Pe scurt

  • Banii care urmează omul afară din centrul rezidențial, standardul de cost al centrului păstrat 24 de luni, se acordau doar celor care plecau până pe 30 iunie 2026. Legea șterge acest termen și îl înlocuiește cu o condiție: sumele se acordă până când legea bugetară anuală asigură finanțarea celor două beneficii din Legea nr. 7/2023.
  • Cine a părăsit un centru după 30 iunie 2026 primește banii retroactiv, pentru toată perioada de atunci, adică 62 de zile până la intrarea în vigoare a legii.
  • Procedura de plată a celor două beneficii, pentru locuire și de tranziție, trece dintr-o hotărâre de Guvern suspendată de instanță după două zile în anexa unei legi, unde nu mai poate fi suspendată la fel.
Act: Legea nr. 178/2026
Publicat: M. Of. nr. 724 din 28 august 2026
Intră în vigoare: 31 august 2026

Sprijinul financiar care însoțește o persoană cu dizabilități la ieșirea din centrul rezidențial urma să nu se mai acorde nimănui care pleacă după 30 iunie 2026. Legea nr. 178/2026 șterge acel termen, iar cei care au ieșit între timp primesc banii retroactiv. Actul, publicat în Monitorul Oficial nr. 724 din 28 august 2026 și promulgat prin Decretul nr. 731/2026, abrogă în același timp Hotărârea Guvernului nr. 569/2026, a cărei executare fusese suspendată de Curtea de Apel București la două zile după publicare, și mută procedura din ea în anexa nr. 1 la Legea nr. 7/2023.

Sunt două povești în același act. Prima e despre bani și despre un termen care era pe cale să închidă robinetul. Articolul III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2025 spunea că persoana care iese dintr-un centru rezidențial păstrează standardul de cost al centrului din care provine timp de 24 de luni, dar numai dacă a plecat „până la data de 30 iunie 2026”. Legea rescrie articolul și scoate condiția.

A doua e despre unde stau scrise regulile. Beneficiul pentru locuire, o indemnizație lunară pentru chirie, asigurare, utilități și reparații curente, și beneficiul de tranziție, care acoperă costurile mutării propriu-zise, sunt prevăzute în Legea nr. 448/2006 din 2023. Procedura lor de plată a apărut abia pe 28 iulie 2026, prin hotărâre de Guvern, iar pe 30 iulie Curtea de Apel București i-a suspendat executarea, la cererea PSD, până la judecarea acțiunii în anulare. Acum aceeași procedură, aproape cuvânt cu cuvânt, devine anexă la o lege. Tot în această perioadă, Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap primește un regulament de organizare nou, prin Ordinul ANPDPD nr. 784/2026, cu reguli mai stricte pentru contestarea gradului de handicap.

Efectele pe care le produce

Primul efect este ștergerea termenului de 30 iunie 2026. Cele trei alineate ale art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2025 care conțineau sintagma „până la data de 30 iunie 2026” nu o mai conțin. Persoana care iese dintr-un centru păstrează standardul de cost al acestuia 24 de luni, iar persoana vârstnică cu dizabilități care se mută într-un centru pentru vârstnici îl păstrează 6 luni, indiferent de data plecării.

Standardul de cost urmează omul și atunci când mutarea se face în regim de urgență: pentru cei scoși din centrul de la Dumbrava, statul plătește centrelor private 90% din standardul de cost, retroactiv din 1 iulie 2026.

Termenul calendaristic nu dispare fără să lase ceva în loc. Legea adaugă la același articol un alineat nou, (5), care spune că sumele se acordă „până la asigurarea surselor de finanțare, prin legea bugetară anuală”, pentru beneficiul de tranziție și pentru cel de locuire din Legea nr. 7/2023. Sprijinul nu devine, așadar, permanent: el ține până când bugetul preia cele două beneficii, iar acel moment nu are dată.

Al doilea efect este retroactiv. Art. V spune expres că plata sumelor pentru cei care au părăsit centrele după 30 iunie 2026 se face după intrarea în vigoare a legii și acoperă inclusiv perioada de atunci. Sunt 62 de zile între 30 iunie și 31 august, timp în care oameni au ieșit din centre fără finanțarea care ar fi trebuit să îi urmeze.

Al treilea efect este de nivel al actului. Art. 202 alin. (3) și art. 203 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 spuneau, în forma dată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2025, că procedura de acordare a plăților și situațiile de suspendare, modificare și încetare „se aprobă prin hotărâre a Guvernului”. De la 31 august 2026 spun că sunt reglementate în anexa nr. 1 la Legea nr. 7/2023. Aceeași procedură, alt tip de act.

Al patrulea efect este o obligație nouă, care nu exista nici în hotărâre, nici în lege până acum: cu cel puțin 12 luni înainte de data estimată a ieșirii din centru, persoana adultă cu dizabilități participă la un program de pregătire pentru viață independentă, organizat de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, pe baza planului individual de viață independentă și integrare în comunitate.

