Arabe Unite.

(18) Mai multe părți interesate au susținut că producătorii de SLC nu fac parte din industria Uniunii, deoarece aceștia prelucrează în SLC atât GOES importate, cât și GOES fabricate în Uniune. Prin urmare, aceștia ar trebui să fie tratați mai degrabă ca importatori.

(19) Comisia a respins această afirmație. Producătorii de SLC, pe care părțile ce au formulat această afirmație i-au calificat drept centre de servicii, fabrică produsul în cauză în unitățile lor de producție din Uniune prin prelucrarea GOES în SLC, indiferent dacă GOES sunt originare din Uniune sau dintr-o țară terță. Prin urmare, producătorii de SLC fac parte din industria Uniunii.

4. CREȘTEREA IMPORTURILOR

(20) Pe baza informațiilor furnizate de Eurostat, precum și a informațiilor transmise de producătorii din Uniune, Comisia a efectuat o analiză a creșterii importurilor de produs în cauză în perioada 2021-2025 (denumită în continuare „perioada examinată”).

(21) În evaluarea sa privind evoluția importurilor, Comisia nu a luat în considerare volumele importurilor din anumite țări care ar trebui excluse din domeniul de aplicare al măsurilor provizorii, în special Spațiul Economic European (SEE), țările AELS, Kenya și Ucraina. Având în vedere integrarea strânsă a piețelor cu statele membre ale SEE/AELS, cifrele globale ale importurilor din aceste țări și riscul redus de reorientare a fluxurilor comerciale, Comisia consideră că produsele care fac obiectul evaluării originare din Norvegia, Islanda și Liechtenstein ar trebui să fie excluse de la aplicarea prezentului regulament. Importurile din Kenya sunt excluse pe baza acordului bilateral (5) , (6), iar Ucraina este exclusă pe baza suspendării regulamentului de salvgardare (7) , (8). În cursul perioadei examinate nu au fost raportate importuri din Islanda, Liechtenstein sau Kenya, iar importurile din Norvegia și Ucraina au reprezentat 0,0009 % și, respectiv, 0,0006 % din totalul importurilor în Uniune ale produsului în cauză.

(22) Comisia a stabilit consumul din Uniune prin însumarea vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii și a importurilor în Uniune. Informațiile privind importurile au fost furnizate de Eurostat. Volumul producției a fost stabilit pe baza răspunsurilor la chestionar transmise de producătorii din Uniune.

Anul 2021 2022 2023 2024 2025
Importurile de GOES și SLC în tone 135 140 180 871 181 761 223 580 297 079
indicele 2021 = 100 100 134 134 165 220
Importurile de GOES în tone 101 617 134 440 132 732 172 006 227 396
indicele 2021 = 100 100 132 131 169 224
Importurile de SLC în tone 33 523 46 431 49 029 51 574 69 683
indicele 2021 = 100 100 139 146 154 208
Producție în tone 336 555 363 039 332 378 336 553 306 539
indicele 2021 = 100 100 108 99 100 91
Importuri în raport cu producția (raport) 0,40 0,50 0,55 0,66 0,97
indicele 2021 = 100 100 124 136 165 241
Consum în tone 397 698 450 172 435 769 480 947 525 088
indicele 2021 = 100 100 113 110 121 132
Importurile în raport cu consumul (raport) 0,34 0,40 0,42 0,46 0,57
indicele 2021 = 100 100 118 123 137 166
Sursă: Eurostat și răspunsurile la chestionar

(24) Analiza tendințelor importurilor de produs în cauză arată o creștere cu 120 % a volumelor importurilor în termeni absoluți în cursul perioadei examinate, o creștere cu 141 % comparativ cu producția Uniunii și o creștere cu 66 % față de consumul la nivelul Uniunii.

(25) O primă creștere semnificativă a importurilor, de 34 %, a avut loc în perioada 2021-2022. Importurile au rămas la un nivel similar în 2023, iar ulterior au crescut cu 23 % în 2024 și cu 33 % în 2025. În 2025, importurile din China reprezentau 53 % din totalul importurilor, fiind urmate de cele din Japonia (20 %), Turcia (13 %), Coreea și EAU (4 %). Cota importurilor din China a crescut de la 20 % la 53 % în cursul perioadei examinate, în timp ce cotele importurilor din Japonia (de la 25 % la 20 %), Turcia (de la 16 % la 13 %) și Coreea (de la 9 % la 4 %) au consemnat o scădere în cursul aceleiași perioade.

(26) Prețurile de import ar trebui evaluate în funcție de tipul de produs, făcându-se distincție între prețul GOES, cel al laminatelor și cel al miezurilor. Prețurile de import combinate ale GOES și SLC au crescut cu 78 % între 2021 și 2023. Ele au început să scadă în 2024 și în 2025, când crescuseră cu 27 % în comparație cu 2021. În plus, GOES ar trebui diferențiate în funcție de clasa acestora. Prețurile de vânzare pe piața internă ale GOES sunt disponibile numai la nivel agregat, nu și pentru fiecare clasă de calitate, în timp ce prețurile de import sunt disponibile pentru fiecare clasă.

Anul 2021 2022 2023 2024 2025
Prețul de import al GOES și SLC (EUR/tonă) 2 169 3 379 3 863 2 826 2 746
indicele 2021 = 100 100 156 178 130 127
Prețul de import al GOES (EUR/tonă) 1 904 3 046 3 448 2 432 2 405
indicele 2021 = 100 100 160 181 128 126
Prețul de import al miezurilor (EUR/tonă) 2 950 4 342 5 024 4 233 3 970
indicele 2021 = 100 100 147 170 144 135
Sursă: Eurostat

(28) Prin urmare, Comisia concluzionează că produsul în cauză este importat în cantități mai mari. S-a înregistrat o creștere semnificativă a importurilor, atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi. Această concluzie este derivată dintr-o analiză cuprinzătoare a datelor pentru întreaga perioadă de investigație și este susținută atât de analiza globală, cât și de o analiză la nivel dezagregat, pentru fiecare categorie de produse. Aceste cifre confirmă faptul că creșterea importurilor este suficient de recentă, suficient de bruscă, suficient de marcată și suficient de semnificativă pentru produsul în cauză la nivel mondial, fapt confirmat și la nivel de categorie de produse.

5. EVOLUȚII NEPREVĂZUTE

(29) Comisia a ajuns la o concluzie provizorie potrivit căreia creșterea semnificativă a importurilor de GOES și SLC în Uniune este o consecință directă a evoluțiilor neprevăzute, care nu numai că generează, ci și accentuează dezechilibrele în comerțul internațional cu produsul în cauză.

(30) Piața mondială a oțelului, inclusiv sectorul GOES, este caracterizată de supracapacitate, capacitatea de producție la nivel mondial crescând semnificativ în ultimii ani. Deja în 2024, China înregistra, de una singură, o supracapacitate de producție de GOES de 600 000 de tone (echivalentul a 20 % din cererea sa internă totală), în timp ce India, Coreea și Japonia înregistrau împreună o supracapacitate suplimentară de 242 000 de tone. Acest nivel al capacității neutilizate contrastează puternic cu volumul consumului din Uniune, care s-a ridicat la 366 850 de tone în același an. Nivelul capacității neutilizate a contribuit în mod semnificativ la creșterea volumelor importurilor înregistrată pe piața Uniunii.

(31) Atunci când există supracapacitate la nivel mondial, producătorii realizează cantități excedentare pe care încearcă să le plaseze pe orice piață disponibilă, de preferință pe piețe cu niveluri ridicate ale prețurilor. Piața Uniunii, caracterizată de astfel de niveluri ridicate ale prețurilor, a devenit o destinație atractivă pentru respectiva producție excedentară.