Al cincilea efect ține de definiții. „Persoana dezinstituționalizată” și „persoana aflată în risc de instituționalizare”, definite până acum în hotărârea de Guvern, intră în chiar Legea nr. 7/2023, la art. 4 lit. p) și q). Conținutul definițiilor rămâne același, dar sediul lor se ridică de la hotărâre la lege.

Al șaselea efect este o regulă de necumul, scrisă în art. VI. Beneficiul de tranziție și cel pentru locuire se acordă persoanelor care părăsesc centrele rezidențiale publice și primesc măsuri de dezinstituționalizare și de integrare în comunitate, cu excepția celor aflate în servicii de locuire asistată în comunitate, și numai dacă nu primesc sumele din art. III al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2025. Cu alte cuvinte, cineva primește fie standardul de cost al centrului din care a plecat, fie cele două beneficii, nu pe amândouă.

Al șaptelea efect privește cuantumurile, care nu se schimbă. Beneficiul pentru locuire este indemnizația lunară în valoare de un salariu minim brut pe țară. Beneficiul de tranziție are valoare maximă de două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată. Ambele se acordă pe baza documentelor justificative.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Comparația cu Hotărârea Guvernului nr. 569/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 614 din 28 iulie 2026, arată că procedura a fost preluată aproape integral, cu numerotarea articolelor decalată. Cine caută schimbări de fond în anexă găsește puține, iar cele mai multe sunt de procedură.

Prima, și cea mai utilă: cererea se poate depune acum „personal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, prin fax, prin e-mail sau online”. Hotărârea nu enumera niciun canal. Pentru o persoană cu dizabilități, aceasta e diferența dintre a ajunge la ghișeu și a nu ajunge.

A doua e o reformulare, nu o schimbare. Fereastra beneficiului de tranziție rămâne aceeași: hotărârea spunea „în primele 12 luni de la data încetării furnizării serviciului social rezidențial și cu cel mult 60 de zile înainte de această dată”, iar anexa o scrie invers, „cu cel mult 60 de zile înainte de data încetării …, dar nu mai mult de 12 luni după această dată”. Se putea cere și înainte de plecare și în hotărâre; noua ordine a cuvintelor face doar regula mai ușor de citit.

A treia ține de mutarea în alt județ. Articolul exista și în hotărâre, cu aceleași termene de 5 și de 10 zile, dar fără să spună de când curg. Anexa le ancorează: dosarul se transmite „în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii”, iar direcția nouă emite dispoziția „în termen de 10 zile de la data primirii dosarului”. Mai important, adaugă o frază care nu exista: „plata beneficiului se efectuează începând cu data încetării prevăzută la alin. (2)”. Fără ea, o mutare între județe însemna o gaură în plată.

A patra nu e o îmbunătățire. Modelul cererii, anexa nr. 2, era publicat în hotărâre ca text obișnuit, cu rubrici care se puteau citi și copia. În lege el apare cu mențiunea „Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil” și nu are strat de text utilizabil în Monitorul Oficial. Anexa nr. 3, modelul dispoziției pe care o completează funcționarul, a rămas text.

Ce nu s-a schimbat, deși ar fi meritat: metodologia care spune cine e persoană aflată în risc de instituționalizare tot nu există. Hotărârea îi dădea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități 45 de zile de la intrarea ei în vigoare, adică până pe 11 septembrie 2026. Legea reia același termen de 45 de zile, dar de la data ei, deci până pe 15 octombrie 2026.

Pentru tinerii care ies din sistemul de protecție specială, ministerul a fixat între timp și suma: indemnizația lunară este de 3.168 de lei și se plătește retroactiv, din aprilie 2026.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Sprijinul de 24 de luni care urmează persoana la ieșirea din centru nu mai expiră la o dată calendaristică, deci nu mai depinde de ziua în care cineva a reușit să plece.
  • Cine a ieșit dintr-un centru după 30 iunie 2026 primește retroactiv sumele care i se cuveneau, pe toată perioada.
  • Procedura urcă de la hotărâre de Guvern la anexă de lege, deci nu mai poate fi suspendată de instanța de contencios administrativ, cum s-a întâmplat pe 30 iulie 2026.
  • Cererea se poate depune prin poștă, fax, e-mail sau online, nu doar la ghișeu.
  • Mutarea în alt județ nu mai lasă o gaură în plată: aceasta reîncepe de la data la care dreptul încetase la vechea direcție.
  • Pregătirea pentru viață independentă devine obligatorie cu cel puțin 12 luni înainte de ieșirea din centru.

Ce rămâne o problemă

  • Termenul calendaristic e înlocuit cu o condiție fără dată: sumele se acordă până la asigurarea finanțării prin legea bugetară anuală, moment pe care nimeni nu îl poate anticipa.
  • Termenul metodologiei care identifică persoanele în risc de instituționalizare se reia de la zero și se mută de pe 11 septembrie pe 15 octombrie 2026, cu 34 de zile mai târziu.
  • Formularul de cerere, anexa nr. 2, era text în hotărâre și devine facsimil în lege, exact documentul destinat persoanei cu dizabilități.
  • Administrația are până la 35 de zile de la cerere pentru a comunica dispoziția de plată, în timp ce beneficiarul are 5 zile ca să anunțe orice schimbare.
  • Dreptul încetează dacă persoana nu prezintă trei luni consecutiv facturile de utilități, fără nicio etapă de avertizare.
  • Contradicția dintre indemnizația de un salariu minim și plata la valoarea reală a cheltuielilor a trecut neatinsă din hotărâre în lege.

Sfaturi utile

  1. Dacă ați părăsit un centru rezidențial după 30 iunie 2026, cereți direcției generale de asistență socială și protecția copilului sumele prevăzute de art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2025. Art. V din noua lege spune expres că plata acoperă și perioada de dinaintea intrării ei în vigoare.
  2. Depuneți cererea prin e-mail sau online dacă deplasarea e o problemă. Anexa enumeră expres aceste căi, alături de poșta recomandată cu confirmare de primire și de fax.
  3. Păstrați lunar facturile de utilități și dovada plății lor. Neprezentarea sau neplata lor suspendă dreptul, iar trei luni consecutive fără facturi îl sting.
  4. Cereți beneficiul de tranziție înainte de plecarea din centru: se poate depune cu până la 60 de zile înainte de data încetării serviciului și nu mai târziu de 12 luni după.
  5. Dacă vă mutați în alt județ, anunțați în cel mult 5 zile direcția care v-a stabilit dreptul. Plata reîncepe la noua direcție de la data la care a încetat la cea veche, dar numai dacă transferul pornește.
  6. Dacă trăiți în comunitate și riscați să ajungeți într-un centru, urmăriți publicarea metodologiei Autorității, așteptată până pe 15 octombrie 2026. Fără ea, calitatea de persoană aflată în risc de instituționalizare nu poate fi constatată.

Întrebări frecvente

Ce se schimbă concret pentru cineva care a ieșit dintr-un centru în iulie 2026?
Până la această lege, art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2025 îi acorda standardul de cost al centrului doar dacă plecase până pe 30 iunie 2026. Legea șterge acel termen, iar art. V prevede plata retroactivă, care acoperă și lunile iulie și august.
Cât înseamnă, în bani, cele două beneficii?
Beneficiul pentru locuire este de un salariu minim brut pe țară pe lună. Beneficiul de tranziție are o valoare maximă de două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată. Ambele se acordă pe baza documentelor justificative.
De ce era suspendată hotărârea pe care legea o abrogă?
Hotărârea Guvernului nr. 569/2026 a intrat în vigoare la publicare, pe 28 iulie 2026, iar pe 30 iulie Curtea de Apel București i-a suspendat executarea, la cererea PSD, până la judecarea acțiunii în anulare. Textul rămăsese în vigoare, dar nu se aplica.
Se poate suspenda și legea în același fel?
Nu pe aceeași cale. Suspendarea executării pronunțată în iulie privește un act administrativ, în procedura Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. O lege se contestă la Curtea Constituțională, care nu suspendă, ci constată neconstituționalitatea.
Cine este persoana aflată în risc de instituționalizare?
Fie persoana care a ieșit dintr-un centru și, din cauza condițiilor sociale, medicale și psihologice, ajunge în situația de a cere reinternarea, fie cea care, din cauza condițiilor în care trăiește în comunitate, riscă să fie instituționalizată. Definiția era în hotărâre și trece acum în Legea nr. 7/2023.
În cât timp primesc un răspuns după ce depun cererea?
Raportul de evaluare se face în cel mult 10 zile de la înregistrarea cererii, iar dispoziția de acordare în cel mult 20 de zile, comunicată în 5 zile de la emitere. Dispoziția de plată se emite în 10 zile de la dispoziția de acordare și se comunică tot în 5 zile.
Ce se întâmplă dacă nu depun facturile o lună?
Dreptul se suspendă. Dacă nu prezentați facturile trei luni consecutiv, dreptul încetează, prin dispoziția conducătorului direcției, începând cu luna următoare.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Anexa nr. 1, art. 12 alin. (5) față de art. 13 alin. (3). Art. 12 alin. (5) spune că „acordarea plăților aferente cererii … se realizează în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea dispoziției prevăzute la alin. (1)”, adică de la dispoziția de acordare a dreptului. Art. 13 alin. (3) spune că dispoziția pentru plata beneficiului „se emite … în termen de 10 zile de la data emiterii dispoziției de acordare a dreptului … și se comunică în 5 zile de la data emiterii”. Cele două termene se exclud: plata este scadentă în 5 zile lucrătoare de la dispoziția de acordare, dar actul care o ordonă poate fi emis legal abia în a zecea zi de la aceeași dispoziție și comunicat a cincisprezecea. Beneficiarul nu poate ști când i se cuvin banii, iar direcția nu poate respecta ambele termene deodată.
  • Anexa nr. 1, art. 10 alin. (1) față de art. 12 alin. (6) și de anexa nr. 3, art. 2. Art. 10 alin. (1) definește beneficiul pentru locuire drept „indemnizația lunară în valoare de un salariu minim brut pe țară”, formulare de sumă fixă, spre deosebire de art. 11 alin. (1), care pentru beneficiul de tranziție spune expres „în valoare maximă de”. Aceeași frază adaugă însă „cu încadrarea în valoarea maximă corespunzătoare acestuia, pe baza documentelor justificative”, iar art. 12 alin. (6) prevede plata „la valoarea reală a cheltuielilor efectuate în luna anterioară”. Modelul de dispoziție din anexa nr. 3 cere ambele lucruri deodată: la art. 2 alin. (1) funcționarul scrie un cuantum în lei, iar la art. 2 alin. (5) scrie că plata se face lunar la valoarea reală a cheltuielilor. O persoană care citește actul cu bună-credință nu poate stabili dacă primește un salariu minim pe lună sau doar contravaloarea facturilor, iar diferența dintre cele două este exact suma care ajunge la ea. Neconcordanța vine din Hotărârea Guvernului nr. 569/2026, dar acum este text de lege.