(32) Efectul sus-menționat a fost agravat de practicile comerciale restrictive de pe piețele țărilor terțe. În ultimii ani, s-a constatat că accesul la alte piețe importante a devenit din ce în ce mai restrâns, întrucât numeroase țări au recurs tot mai mult la politici comerciale și la instrumente de apărare comercială pentru a-și proteja producătorii interni. După ce SUA au introdus, în 2025, măsurile prevăzute în secțiunea 232 (9) (un tarif de 50 % aplicabil produselor siderurgice, inclusiv GOES), importurile de GOES în SUA au scăzut, ceea ce a determinat reorientarea schimburilor comerciale și creșterea importurilor de GOES în Uniune. În plus, piața Uniunii rămâne atractivă datorită dimensiunii sale, fiind una dintre cele mai mari piețe de GOES la nivel mondial. Numai China are o piață internă mai mare decât cea a Uniunii. Cu toate acestea, importurile din Japonia și Coreea (10) pe piața chineză fac obiectul unor măsuri antidumping cuprinse între 37 % și 46 %, ceea ce a determinat Japonia și Coreea să redirecționeze o parte dintre exporturile lor către Uniune.

(33) Unele părți au susținut că supracapacitatea globală și tarifele instituite de SUA în temeiul secțiunii 232, astfel cum au fost invocate de Comisie, nu ar trebui considerate „evoluții neprevăzute”. Acestea au adăugat că supracapacitatea globală fusese deja menționată în reexaminarea antidumping în perspectiva expirării măsurilor finalizată în 2022 și, prin urmare, acest element nu putea fi considerat neprevăzut.

(34) Comisia a respins această afirmație. Participanții la piață se pot aștepta în mod rezonabil la extinderea capacităților de producție ale concurenților lor în concordanță cu tendințele pieței, cum ar fi creșterea consumului. Astfel cum se arată în prezentul regulament, o astfel de creștere a consumului a fost, într-adevăr, observată în cursul perioadei examinate. Se preconizează o creștere suplimentară în viitorul apropiat, în contextul, printre altele, al tranziției energetice și al cererii tot mai mari de centre de date. Cu toate acestea, elementele de probă din dosar arată că China a dezvoltat deja capacități de producție care depășesc în mod evident volumul pe care piața îl poate absorbi. Faptul că o anumită supracapacitate a fost deja observată la momentul efectuării ultimei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping (11) nu înseamnă că supracapacitatea acumulată ulterior putea fi preconizată.

(35) În plus, GOES și SLC sunt supuse unei cote de TVA de 13 % în China. Totuși, în cadrul politicii fiscale actuale a Chinei, China a introdus o reducere de TVA de 13 % aplicabilă exporturilor de SLC și de transformatoare în care sunt încorporate SLC. O astfel de reducere nu a fost însă introdusă în ceea ce privește exporturile de GOES. Aceasta înseamnă că producătorii-exportatori chinezi sunt stimulați să exporte SLC și transformatoare. Astfel de reduceri de TVA sunt introduse în mod selectiv de guvernul chinez pentru a promova periodic exportul anumitor produse. Prin urmare, aceste măsuri nu pot fi anticipate de participanții la piață din afara Chinei.

(36) Având în vedere aceste circumstanțe, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că evoluțiile neprevăzute, în special supracapacitatea la nivel mondial, măsurile de apărare comercială adoptate de țări terțe, creșterile generale ale tarifelor vamale, în special în SUA, precum și reducerile de TVA din China nu numai că au condus la o creștere substanțială a importurilor de GOES în Uniune, ci vor continua și să alimenteze această creștere.

6. OBLIGAȚIILE AL CĂROR EFECT A DETERMINAT CREȘTEREA IMPORTURILOR

Linie tarifară: Nivelul taxei vamale (angajament tarifar)

7225 11 00: Zero

7226 11 00: Zero

8504 90 13: Zero

(38) Aceste concesii sunt înscrise, la momentul stabilirii măsurii de salvgardare provizorii, în partea I secțiunea II din lista de concesii și angajamente a Uniunii Europene, certificată ca lista UE CLXXIII – Uniunea Europeană la 1 decembrie 2016 (13), astfel cum a fost modificată.

(39) Ca urmare a acestor concesii înscrise în lista de concesii și angajamente a Uniunii Europene, anexată la GATT și încorporată în temeiul articolului II alineatul (7) din GATT 1994, precum și a altor dispoziții ale GATT 1994, Uniunea Europeană și-a asumat, în temeiul GATT 1994, în special următoarele obligații: articolul XI alineatul (1), care interzice restricțiile netarifare la importul produselor enumerate mai sus și, mai ales, articolul II alineatul (1) litera (a) și articolul II alineatul (1) litera (b) prima și a doua teză din GATT 1994. În temeiul articolului II alineatul (1) litera (b) prima teză, UE nu este autorizată, în absența unei excepții aplicabile, să impună pentru produsul în cauză taxe vamale obișnuite care să le depășească pe cele stabilite și prevăzute în partea relevantă din lista de concesii și angajamente a UE, și anume nivelul menționat mai sus pentru fiecare dintre liniile tarifare vizate. În plus, la momentul investigației, tariful de import aplicat de UE pentru produsul în cauză, cunoscut și sub denumirea de tarif în baza clauzei națiunii celei mai favorizate, se situa la nivelurile maxime permise în temeiul angajamentelor tarifare indicate mai sus.

(40) Produsul în cauză a fost importat în cantități mai mari ca urmare a obligațiilor sus-menționate asumate în cadrul GATT 1994 [articolul XI alineatul (1), articolul II alineatul (1) litera (a) și articolul II alineatul (1) litera (b) prima și a doua teză din GATT 1994], întrucât aceste obligații, combinate cu concesiile tarifare pe care Uniunea le-a acordat în cadrul rundelor succesive de negocieri comerciale multilaterale, au consolidat și au asigurat condițiile de acces al importurilor de produs în cauză pe piața Uniunii Europene. Angajamentele tarifare ale Uniunii Europene menționate mai sus au condus astfel la creșterea importurilor și nu au oferit Uniunii Europene nicio marjă de manevră pentru a majora taxele vamale obișnuite în locul introducerii unei măsuri de salvgardare. Acest lucru explică în același timp modul în care obligațiile în cauză au condus la creșterea importurilor care cauzează un prejudiciu grav.

(41) Obligațiile GATT menționate au împiedicat în același timp UE să majoreze taxele la import aplicate produsului în cauză. Prin urmare, acestea erau „obligațiile Uniunii Europene în temeiul GATT 1994 care au limitat capacitatea sa de a preveni sau de a remedia prejudiciul cauzat de o creștere a importurilor”. Concomitent, Uniunea Europeană a suspendat aceste obligații ca urmare a măsurii sale de salvgardare.

7. PREJUDICIUL GRAV

7.1. Situația producătorilor din Uniune

(42) Pentru a formula concluzia sa preliminară cu privire la existența unor elemente de probă care să ateste un prejudiciu grav suferit de producătorii din Uniune ai produsului în cauză, Comisia, în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2015/478 și cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2015/755, a examinat evoluția consumului, producției, gradului de utilizare a capacității de producție, vânzărilor, cotelor de piață, prețurilor, profitabilității, stocurilor, rentabilității capitalului angajat (ROCE), fluxului de numerar și ocupării forței de muncă în ceea ce privește produsul în cauză în cursul perioadei examinate.

(43) Indicatorii de prejudiciu au arătat, în general, tendințe negative în cursul perioadei examinate. În urma unei perioade de redresare relativ promițătoare în 2022 și 2023, ulterioară pandemiei de COVID-19, în 2024 a avut loc un declin semnificativ, urmat în 2025 de o îmbunătățire ușoară, dar insuficientă.

(44) În cursul perioadei examinate, pe fondul creșterii consumului, volumul producției a scăzut cu 9 %, vânzările cu 4 %, iar cota de piață a industriei Uniunii s-a redus la 43 % (comparativ cu 66 % în 2021). Profitabilitatea vânzărilor pe piața internă către clienți neafiliați a scăzut de la 8,4 % la 3,6 % în cursul perioadei examinate.

(45) S-a constatat că acest nivel nu era sustenabil într-un sector cu utilizare intensivă a capitalului. În plus, Comisia a constatat că era necesar un profit-țintă de aproximativ 15 % pentru a permite investițiile necesare pentru a atinge și a menține clasa de calitate cea mai înaltă. Acest profit-țintă s-a bazat pe ratele de profit realizate de producătorii din Uniune în 2022 și 2023, înainte de creșterea substanțială a importurilor.

(46) Având în vedere creșterea cererii cu 32 %, producătorii de GOES din Uniune și-au majorat capacitatea de producție cu 9 %. Cu toate acestea, din cauza presiunii exercitate de importuri, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut de la 85 % la 71 % în cursul perioadei examinate, iar producătorii de GOES din Uniune au pierdut 35 % din cota de piață.

(47) În ansamblu, situația economică a producătorilor de GOES din Uniune (TK și Stalprodukt) a indicat o deteriorare constantă a majorității indicatorilor de prejudiciu, în timp ce situația producătorilor de SLC din Uniune este mai puțin unitară, în funcție de modelul lor de afaceri, în special de faptul că se aprovizionau cu GOES în principal de la producători din Uniune sau din țări terțe. S-a constatat că unii înregistrau pierderi, în timp ce alții obțineau profit. Comisia a constatat că producătorii de SLC din Uniune care depindeau de aprovizionarea cu GOES din partea producătorilor din Uniune au suferit un prejudiciu mai grav decât cei care recurgeau, cel puțin parțial, la importuri la prețuri scăzute, în special din China.

Anul 2021 2022 2023 2024 2025
Prețul de import al GOES și al SLC (EUR/tonă) 2 169 3 379 3 863 2 826 2 746
indicele 2021 = 100 100 156 178 130 127
Prețul de vânzare al GOES și al SLC de pe piața internă a UE (EUR/tonă) 2 270 3 529 3 529 2 826 2 896
indicele 2021 = 100 100 155 155 124 128
Subcotarea prețurilor GOES și SLC 4,5 % 4,3 % -9,5 % 0,0 % 5,2 %
indicele 2021 = 100 100 96 – 212 0 116
Sursă: Eurostat și răspunsurile la chestionar
Anul 2021 2022 2023 2024 2025
Prețul de import al GOES (EUR/tonă) 1 904 3 046 3 448 2 432 2 405
indicele 2021 = 100 100 160 181 128 126
Prețul de vânzare al GOES pe piața internă a UE (EUR/tonă) 2 062 3 441 3 325 2 579 2 803
indicele 2021 = 100 100 167 161 125 136
Subcotarea prețurilor GOES 7,7 % 11,5 % -3,7 % 5,7 % 14,2 %
indicele 2021 = 100 100 150 -48 74 185
Sursă: Eurostat și răspunsurile la chestionar
Anul 2021 2022 2023 2024 2025
Prețul de import al miezurilor (EUR/tonă) 2 879 4 270 4 934 4 038 3 796
indicele 2021 = 100 100 148 171 140 132
Prețul de vânzare al miezurilor pe piața internă a UE (EUR/tonă) 3 568 4 684 4 980 4 235 4 186
indicele 2021 = 100 100 131 140 119 117
Subcotarea prețurilor miezurilor 19,3 % 8,8 % 0,9 % 4,6 % 9,3 %
indicele 2021 = 100 100 46 5 24 48
Sursă: Eurostat și răspunsurile la chestionar

(49) Producătorii din Uniune vând în principal GOES din clase de calitate inferioare, în timp ce importurile constau în mare măsură în GOES din clase de calitate superioare. Având în vedere diferitele combinații de produse între GOES vândute pe piața internă și GOES importate, orice calcul al subcotării prețurilor pe baza mediilor este prudent și chiar subestimat. A fost efectuată o analiză separată a subcotării prețurilor pentru miezuri, în cadrul căreia, pe baza răspunsurilor la chestionar, am fost în măsură să identificăm prețurile miezurilor din UE și, cu o precizie mai mare, să extrapolăm prețurile de import ale acestora. Datele disponibile nu au permis un calcul semnificativ al subcotării prețurilor laminatelor.

Anul 2021 2022 2023 2024 2025
Consum în tone 397 698 450 172 435 769 480 947 525 088
indicele 2021 = 100 100 113 110 121 132
Vânzările către clienți neafiliați pe piața internă, în tone 262 558 269 301 254 008 257 368 228 009
indicele 2021 = 100 100 103 97 98 87
Cota de piață internă 66 % 60 % 58 % 54 % 43 %
Sursă: Eurostat și răspunsurile la chestionar
Anul 2021 2022 2023 2024 2025
Producție în tone 336 555 363 039 332 378 336 553 306 539
indicele 2021 = 100 100 108 99 100 91
Capacitatea de producție în tone 393 825 408 735 411 135 427 107 430 107
indicele 2021 = 100 100 104 104 108 109
Gradul de utilizare a capacității de producție 85 % 89 % 81 % 79 % 71 %
Sursă: Răspunsurile la chestionar
Anul 2021 2022 2023 2024 2025
Vânzări către clienți neafiliați pe piața internă, în tone 262 558 269 301 254 008 257 368 228 009
indicele 2019 = 100 100 103 97 98 87
Exporturi către clienți neafiliați, în tone 80 538 94 515 85 858 81 573 100 973
indicele 2019 = 100 100 117 107 101 125
Profitabilitatea vânzărilor pe piața internă (% din cifra de afaceri) 8,4 % 14,5 % 14,1 % -2,3 % 3,6 %
Profitabilitatea exporturilor (% din cifra de afaceri) 8,3 % 16,4 % 14,2 % -1,9 % 4,4 %
Sursă: Eurostat și răspunsurile la chestionar
Anul 2021 2022 2023 2024 2025
Flux de numerar (mii EUR) 51 240 166 298 157 549 91 611 108 224
indicele 2021 = 100 100 325 307 179 211
Rentabilitatea capitalului angajat (%) 12,2 % 34,5 % 23,7 % -2,4 % 5,3 %
Stocuri (tone) 19 413 24 802 23 530 26 244 16 553
indicele 2021 = 100 100 128 121 135 85
Ocuparea forței de muncă 2 798 2 895 2 973 3 043 3 057
indicele 2021 = 100 100 103 106 109 109
Sursă: Răspunsurile la chestionar

(54) Fluxul de numerar a înregistrat o creștere de 111 % în perioada examinată. Rentabilitatea capitalului angajat a devenit negativă în 2024 și, în ansamblu, a scăzut cu 6,9 puncte procentuale între 2021 și 2025. Stocurile au scăzut cu 15 % în perioada examinată. Ocuparea forței de muncă a consemnat o dinamică similară celei a capacității de producție, crescând cu 9 % în 2025 față de 2021.

7.2. Concluzie

(55) Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat, cu titlu preliminar, că producătorii din Uniune suferă un prejudiciu grav, evidențiat în special de scăderea producției și a vânzărilor, pierderea unei cote importante de piață, blocarea semnificativă a prețurilor și reducerea substanțială a profitabilității.

8. LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(56) Comisia a examinat în ce măsură creșterea importurilor a cauzat un prejudiciu grav producătorilor din Uniune. În plus, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut aduce în același timp un prejudiciu producătorilor din Uniune, astfel încât să pună sub semnul întrebării prezența unei legături de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria Uniunii și creșterea importurilor.

8.1. Creșterea importurilor

(57) Comisia a stabilit cu titlu preliminar că există o legătură de cauzalitate între creșterea importurilor de produs în cauză și prejudiciul grav suferit de producătorii din Uniune.