Analiza redacției

Actul rezolvă o problemă reală și o rezolvă la timp. Sprijinul de 24 de luni care urmează omul afară din centru era condiționat de o dată calendaristică trecută deja, 30 iunie 2026, ceea ce însemna că oricine ieșea în iulie sau august pleca fără el. Ștergerea termenului și plata retroactivă din art. V acoperă exact acest gol, chiar dacă noul alineat (5) pune în locul datei o condiție de finanțare la fel de nesigură. Merită spus, pentru că e genul de corecție care nu face titluri, dar decide dacă o persoană poate sau nu să își plătească chiria în prima lună de trai independent.

Ce nu se vede citind actul de la cap la coadă este ce a făcut abrogarea cu ceasul metodologiei. Hotărârea Guvernului nr. 569/2026 a intrat în vigoare pe 28 iulie și dădea Autorității 45 de zile ca să aprobe metodologia de evaluare a nevoilor individuale, deci până pe 11 septembrie 2026. Legea abrogă hotărârea, reia același text în anexă și pornește din nou aceleași 45 de zile, de data aceasta de la 31 august, adică până pe 15 octombrie. Un termen care mai avea 11 zile până să expire a fost reîntinerit cu 34. Fără metodologie, categoria persoanelor aflate în risc de instituționalizare există în lege, dar nu poate fi constatată de nimeni.

A doua observație cere comparație, nu lectură. Modelul cererii, singurul document pe care legea îl cere de la beneficiar, era publicat în hotărâre ca text obișnuit, cu rubrici lizibile. În lege apare cu nota „Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil” și nu are, în ediția oficială, un strat de text utilizabil: nu poate fi citit de un cititor de ecran, nu poate fi copiat și nu poate fi căutat. Anexa nr. 3, formularul funcționarului, a rămas text curat. Într-o lege despre viața independentă a persoanelor cu dizabilități, singurul document publicat inaccesibil este exact cel adresat persoanei cu dizabilități, iar forma anterioară arată că nu era o fatalitate tehnică.

A treia iese din numărarea zilelor fiecărei părți. De la cerere până la comunicarea dispoziției de plată, administrația are 20 de zile pentru dispoziția de acordare, apoi 10 zile pentru dispoziția de plată, socotite tot de la prima, și încă 5 pentru comunicarea ei, adică 35 de zile. Comunicarea dispoziției de acordare, tot de 5 zile, curge în paralel și nu se adaugă. La toate acestea se adaugă regula plății lunare, în urmă, pe facturile lunii anterioare. Beneficiarul are 5 zile ca să anunțe orice schimbare care i-ar putea modifica sau opri plata, 5 zile ca să anunțe mutarea și pierde dreptul dacă nu prezintă facturile trei luni la rând. Raportul este de 35 la 5, în favoarea instituției, într-o procedură scrisă pentru oameni care tocmai au ieșit dintr-un centru rezidențial.

Rămâne, în fundal, o întrebare de metodă. O hotărâre de Guvern a cărei executare fusese suspendată de instanță pe 30 iulie a fost abrogată o lună mai târziu, iar conținutul ei a reapărut ca anexă la o lege, unde suspendarea în contencios administrativ nu mai este posibilă. Procedura are acum forța legii, ceea ce e un câștig de stabilitate pentru beneficiari. Dar litigiul care a produs suspendarea rămâne fără obiect, iar motivele pentru care instanța a oprit aplicarea nu au fost nici confirmate, nici înlăturate public.