(58) În timp ce importurile de produs în cauză au crescut cu 120 % în perioada 2021-2025, producătorii din Uniune, în special producătorii de GOES din Uniune, au înregistrat în aceeași perioadă, pe fondul creșterii consumului, scăderi ale producției și vânzărilor, precum și o pierdere semnificativă a cotei de piață, ceea ce a determinat reducerea profitabilității la niveluri nesustenabile.

(59) Prin urmare, Comisia a concluzionat cu titlu preliminar că există o legătură de cauzalitate între creșterea importurilor și prejudiciul grav suferit de producătorii din Uniune.

8.2. Alți factori cunoscuți

(60) Pentru a se asigura că prejudiciul grav nu este atribuit altor factori decât creșterea importurilor, Comisia a efectuat o analiză preliminară pentru a stabili dacă alți factori ar fi putut contribui la prejudiciul grav suferit de producătorii din Uniune și pentru a distinge efectele acestor factori de cele ale creșterii importurilor, în vederea stabilirii cu titlu preliminar a existenței unei relații reale și substanțiale între cauză și efect.

(61) Mai multe părți interesate au susținut că producătorii din Uniune suferă mai degrabă din cauza prețurilor ridicate la energie din Uniune decât din cauza creșterii importurilor. Într-adevăr, prețurile la energie sunt, în general, mai mari în Uniune decât în alte regiuni ale lumii. Cu toate acestea, în condiții normale de piață, producătorii pot reflecta creșterile costurilor în prețurile de vânzare și își pot menține astfel profiturile la un nivel rezonabil. Nivelul crescut al importurilor a împiedicat producătorii din Uniune să își majoreze suficient prețurile de vânzare pentru a acoperi creșterea costurilor cu energia. Prin urmare, prejudiciul nu a fost cauzat de creșterea costurilor în sine, ci de incapacitatea producătorilor din Uniune de a reflecta în mod corespunzător aceste creșteri ale costurilor în prețurile lor de vânzare, din cauza creșterii importurilor.

(62) Mai multe părți au susținut că producătorii din Uniune nu au fost în măsură să furnizeze GOES în cantități suficiente și de o calitate corespunzătoare. Investigația a arătat că, în prezent, producătorii din Uniune sunt în măsură să acopere, teoretic, aproximativ 80 % din cererea de GOES pentru clasele produse în prezent în Uniune.

(63) Totuși, Comisia a constatat și, în această privință, a admis temeinicia afirmației respective, că producătorii din Uniune nu au fost în măsură să producă cea mai înaltă calitate necesară pentru a răspunde cererii crescute de transformatoare cu cea mai mare eficiență energetică (și anume cele care prezintă cele mai mici pierderi în miez posibile din punct de vedere tehnic). Producătorii din Uniune au fost, la rândul lor, de acord cu această afirmație. Totuși, acest factor nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre creșterea volumelor importurilor și prejudiciul grav suferit de producătorii din Uniune, deoarece aceste probleme de calitate nu au împiedicat industria Uniunii să înregistreze rate solide ale profitului în 2022 și 2023 (a se vedea tabelul 6).

(64) Mai multe părți au susținut că majorarea importurilor reflectă o cerere mai ridicată și normalizarea pieței în perioada postpandemică. Comisia a observat că industria Uniunii ar fi trebuit să beneficieze de aceste condiții de piață favorabile, însă beneficiile preconizate nu s-au concretizat din cauza creșterii importurilor, care a depășit creșterea consumului.

(65) Comisia a evaluat, totodată, performanța la export a producătorilor din Uniune pe baza datelor din răspunsurile primite la chestionar. Comisia a constatat că producătorii de GOES din Uniune și-au majorat ușor volumele exporturilor în cursul perioadei examinate. Prin urmare, Comisia a respins cu titlu provizoriu afirmația potrivit căreia performanța la export a contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(66) De asemenea, unele părți au susținut că prejudiciul a fost cauzat de investițiile substanțiale efectuate de producătorii din Uniune și de procesul de decarbonizare. Cu toate acestea, investițiile au fost necesare pentru a asigura în continuare o bună calitate constantă a produsului în cauză și pentru a-l îmbunătăți în continuare. Creșterea importurilor și deteriorarea rapidă a situației economice a industriei Uniunii au împiedicat-o să realizeze alte investiții necesare pentru îmbunătățirea în continuare a calității.

(67) În consecință, Comisia nu a identificat niciun alt factor care să atenueze legătura de cauzalitate dintre creșterea importurilor și prejudiciul grav cauzat producătorilor din Uniune.

8.3. Concluzie

(68) Din motivele de mai sus, Comisia a concluzionat cu titlu provizoriu că există o legătură de cauzalitate între creșterea semnificativă a importurilor și prejudiciul grav suferit de industria Uniunii. Este posibil ca alți factori, în special prețurile ridicate la energie, să fi contribuit la prejudiciul grav suferit de producătorii din Uniune, dar acești factori nu au atenuat legătura de cauzalitate.

9. INTERESUL UNIUNII

(69) Comisia a examinat dacă adoptarea unor măsuri provizorii ar fi în interesul Uniunii. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv a celor ale producătorilor, importatorilor și utilizatorilor din Uniune.

(70) Industria Uniunii este formată din aproximativ 12 producători cu sediul în diferite state membre ale Uniunii și număra, în 2025, peste 3 000 de angajați în legătură cu produsul în cauză. Dispariția sa ar avea consecințe negative semnificative atât pentru angajați, cât și pentru regiunile în care sunt situate instalațiile de producție.

(71) S-a stabilit că industria Uniunii suferă un prejudiciu grav cauzat de creșterea importurilor. Prin urmare, instituirea unor măsuri pentru a proteja industria Uniunii împotriva acestei creșteri semnificative a importurilor este în mod clar în interesul acesteia.

(72) GOES și SLC sunt un factor de producție indispensabil pentru transformatoare, care constituie o componentă critică a rețelei, a căror disponibilitate și accesibilitate din punct de vedere financiar sunt esențiale pentru tranziția energetică și pentru securitatea aprovizionării în Europa. Având în vedere că în Europa nu se produc GOES și SLC, industria transformatoarelor din Uniune ar depinde în întregime de importurile acestor materiale din țări terțe. În cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei Uniunii în ceea ce privește GOES și SLC a scăzut cu 23 de puncte procentuale, ajungând la 43 %, în timp ce cota de piață a importatorilor a continuat să crească, în special cea din China, care a crescut la peste 50 % din totalul importurilor.

(73) Întrucât perturbările lanțurilor de aprovizionare mondiale au evidențiat vulnerabilitățile existente, menținerea unei industrii viabile a GOES și SLC permite Uniunii să își asigure producția industrială și autonomia strategică, inclusiv în perioade de incertitudine la nivel mondial.

(74) Totodată, existența în Uniune a unei industrii a GOES și SLC contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii. Industria Uniunii respectă normele de mediu ale Uniunii, în timp ce importurile de GOES și SLC ar putea duce la relocarea emisiilor de dioxid de carbon.

(75) În general, utilizatorii și importatorii urmăresc să obțină prețuri cât mai scăzute. Totuși, este și în interesul lor să existe o industrie a Uniunii competitivă și viabilă, care să constituie o sursă sigură de aprovizionare.