Ce ar trebui schimbat

  • Un singur termen de plată, nu două care se exclud. Dacă art. 12 alin. (5) ar spune „5 zile lucrătoare de la emiterea dispoziției de plată”, în loc de „de la dispoziția de acordare”, lanțul s-ar închide, iar beneficiarul ar avea o scadență pe care o poate invoca.
  • O formulare unică pentru cuantumul ajutorului de locuire. Fie „un salariu minim brut pe țară”, fie „cel mult un salariu minim brut pe țară, pe baza documentelor justificative”. Astăzi actul le scrie pe amândouă și cere funcționarului să treacă în dispoziție o sumă pe care apoi nu o plătește.
  • Republicarea anexei nr. 2 ca text. Formularul exista deja în această formă în hotărârea abrogată, deci nu e vorba de muncă suplimentară, ci de a nu pierde ce era deja făcut. Într-o lege despre dizabilitate, accesibilitatea propriului formular nu e detaliu de tehnoredactare.
  • Un termen scurt pentru metodologie, nu încă 45 de zile de la zero. Textul metodologiei era oricum în lucru din iulie; 15 zile de la intrarea în vigoare ar fi păstrat calendarul inițial în loc să îl mute cu peste o lună.
  • O avertizare înaintea încetării pentru facturi neprezentate. Trei luni consecutive fără facturi duc direct la pierderea dreptului; o notificare la a doua lună ar separa persoana care a renunțat de cea care nu a putut depune la timp.
  • O dată, nu o condiție, la capătul sprijinului de tranziție. Alineatul (5) leagă plata de momentul în care legea bugetară anuală va finanța cele două beneficii, moment care poate să nu vină. Un termen calendaristic, chiar și îndepărtat, ar spune beneficiarului până când se poate baza pe acești bani.
  • Publicarea numărului de persoane care au ieșit din centre între 1 iulie și 31 august 2026. Este exact grupul pe care art. V îl repară retroactiv, iar cifra ar arăta cât a costat, în oameni, termenul de 30 iunie.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 724 din 28 august 2026 16 pagini PDF, 120 KB actul începe la pagina 2

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

L E G E pentru completarea Legii nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative

EMITENT: Parlamentul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 28 august 2026

PARLAMENTUL ROMÂNIEI. CAMERA DEPUTAȚILOR. SENATUL

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. — Legea nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 6 ianuarie 2023, se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, după litera o) se introduc două noi litere, lit. p) și q), cu următorul cuprins: „p) persoană dezinstituționalizată — persoana cu handicap care a părăsit un serviciu social rezidențial destinat protecției persoanelor adulte cu dizabilități și a trecut de la îngrijirea instituțională la viața independentă în comunitate;

q) persoana aflată în risc de instituționalizare — persoana dezinstituționalizată care, din cauza condițiilor sociale, medicale și psihologice, se află în situația de a solicita admiterea într-un serviciu social rezidențial sau care, din cauza condițiilor sociale, medicale și psihologice în care trăiește în comunitate, se află în situația de a fi instituționalizată într-un serviciu social rezidențial.

Persoana aflată în risc de instituționalizare este identificată în baza metodologiei de evaluare a nevoilor individuale de viață în comunitate, care se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții.”

2. La articolul 4, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins: „(2) Cu cel puțin 12 luni înainte de data estimată a dezinstituționalizării, persoana adultă cu dizabilități participă la un program de pregătire pentru viață independentă, organizat de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București în baza planului individual de viață independentă și integrare în comunitate.”

3. După articolul 39 se introduce un nou articol, art. 40, cu următorul cuprins: „Art. 40. — Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.”

4. După articolul 40 se introduc anexele nr. 1-3, având cuprinsul redat în anexele nr. 1-3 la prezenta lege. Art. II. — Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 202, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „(3) Procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire prevăzut la alin. (1) sunt reglementate în anexa nr. 1 la Legea nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu completările ulterioare.”

2. La articolul 203, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „(3) Procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul de tranziție prevăzut la alin. (1) sunt reglementate în anexa nr. 1 la Legea nr. 7/2023, cu completările ulterioare.” Art. III. — La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 569/2026 privind aprobarea procedurii de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire și la beneficiul de tranziție pentru persoanele adulte cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 28 iulie 2026.

Art. IV. — Articolul III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 146/2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1218 din 31 decembrie 2025, se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. III. — (1) Pentru persoanele cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale pentru persoanele adulte cu dizabilități și care beneficiază de serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă, indiferent de categoria furnizorului de servicii sociale, se acordă standardul de cost aferent centrului rezidențial din care provin, pe o perioadă de 24 de luni de la data încetării măsurii de protecție în centrul rezidențial.