(76) Mai multe părți interesate au susținut că producătorii din Uniune nu puteau satisface cererea utilizatorilor din Uniune nici din punct de vedere cantitativ, nici din punct de vedere calitativ. Totodată, capacitatea totală a industriei GOES din Uniune nu ar fi suficientă pentru a acoperi consumul de GOES din Uniune. În plus, GOES produse de industria Uniunii nu ar îndeplini cerințele privind pierderile în miez și zgomotul impuse în temeiul Regulamentului (UE) nr. 548/2014 al Comisiei (14). În consecință, industria transformatoarelor din Uniune nu ar fi în măsură să producă transformatoare care să îndeplinească aceste cerințe. Mai mult, părțile au susținut că instituirea unei măsuri ar determina o creștere semnificativă a prețurilor GOES și SLC pentru industria transformatoarelor din Uniune, situată în aval. Toate acestea ar afecta competitivitatea industriei transformatoarelor din Uniune și ar conduce la creșterea importurilor de transformatoare și a dependenței de China. Comisia a ținut seama de preocupările legate de aprovizionarea cu GOES și SLC prin introducerea unor taxe specifice bazate pe prețuri minime de import, combinate cu contingente tarifare, menite nu numai să protejeze industria Uniunii, ci și să mențină piața Uniunii deschisă importurilor. Forma măsurilor va garanta, de asemenea, că eventualele costuri suplimentare vor fi limitate la minimul strict necesar pentru producătorii de transformatoare, în special pentru cei care se aprovizionează deja cu GOES de înaltă calitate la prețuri apropiate de nivelul pragului de preț. De asemenea, costul GOES reprezintă, în medie, între 10 % și 30 % din costul unui transformator, iar creșterea costurilor va reprezenta, în majoritatea cazurilor, doar un procent redus din acest cost. Pe de altă parte, instituirea de măsuri va permite industriei Uniunii să investească în vederea creșterii producției de GOES de înaltă calitate.

(77) În plus, s-a afirmat că o măsură privind GOES și SLC ar conduce la circumvenție. Producătorii din țările exportatoare ar putea prelucra în continuare GOES și SLC în miezuri încorporate în transformatoare pentru a evita taxele.

(78) Comisia a examinat această afirmație și a considerat justificat ca măsurile să se aplice și miezurilor încorporate în transformatoare. Astfel, GOES și SLC, inclusiv SLC prelucrate ulterior și încorporate în transformatoare, vor face obiectul măsurilor provizorii instituite în temeiul prezentului regulament. Această includere este necesară pentru a garanta eficacitatea măsurilor. În plus, un miez încorporat într-un transformator este identificabil și are aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice ca un miez care nu a fost încă integrat într-un transformator.

(79) În plus, mai multe părți au susținut că o creștere a prețurilor GOES și SLC din cauza măsurii ar afecta în mod negativ sectorul transformatoarelor, ceea ce ar întârzia extinderea rețelei și ar conduce la creșterea prețurilor energiei electrice.

(80) Comisia a respins aceste afirmații. Prețurile transformatoarelor reprezintă doar o mică parte din costurile totale suportate pentru exploatarea rețelei electrice. Efectul unei creșteri a prețurilor transformatoarelor asupra costurilor de exploatare a rețelei și, ulterior, asupra prețurilor energiei electrice a fost considerat neglijabil.

(81) Unele părți au susținut că instituirea unor măsuri de salvgardare nu este în interesul Uniunii, deoarece aceste măsuri, în combinație cu mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră („CBAM”), care va fi introdus în curând în temeiul legislației Uniunii, vor conduce la prețuri de import și mai mari, ceea ce va avea probabil un impact negativ asupra competitivității producătorilor de transformatoare.

(82) Comisia a respins acest argument. Producătorii din Uniune își adaptează în permanență procesele de producție pentru a se conforma legislației Uniunii menite să reducă emisiile de dioxid de carbon. Măsurile CBAM urmăresc să mențină competitivitatea industriei Uniunii în raport cu producătorii din țările exportatoare, care, în temeiul legislației lor naționale, nu trebuie să respecte norme similare privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Acceptarea argumentului ar submina eforturile Uniunii de a reduce emisiile de dioxid de carbon, ceea ce contravine în mod clar interesului Uniunii.

(83) Pe baza afirmațiilor și considerațiilor de mai sus, Comisia a stabilit că măsurile de salvgardare în formele prezentate în secțiunea 12.2 de mai jos vor asigura un echilibru adecvat între interesele producătorilor și cele ale utilizatorilor, remediind, pe de o parte, prejudiciul grav cauzat de creșterea importurilor și, pe de altă parte, ținând seama de interesele producătorilor de transformatoare, prin includerea în domeniul de aplicare al măsurilor a acelor SLC încorporate în transformatoarele importate.

(84) Măsura instituită va servi, probabil, și drept catalizator pentru investițiile industriei Uniunii în producția de GOES și de SLC și pentru creșterea ulterioară a gradului de utilizare a capacității de producție. Instituirea măsurilor va permite producătorilor din Uniune să reia și să își majoreze producția și să își recâștige competitivitatea. Acest lucru va conduce, pe termen lung, la o industrie a Uniunii mai sustenabilă și mai competitivă.

(85) Pe baza considerațiilor de mai sus și a examinării atente a diferitelor interese, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că este în interesul Uniunii să adopte măsuri de salvgardare sub formă de taxe specifice, pe baza diferenței dintre un prag de preț stabilit și prețul real de import per clasă de calitate a produsului. Efectele pozitive pentru industria din Uniune depășesc efectele negative cu care se poate confrunta industria transformatoarelor. Această măsură echilibrată ar permite importurile în Uniune, în special pe cele de produse din clase de calitate superioare, asigurând astfel, pe de o parte, că aprovizionarea din surse externe continuă să satisfacă cererea industriei din aval și, pe de altă parte, niveluri sustenabile ale prețurilor pentru industria Uniunii.

(86) Producătorii din Uniune ai produsului în cauză au o importanță strategică pentru securitatea economică și reziliența pe termen lung a Uniunii, iar Uniunea nu își poate permite pierderea acestei industrii. Prin urmare, Comisia consideră că măsura de salvgardare este în interesul Uniunii.

10. CIRCUMSTANȚE CRITICE

(87) În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2015/478, Comisia a examinat dacă existau circumstanțe critice în care orice întârziere ar antrena un prejudiciu dificil de reparat. În special, Comisia a examinat situația actuală a producătorilor din Uniune, precum și probabilitatea unei noi creșteri a importurilor în viitorul imediat.

(88) Producătorii din Uniune se aflau deja într-o situație dificilă, astfel cum se explică în secțiunea 7 din prezentul regulament. În special, producătorii din Uniune au pierdut cote de piață semnificative pe o piață altminteri în creștere. Mai mult, un producător din Uniune a oprit temporar producția la una dintre fabricile sale din cauza situației economice nesustenabile.

(89) Totodată, astfel cum s-a explicat mai sus în secțiunea 5, volumul supracapacității globale existente (fără a include capacitatea suplimentară planificată) a fost estimat la peste 842 000 de tone, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul consumului din Uniune în aceeași perioadă. Având în vedere supracapacitatea foarte ridicată, care depășește orice cerere potențială, inclusiv creșterea preconizată a cererii în țările exportatoare, producătorii vor încerca să găsească piețe de desfacere pentru producția excedentară în țările importatoare, foarte probabil inclusiv în Uniune, care, spre deosebire de multe alte piețe, rămâne deschisă.

(90) Din cauza măsurilor de apărare comercială instituite în numeroase țări terțe (a se vedea considerentul 32) și a tarifelor impuse de SUA (a se vedea considerentul 32), piața Uniunii va rămâne o destinație de export atractivă, astfel cum se explică în secțiunea 5. Având în vedere situația deja dificilă a producătorilor din Uniune, orice creștere suplimentară a importurilor ar fi nesustenabilă.

(91) Prin urmare, Comisia a considerat că, ținând seama de prejudiciul grav suferit de producătorii din Uniune și de riscul unei creșteri suplimentare a importurilor, există circumstanțe critice. Orice întârziere în adoptarea măsurilor de salvgardare provizorii ar antrena un prejudiciu dificil de reparat. Prin urmare, Comisia concluzionează că măsurile de salvgardare provizorii ar trebui adoptate fără întârziere.