(2) Persoanele cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale pentru persoanele adulte cu dizabilități și se mută în comunitate și care nu beneficiază de prevederile art. 202 alin. (1) și ale art. 203 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fără accesarea serviciului de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă, beneficiază de standardul de cost aferent centrului rezidențial din care provin, pe o perioadă de 24 de luni de la data încetării măsurii de protecție în centrul rezidențial.

(3) Persoanele vârstnice cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale pentru persoane adulte cu dizabilități și sunt admise într-un centru rezidențial pentru persoane vârstnice, în condițiile Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările ulterioare, beneficiază de standardul de cost aferent centrului rezidențial din care provin, pentru o perioadă de 6 luni de la data încetării măsurii de protecție în centrul rezidențial din care provin. Suma acordată se ia în calcul la stabilirea veniturilor persoanelor vârstnice îngrijite în cămin, în conformitate cu prevederile art. 26 din Legea nr. 17/2000, republicată, cu modificările ulterioare.

(4) Sumele prevăzute la alin. (1)-(3) se acordă de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului care a propus măsura de protecție și se suportă de la bugetul de stat, în condițiile prevăzute la art. 51 alin. (10) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, potrivit necesarului transmis de direcția generală de asistență socială și protecția copilului județeană, respectiv a sectorului municipiului București.

(5) Sumele prevăzute la alin. (1)-(3) se acordă în condițiile prevederilor alin. (4), până la asigurarea surselor de finanțare, prin legea bugetară anuală, pentru beneficiul de tranziție și de locuire prevăzute de Legea nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu completările ulterioare.” Art. V. — Plata sumelor prevăzute de art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 146/2026, precum și cu modificările aduse prin prezenta lege, pentru persoanele care au părăsit centrele rezidențiale pentru persoane adulte cu dizabilități după data de 30 iunie 2026, se efectuează după intrarea în vigoare a prezentei legi și acoperă inclusiv perioada după data de 30 iunie 2026.

Art. VI. — Beneficiul de tranziție și de locuire se acordă persoanelor încadrate în grad de handicap care părăsesc centrele rezidențiale publice și beneficiază de măsuri de dezinstituționalizare și de integrare în comunitate, cu excepția măsurilor de protecție de tip servicii de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă, și nu beneficiază de sumele prevăzute la art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 146/2026, precum și cu modificările aduse prin prezenta lege.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO p. PREȘEDINTELE SENATULUI, LAURENȚIU PLĂEȘU București, 28 august 2026. Nr. 178.

ANEXA Nr. 1 (Anexa nr. 1 la Legea nr. 7/2023) P R O C E D U R Ă de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire și la beneficiul de tranziție pentru persoanele adulte cu handicap

Art. 1. — Prezenta procedură reglementează acordarea, plata, suspendarea, modificarea și încetarea dreptului la beneficiul pentru locuire și la beneficiul de tranziție prevăzute la art. 202 și 203 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 2. — (1) Beneficiul pentru locuire și beneficiul de tranziție se asigură de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile, cu respectarea prevederilor art. 202 alin. (2), respectiv ale art. 203 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu care părăsesc centrele rezidențiale publice și beneficiază de măsuri de dezinstituționalizare și de integrare în comunitate, cu excepția măsurilor de protecție de tip servicii de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă.

(2) Beneficiul pentru locuire se asigură de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile, cu respectarea prevederilor art. 202 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, aflate în risc de instituționalizare, inclusiv cele care beneficiază de servicii de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă.

Art. 3. — (1) Finanțarea beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu handicap din fonduri externe nerambursabile se asigură de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite prin decizii ale Comisiei Europene.

(2) Asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanțarea proiectelor realizate conform alin. (1) se face în limita fondurilor aprobate anual în bugetele instituțiilor publice menționate la alin. (1).

Art. 4. — În aplicarea prevederilor prezentei legi, instituțiile menționate la art. 3 alin. (1) din prezenta procedură răspund de utilizarea fondurilor repartizate de către ordonatorul principal de credite pentru asigurarea beneficiilor prevăzute la art. 2 din prezenta procedură, cu încadrarea în valorile maxime aprobate anual pentru fiecare dintre acestea.

Art. 5. — Prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor adulte cu handicap cărora li se acordă beneficiile prevăzute la art. 202 și 203 din Legea nr. 448/2006, cu modificările și completările ulterioare, se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare.

Art. 6. — În vederea susținerii unui trai independent în comunitate, persoanele adulte cu handicap pot primi un beneficiu pentru locuire și un beneficiu de tranziție, după caz, potrivit prevederilor art. 202 alin. (1) și ale art. 203 alin. (1) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 7. — Beneficiul pentru locuire se acordă lunar, în vederea administrării unei locuințe, pentru persoanele adulte încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, care dețin certificat de încadrare în grad de handicap eliberat de comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap județene, respectiv locale, ale sectoarelor municipiului București sau decizie de încadrare în grad și tip de handicap eliberată de Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, în termen de valabilitate, pe baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate, efectuată de serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap.

Art. 8. — Beneficiul de tranziție se acordă în condițiile prevăzute la art. 203 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoanelor adulte cu handicap care dețin certificat de încadrare în grad de handicap eliberat de comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap județene, respectiv locale, ale sectoarelor municipiului București sau decizie de încadrare în grad și tip de handicap, eliberată de Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, în termen de valabilitate, pe baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate, efectuată de serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap.

Art. 9. — (1) Pentru persoana dezinstituționalizată, evaluările prevăzute la art. 7 și 8 din prezenta procedură se realizează la propunerea managerului de caz împreună cu persoana adultă cu handicap, pe baza planului individual de viață independentă și integrare în comunitate, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități nr. 334/2024 pentru aprobarea versiunii extinse a Ghidului care conține instrumentele de lucru privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare.

(2) Pentru persoana aflată în risc de instituționalizare, evaluarea prevăzută la art. 7 din prezenta procedură se realizează la propunerea asistentului social din cadrul serviciului public de asistență socială, după caz, împreună cu persoana adultă cu handicap, pe baza planului individual de sprijin cuprins în metodologia prevăzută la art. 4 lit. q) din prezenta lege.

(3) Raportul de evaluare a nevoilor individuale de viață în comunitate, denumit în continuare raport de evaluare, întocmit în baza evaluărilor prevăzute la alin. (1) și (2), se completează de către personalul din cadrul serviciului de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap de la nivelul direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale a sectorului municipiului București, pe a cărei rază teritorială persoana adultă cu handicap îndreptățită, respectiv persoana dezinstituționalizată sau aflată în risc de instituționalizare are domiciliul sau reședința.

(4) În vederea întocmirii raportului de evaluare, personalul menționat la alin. (3) are în vedere și valabilitatea certificatului, respectiv a deciziei de încadrare în grad de handicap și, respectiv, după caz, măsura de protecție stabilită în programul individual de reabilitare și integrare socială, în acord cu prevederile art. 87 alin. (1) lit. b) și d) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Raportul de evaluare se elaborează în termen de maximum 10 zile de la data înregistrării cererii prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a) din prezenta procedură și se transmite în termen de 3 zile de la data emiterii dispoziției conducătorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale a sectorului municipiului București.

Art. 10. — (1) Beneficiul pentru locuire reprezintă indemnizația lunară în valoare de un salariu minim brut pe țară și se acordă pentru acoperirea tipurilor de cheltuieli prevăzute la art. 4 lit. b) din prezenta lege, cu încadrarea în valoarea maximă corespunzătoare acestuia, pe baza documentelor justificative.

(2) Cheltuielile determinate de plata serviciilor de utilități publice sunt dintre cele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:

a) plata serviciilor de alimentare cu apă și canalizare;

b) plata consumului de energie electrică;

c) plata consumului de gaze naturale;

d) plata pentru salubrizare.

(3) În situația în care persoana adultă cu handicap nu poate încheia în mod individual un contract de furnizare de servicii sau utilități, după caz, cheltuielile individuale vor fi determinate proporțional cu cota-parte indiviză.

Art. 11. — (1) Beneficiul de tranziție este în valoare maximă de două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată și se acordă pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute la art. 4 lit. a) din prezenta lege, cu încadrarea în valoarea maximă corespunzătoare acestuia, pe baza documentelor justificative.

(2) Sumele acordate persoanei adulte cu handicap potrivit prevederilor alin. (1) pot fi solicitate cu cel mult 60 de zile înainte de data încetării furnizării serviciului social rezidențial, dar nu mai mult de 12 luni după această dată.

(3) În situații de urgență/criză survenite în primele 12 luni de la integrarea în comunitate, stabilite potrivit metodologiei de evaluare a nevoilor individuale de viață în comunitate, prevăzută la art. 4 lit. q) din prezenta lege, efectuată de serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, persoanele cu handicap care nu au primit beneficiul prevăzut la alin. (1) pot solicita acordarea acestuia, dar nu mai târziu de 30 de zile de la producerea situației.

Art. 12. — (1) Acordarea beneficiului pentru locuire și/sau a beneficiului de tranziție se efectuează în baza dispoziției conducătorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale a sectorului municipiului București, pe a cărei rază teritorială persoana adultă cu handicap îndreptățită are domiciliul sau reședința, emisă pe baza următoarelor documente:

a) cererea de acordare a beneficiului pentru locuire, respectiv a beneficiului de tranziție, al cărei model este prevăzut la anexa nr. 2 la lege;

b) raportul de evaluare;

c) declarația pe propria răspundere, din care rezultă dacă persoana adultă cu handicap deține în folosință sau proprietate, sub orice formă, inclusiv în cotă-parte, un spațiu de locuit;

d) certificat/decizie de încadrare în grad de handicap, în termen de valabilitate;

e) programul individual de reabilitare și integrare socială;

f) planul individual de viață independentă și integrare în comunitate sau planul individual de sprijin, după caz;

g) ancheta socială întocmită de asistentul social din cadrul unității administrativ-teritoriale pe raza căreia își are domiciliul persoana cu handicap aflată în risc de instituționalizare;

h) documentul care atestă dreptul de proprietate sau de folosință, după caz, în copie;

i) documentul de desemnare a reprezentantului legal, după caz, în copie;

j) extras de cont bancar al beneficiarului.