11. EXCLUDEREA ANUMITOR ȚĂRI DIN DOMENIUL DE APLICARE AL MĂSURILOR PROVIZORII

(92) În urma deschiderii investigației, Columbia, Consiliul de Cooperare al Golfului, Islanda, Mexic, Ucraina, Elveția, Taiwan și Thailanda au susținut că ar trebui excluse din domeniul de aplicare al măsurilor, fie având în vedere statutul lor de țări în curs de dezvoltare, fie având în vedere volumele neglijabile ale exporturilor de produs în cauză către Uniune, fie în temeiul unui acord comercial bilateral în vigoare între acestea și Uniune.

(93) Mai multe părți au solicitat excluderea Japoniei și a Coreei din domeniul de aplicare al măsurilor, deoarece aceste țări exportă tipuri de produse de înaltă calitate care nu sunt fabricate în Uniune și care, prin urmare, nu concurează cu tipurile de produse fabricate de producătorii din Uniune.

(94) În conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2015/478 și cu obligațiile internaționale ale Uniunii, măsurile provizorii nu trebuie să se aplice niciunui produs originar dintr-o țară în curs de dezvoltare membră a OMC sau din Algeria (15) atât timp cât cota lor în importurile acestui produs în Uniune nu depășește 3 %, cu condiția ca țările în curs de dezvoltare membre ale OMC cu o cotă de import mai mică de 3 %, împreună, să nu reprezinte mai mult de 9 % din totalul importurilor în Uniune ale produsului în cauză.

(95) Anexa III.1 enumeră toate țările în curs de dezvoltare care sunt membre ale OMC și care, prin urmare, au dreptul de a fi scutite de măsura de salvgardare.

(96) Constatarea preliminară a Comisiei arată că importurile de produs în cauză originar din țările în curs de dezvoltare membre ale OMC nu ar îndeplini condițiile pentru a beneficia de derogarea menționată anterior dacă importurile din aceste țări ar fi luate în considerare pentru produsul în cauză în ansamblu. În schimb, dacă importurile din aceste țări sunt analizate pentru fiecare tip de produs, atunci, cu excepția unui singur tip de produs, numeroase țări în curs de dezvoltare membre ale OMC beneficiază de derogare. Prin urmare, în conformitate cu practica anterioară, Comisia consideră că, în această etapă, este adecvat să se calculeze volumul importurilor din țările în curs de dezvoltare pentru fiecare tip de produs. De asemenea, creșterea tarifară este stabilită pentru fiecare tip de produs, având în vedere variațiile semnificative ale nivelurilor prețurilor. Anexa III.2 (Lista tipurilor de produse originare din țările în curs de dezvoltare cărora li se aplică măsurile provizorii) specifică țările în curs de dezvoltare care fac obiectul măsurilor de salvgardare provizorii.

(97) În plus, astfel cum s-a explicat și în secțiunea 4, legislația în vigoare a Uniunii impune exceptarea importurilor din Ucraina de la aplicarea măsurilor de salvgardare. Comisia a adoptat Regulamentul (UE) 2025/1153 (16) de suspendare a aplicării anumitor dispoziții ale Regulamentului (UE) 2015/478 în măsura în care acestea se referă la importurile din Ucraina. În conformitate cu regulamentul menționat și cu cerința privind paralelismul, importurile din Ucraina au fost excluse din domeniul de aplicare al prezentei investigații de salvgardare (17).

12. CONCLUZII ȘI ADOPTAREA UNEI MĂSURI PROVIZORII

12.1. Adoptarea unei măsuri provizorii

(98) S-a concluzionat, cu titlu preliminar, că producătorii din Uniune suferă un prejudiciu grav. Având în vedere circumstanțele critice, se consideră că ar trebui luată o măsură de salvgardare provizorie pentru a preveni noi prejudicii pentru industria Uniunii, care ar fi dificil de reparat înainte de încheierea actualei investigații.

12.2. Forma, nivelul și durata măsurii provizorii

(99) Atunci când a decis cu privire la forma cea mai adecvată pentru măsură, Comisia a luat în considerare mai multe elemente. În primul rând, Comisia a examinat măsurile adecvate pentru remedierea prejudiciului suferit de producătorii din Uniune. În această privință, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil, constituit din costul mărfurilor vândute, la care a adăugat un profit-țintă de 15 %. Un astfel de profit-țintă a fost considerat necesar pentru a permite realizarea investițiilor necesare fabricării unor produse de cea mai înaltă calitate, pentru care cererea pe piață este în creștere.

(100) În al doilea rând, Comisia a luat în considerare măsurile antidumping în vigoare – și care vor continua să se aplice – în ceea ce privește importurile de GOES din cinci țări (18), în cazul cărora o taxă specifică în legătură cu diferența dintre un prag de preț stabilit și prețul real de import a fost considerată cea mai adecvată, în principal având în vedere nevoia utilizatorilor, și anume industria transformatoarelor, de a putea continua să importe produse de înaltă calitate la prețuri care nu conduc la o creștere nejustificată a costurilor pentru producătorii de transformatoare. Într-adevăr, de la instituirea măsurilor în 2015, importurile, în special cele din Japonia și Coreea de Sud, constând în cea mai mare parte în produse de înaltă calitate, au fost efectuate la prețuri peste nivelurile prețurilor minime de import, ceea ce a însemnat că nu au fost plătite taxe. În același timp, măsurile în vigoare au asigurat un nivel de bază de protecție a industriei Uniunii împotriva importurilor efectuate la prețuri scăzute și prejudiciabile. Întrucât taxele specifice legate de prețurile minime de import au fost stabilite cu mai mult de 10 ani în urmă, acestea sunt în prezent depășite, deoarece nivelurile sunt prea scăzute și, prin urmare, nu mai oferă o protecție eficace industriei Uniunii.

(101) În al treilea rând, Comisia s-a ghidat după practica anterioară în investigațiile de salvgardare și după obligațiile internaționale care specifică că fluxurile comerciale tradiționale ar trebui respectate în măsura în care nu exacerbează prejudiciul grav stabilit. În acest sens, Comisia a considerat, de asemenea, că o creștere disproporționat de mare a importurilor, care a fost stabilită în cazul importurilor din China, ar trebui să fie plafonată la rata de creștere medie înregistrată între anii 2021 și 2023 (43 %) și aplicată creșterii importurilor între anii 2023 și 2025, pentru a calcula volumul contingentelor tarifare pentru importurile provenind de la alți parteneri comerciali în cursul aceleiași perioade reprezentative.

(102) În al patrulea rând, unele părți au susținut că măsura ar trebui să acopere, pentru a fi eficientă, și produsul în cauză atunci când este încorporat în transformatoare. Comisia a fost de acord cu această afirmație și a considerat că măsurile de salvgardare provizorii ar trebui, într-adevăr, să se aplice produsului în cauză atunci când este încorporat în produse din aval, și anume în transformatoare. Această includere urmărește să evite ca scăderea importurilor de produs în cauză în urma instituirii măsurilor de salvgardare provizorii să determine o creștere a importurilor de produse situate imediat în aval, și anume de transformatoare, ceea ce ar reduce în mod semnificativ eficacitatea măsurii de salvgardare. Miezul de oțel este încorporat în transformator, dar nu își pierde identitatea, astfel încât poate fi identificat în interiorul acestuia.

(103) Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a constatat în mod provizoriu că cea mai adecvată formă a măsurii de salvgardare ar fi o taxă specifică care să reflecte diferența dintre un prag de preț stabilit și prețul real de import, în combinație cu un contingent tarifar pentru fiecare tip de produs. Nivelul pragului de preț stabilit va fi diferit în interiorul și în afara contingentului. Această măsură va proteja industria Uniunii împotriva unei creșteri a importurilor efectuate la prețuri scăzute și prejudiciabile și, în același timp, va asigura că producătorii de transformatoare pot continua să importe produsul în cauză, în special produse de înaltă calitate din Japonia și Coreea de Sud. În prezent, aceste importuri sunt deja efectuate la prețuri apropiate de prețurile-prag stabilite provizoriu, și uneori chiar la prețuri mai ridicate. Prin urmare, această formă a măsurii va perturba comerțul în cea mai mică măsură posibilă și va garanta că eventualul impact asupra costurilor suportate de producătorii de transformatoare va fi limitat la strictul necesar.

(104) În ceea ce privește miezul încorporat în transformatoare, Comisia a constatat că o taxă specifică exprimată în EUR/tonă, corespunzătoare diferenței dintre un prag de preț stabilit pentru miezuri și prețul mediu de import bazat pe datele Eurostat pentru anii 2023 și 2025, ar fi mijlocul cel mai adecvat și mai realizabil pentru atingerea obiectivului urmărit.

(105) Comisia a concluzionat că ar trebui introdus un contingent distinct pentru GOES și SLC. Nivelurile contingentelor ar trebui să se bazeze pe nivelul mediu al importurilor din ultimii trei ani. În plus, anumite părți interesate au susținut că importurile în cadrul regimului de perfecționare activă (IPR) ar trebui luate în considerare, că Japoniei ar trebui să i se aloce un contingent ridicat, că respectivele contingente ar trebui stabilite trimestrial și că ar trebui introdus un sistem de reportare a contingentelor.

(106) Pe baza considerațiilor privind interesul Uniunii și pentru a asigura utilizarea optimă a volumelor contingentelor tarifare, Comisia a considerat că acestea ar trebui alocate, pe de o parte, contingentelor specifice de țară pentru țările care au un interes substanțial în furnizarea tipului specific de produs în cauză și, pe de altă parte, tuturor celorlalte origini.

(107) În sensul prezentului regulament, se consideră că țările cu o cotă de peste 5 % din importurile din ultimii 3 ani pentru tipul de produs în cauză au un interes semnificativ în ceea ce privește aprovizionarea. Un contingent tarifar rezidual (denumit în continuare „contingentul rezidual”) bazat pe media importurilor rămase în ultimii trei ani ar trebui alocat tuturor celorlalte țări furnizoare. Contingentul rezidual ar trebui completat în ordinea cronologică a datelor la care sunt acceptate declarațiile de punere în liberă circulație, astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei. Această metodă de administrare necesită o cooperare strânsă între statele membre și Comisie.

(108) Admisibilitatea mărfurilor importate din țările în curs de dezvoltare cu excluderea contingentelor tarifare este dependentă de originea mărfurilor respective. Prin urmare, ar trebui aplicate criteriile pentru determinarea originii nepreferențiale aflate în vigoare în prezent în Uniune.

(109) Ar trebui create codurile TARIC enumerate în anexa II.

(110) Măsurile provizorii ar trebui să se aplice timp de 155 de zile calendaristice (până la 26.2.2027) de la data intrării în vigoare a prezentului regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Sub rezerva articolului 4, se deschid contingente tarifare specifice pentru importurile în Uniune de GOES și de SLC încadrate la codurile NC (7225 11 00 , 7226 11 00 și 8504 90 13 ) pentru o perioadă de 155 de zile calendaristice de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(2) Se introduce o taxă de salvgardare provizorie pentru importurile în Uniune de anumite produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați, încadrate în prezent la codurile NC 7225 11 00 și 7226 11 00 , pentru o perioadă de 155 de zile calendaristice de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(3) Se introduce o taxă de salvgardare provizorie pentru importurile în Uniune de laminate sau miezuri de oțel, inclusiv suprapuse sau înfășurate, încadrate în prezent la codul NC 8504 90 13 , încorporate sau nu în transformatoare, încadrate la codurile NC 8504 21 00 , 8504 22 10 , 8504 22 90 , 8504 23 00 , 8504 31 21 , 8504 31 29 , 8504 31 80 , 8504 32 00 , 8504 33 00 și 8504 34 00 , pentru o perioadă de 155 de zile calendaristice de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(4) Toate contingentele tarifare repartizate în temeiul prezentului regulament trebuie gestionate pe baza principiului „primul venit, primul servit”, astfel cum se prevede la articolele 49-54 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447. Valoarea taxei de salvgardare provizorii aplicabile produselor enumerate la articolul 1 alineatul (2) este egală cu diferența dintre pragul de preț stabilit, menționat în anexa I, și prețul net franco-frontiera Uniunii, înainte de vămuire, în cazul în care acesta din urmă este mai mic decât cel dintâi. Nivelul pragului de preț stabilit va fi diferit în interiorul și în afara contingentului. Nu se percepe nicio taxă în cazul în care prețul net franco-frontiera Uniunii este egal cu sau mai mare decât pragul de preț stabilit menționat în anexa I.

(5) Valoarea taxei de salvgardare provizorii aplicabile produselor enumerate la articolul 1 alineatul (3), atunci când nu sunt încorporate în transformatoare, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (3), este egală cu diferența dintre pragul de preț stabilit menționat în anexa I și prețul net franco-frontiera Uniunii, înainte de vămuire, în cazul în care acesta din urmă este mai mic decât cel dintâi. Nivelul pragului de preț stabilit va fi diferit în interiorul și în afara contingentului. Nu se percepe nicio taxă în cazul în care prețul net franco-frontiera Uniunii este egal cu sau mai mare decât pragul de preț stabilit menționat în anexa I.

(6) Valoarea taxei de salvgardare provizorii aplicabile produselor enumerate la articolul 1 alineatul (3), atunci când sunt încorporate în transformatoare, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (3), este de 1 140 EUR pentru fiecare tonă de produs menționat la același articol, încorporat într-un transformator, prezentat pentru punerea în liberă circulație în Uniune. Operatorii economici declară greutatea în tone a miezului integrat în transformator. Produsele enumerate la articolul 1 alineatul (3), atunci când sunt încorporate în transformatoare, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (3), nu fac obiectul contingentelor.

(7) Pragurile de preț stabilite pentru fiecare tip de produs sunt enumerate în anexa I.

(8) Anumite coduri TARIC stabilite prin Regulamentul (UE) 2015/1953 se înlocuiesc cu codurile TARIC ulterioare create prin prezentul regulament.

Articolul 2

(1) Originea oricărui produs căruia i se aplică prezentul regulament este determinată în conformitate cu dispozițiile în vigoare în Uniune referitoare la originea nepreferențială.

(2) Dacă nu se precizează altfel, se aplică dispozițiile relevante în vigoare referitoare la taxele vamale.

Articolul 3

Statele membre și Comisia colaborează îndeaproape pentru a asigura respectarea prezentului regulament.

Articolul 4

Pentru produsul în cauză, anexa III precizează țările în curs de dezvoltare din care sunt originare produsele cărora li se aplică măsurile prevăzute la articolul 1.

Articolul 5

Importurile produsului în cauză originar din Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Kenya și Ucraina nu fac obiectul măsurii prevăzute la articolul 1.

Articolul 6

În cazul importurilor care fac obiectul acestor taxe de salvgardare provizorii și care fac, de asemenea, obiectul taxelor antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/58 al Comisiei, taxele antidumping nu vor fi percepute pentru perioada de aplicare a prezentului regulament, deoarece aceste taxe sunt mai mici decât taxele de salvgardare provizorii.

Articolul 7

Prezentul regulament intră în vigoare la 25 septembrie 2026.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 septembrie 2026.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor, JO L 83, 27.3.2015, p. 16, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/478/oj.

(2) Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe, JO L 123, 19.5.2015, p. 33, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/755/2017-05-19.

(3) Acordul privind Spațiul Economic European – Actul final – Declarații comune – Declarații ale guvernelor statelor membre ale Comunității și ale statelor AELS – Acorduri – Procesul-verbal convenit – Declarații ale uneia sau mai multor părți contractante la Acordul privind Spațiul Economic European, JO L 1, 3.1.1994, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/1994/1/oj.

(4) Aviz de deschidere a unei anchete de salvgardare privind importurile de anumite produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați (JO C, C/2026/1848, 27.3.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/1848/oj).

(5) Acordul privind Spațiul Economic European, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/1994/1/oj.

(6) Acord de parteneriat economic între Uniunea Europeană și Republica Kenya, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/2024/1648/oj.

(7) Regulamentul (UE) 2025/1153 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2025 de suspendare a anumitor dispoziții ale Regulamentului (UE) 2015/478 în ceea ce privește importurile de produse ucrainene în Uniune, (JO L, 2025/1153, 5.6.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2025/1153/oj).

(8) https://www.federalregister.gov/documents/2025/06/09/2025-10524/adjusting-imports-of-aluminum-and-steel-into-the-united-states.

(9) https://www.federalregister.gov/documents/2025/06/09/2025-10524/adjusting-imports-of-aluminum-and-steel-into-the-united-states.

(10) https://www.reuters.com/markets/commodities/china-extend-anti-dumping-duties-steel-product-japan-south-korea-eu-2022-07-22/#:~:text=Reuters%20Plus-,China%20to%20extend%20anti%2Ddumping%20duties%20on%20steel%20product%20from,during%20the%20year%2Dlong%20investigation.

(11) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/58 al Comisiei din 14 ianuarie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați, originare din Republica Populară Chineză, Japonia, Republica Coreea, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, JO L 10, 17.1.2022, p. 17, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2022/58/oj.

(12) http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/2522/oj.

(13) Documentul OMC WT/Let/1220.

(14) Regulamentul (UE) nr. 548/2014 al Comisiei din 21 mai 2014 privind punerea în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește transformatoarele de putere mici, medii și mari, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/548/2019-11-14.

(15) 2005/690/CE: Decizia Consiliului din 18 iulie 2005 privind încheierea Acordului euro-mediteranean de instituire a unei asocieri între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Algeriană Democratică și Populară, pe de altă parte, JO L 265, 10.10.2005, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2005/690/oj.

(16) Regulamentul (UE) 2025/1153 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2025 de suspendare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) 2015/478 în ceea ce privește importurile de produse ucrainene în Uniune, (JO L, 2025/1153, 5.6.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2025/1153/oj).

(17) Prezenta măsură acordă, de asemenea, țărilor care nu sunt membre ale OMC tratamentul acordat membrilor OMC.

(18) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1953 al Comisiei din 29 octombrie 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați, originare din Republica Populară Chineză, Japonia, Republica Coreea, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii, JO L 284, 30.10.2015, p. 109, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2015/1953/oj.

ANEXA I

I.1 Pragul de preț aplicabil pentru creșterea tarifului

Tip de produs Coduri TARIC Pragul de preț (EUR/tonă)
În cadrul contingentului În afara contingentului
GOES 7225 11 00 11 3 400 3 500
GOES 7225 11 00 12 3 100 3 500
GOES 7225 11 00 15 2 800 3 500
GOES 7225 11 00 19 2 800 3 500
GOES 7225 11 00 90 3 400 3 500
GOES 7226 11 00 12 3 400 3 500
GOES 7226 11 00 13 3 100 3 500
GOES 7226 11 00 14 2 800 3 500
GOES 7226 11 00 16 2 800 3 500
GOES 7226 11 00 19 3 400 3 500
GOES 7226 11 00 92 3 400 3 500
GOES 7226 11 00 93 3 100 3 500
GOES 7226 11 00 94 2 800 3 500
GOES 7226 11 00 96 2 800 3 500
GOES 7226 11 00 99 3 400 3 500
Laminate 8504 90 13 10 4 000 4 550
Miezuri 8504 90 13 90 5 000 5 600

I.2 Volumele contingentelor tarifare

Tip de produs Coduri SA și NC Alocarea per țară (unde este cazul) Volumul contingentului tarifar (tone nete) aplicabil până la 26.2.2027 Nivelul taxei suplimentare Numere de ordine
GOES 7225 11 , 7226 11 China 30 693,68 a se vedea Anexa I.1 09.0535
Japonia 23 103,61 a se vedea Anexa I.1 09.0536
Republica Coreea (Coreea de Sud) 4 789,93 a se vedea Anexa I.1 09.0537
Alte țări 5 360,39 a se vedea Anexa I.1 09.0538
Laminate și miezuri 8504 90 13 Turcia 14 161,55 a se vedea Anexa I.1 09.0539
China 4 241,07 a se vedea Anexa I.1 09.0540
Emiratele Arabe Unite 2 704,99 a se vedea Anexa I.1 09.0541
Alte țări 2 694,36 a se vedea Anexa I.1 09.0542

ANEXA II

Coduri TARIC: Descriere

7225 11 00 11: Cu o pierdere maximă în miez care nu este mai mare de 0,7 W/kg

7225 11 00 12: Cu o pierdere maximă în miez mai mare de 0,7 W/kg, dar nu mai mare de 0,9 W/kg

7226 11 00 12: Cu o pierdere maximă în miez care nu este mai mare de 0,7 W/kg

7226 11 00 13: Cu o pierdere maximă în miez mai mare de 0,7 W/kg, dar nu mai mare de 0,9 W/kg

7226 11 00 92: Cu o pierdere maximă în miez care nu este mai mare de 0,7 W/kg

7226 11 00 93: Cu o pierdere maximă în miez mai mare de 0,7 W/kg, dar nu mai mare de 0,9 W/kg

8504 90 13 10: Laminate din oțel pentru transformatoare și bobine de reactanță și de inductanță

8504 90 13 90: Miezuri din oțel pentru transformatoare și bobine de reactanță și de inductanță

ANEXA III

III.1 — Lista țărilor în curs de dezvoltare membre ale OMC și Algeria

Afganistan, Africa de Sud, Albania, Algeria, Angola, Antigua și Barbuda, Arabia Saudită, Argentina, Armenia, Bahrain, Bangladesh, Barbados, Belize, Benin, Bolivia, Botswana, Brazilia, Brunei Darussalam, Burkina Faso, Burundi, Cabo Verde, Cambodgia, Camerun, Chile, China, Ciad, Columbia, Congo, Costa Rica, Côte d’Ivoire, Cuba, Djibouti, Dominica, Ecuador, Egipt, El Salvador, Emiratele Arabe Unite, Eswatini, Fiji, Filipine, Gabon, Gambia, Georgia, Ghana, Grenada, Guatemala, Guineea, Guineea-Bissau, Guyana, Haiti, Honduras, Hong Kong, India, Indonezia, Insulele Solomon, Iordania, Jamaica, Kazahstan, Kenya, Kuweit, Lesotho, Liberia, Macao, Macedonia de Nord, Madagascar, Malawi, Malaysia, Maldive, Mali, Maroc, Mauritania, Mauritius, Mexic, Moldova, Mongolia, Mozambic, Muntenegru, Myanmar, Namibia, Nepal, Nicaragua, Niger, Nigeria, Oman, Pakistan, Panama, Papua-Noua Guinee, Paraguay, Peru, Qatar, Republica Centrafricană, Republica Democrată Populară Laos, Republica Democratică Congo, Republica Dominicană, Republica Kârgâzstan, Rwanda, Saint Kitts și Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent și Grenadine, Samoa, Senegal, Seychelles, Sierra Leone, Sri Lanka, Suriname, Tadjikistan, Tanzania, Thailanda, Togo, Tonga, Trinidad și Tobago, Tunisia, Turcia, Ucraina, Uganda, Uruguay, Vanuatu, Venezuela, Vietnam, Yemen, Zambia, Zimbabwe.

III.2 — Lista tipurilor de produse originare din țările în curs de dezvoltare cărora li se aplică măsurile provizorii

Țara/Tipul de produse GOES Laminate și miezuri
China X X
Brazilia X
Turcia X
Emiratele Arabe Unite X
Sursă: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2133 din 18 septembrie 2026, paginile 1-21.

Questo articolo ha carattere puramente informativo e non costituisce consulenza legale. Per situazioni specifiche, consultare un avvocato o un consulente fiscale autorizzato.