(2) Cererea de acordare a beneficiului pentru locuire, respectiv a beneficiului de tranziție, prevăzută la alin. (1) lit. a), împreună cu documentele prevăzute la alin. (1) lit. b)-j), se depun la direcția generală de asistență socială și protecția copilului județeană, respectiv locală a sectorului municipiului București competentă, de către persoana adultă cu handicap dezinstituționalizată sau aflată în risc de instituționalizare ori de reprezentantul legal al acesteia, după caz, personal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, prin fax, prin e-mail sau online.

(3) În situația solicitării concomitente a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție se completează o singură cerere de acordare.

(4) Dispoziția menționată la alin. (1) se emite în termen de maximum 20 de zile de la data înregistrării cererii de acordare a beneficiului pentru locuire și/sau a beneficiului de tranziție și se comunică persoanei cu handicap îndreptățite în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.

(5) Acordarea plăților aferente cererii, astfel cum a fost aprobată de conducătorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene, se realizează în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea dispoziției prevăzute la alin. (1).

(6) Acordarea plăților către persoana îndreptățită se efectuează lunar de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului județeană, respectiv locală a sectorului municipiului București, la valoarea reală a cheltuielilor efectuate în luna anterioară, pe baza documentelor justificative prezentate.

Art. 13. — (1) Dispoziția de acordare a dreptului la beneficiul pentru locuire și/sau a beneficiului de tranziție, emisă potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) din prezenta procedură, se transmite, împreună cu documentele ce însoțesc cererea, compartimentului locuire incluzivă din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale a sectorului municipiului București, după caz, care asigură verificarea îndeplinirii prevederilor art. 7, 8, 10 și 11 din prezenta procedură.

(2) Documentele pe baza cărora se acordă plata beneficiului pentru locuire și/sau a beneficiului de tranziție sunt următoarele:

a) documentele prevăzute la art. 12 alin. (1) din prezenta procedură;

b) cel puțin unul dintre contractele al căror obiect îl constituie furnizarea serviciilor prevăzute la art. 202 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru care se solicită beneficiul pentru locuire, și/sau la art. 203 din același act normativ, pentru care se solicită beneficiul de tranziție;

c) facturi emise în luna anterioară solicitării care atestă plata furnizării unui serviciu de utilitate publică;

d) facturi care atestă plata bunurilor și/sau a serviciilor achiziționate.

(3) Dispoziția pentru plata beneficiului pentru locuire și/sau a beneficiului de tranziție se emite de către conducătorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene/ locale a sectorului municipiului București, pe baza propunerii formulate de structura de specialitate prevăzută la alin. (1), în termen de 10 zile de la data emiterii dispoziției de acordare a dreptului la beneficiul pentru locuire și/sau la beneficiul de tranziție, și se comunică în 5 zile de la data emiterii persoanei îndreptățite să primească beneficiul respectiv.

(4) Plata beneficiului pentru locuire și/sau a beneficiului de tranziție se face cu avizul compartimentului de locuire incluzivă din cadrul DGASPC, în contul bancar deschis pe numele persoanei adulte cu handicap îndreptățite.

Art. 14. — Persoanele adulte cu handicap care primesc beneficiul pentru locuire și/sau beneficiul de tranziție, respectiv reprezentanții legali ai acestora au obligația de a comunica direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 5 zile de la producere, orice situație intervenită de natură să determine modificarea, suspendarea sau încetarea plății beneficiilor.

Art. 15. — (1) Suspendarea dreptului la beneficiul pentru locuire și/sau la beneficiul de tranziție se efectuează prin dispoziția conducătorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale a sectorului municipiului București, începând cu luna următoare celei în care se produce oricare dintre următoarele situații:

a) reprezentantul legal al persoanei adulte cu handicap a decedat sau a renunțat la reprezentarea legală a acesteia, până la numirea unui curator special în condițiile art. 167 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b) certificatul/decizia de încadrare în grad de handicap a expirat, până la obținerea noului certificat/noii decizii de încadrare în grad de handicap;

c) contractul de furnizare a unuia dintre serviciile prevăzute la art. 202 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a expirat, până la încheierea unui nou contract;

d) persoana adultă cu handicap sau reprezentantul legal al acesteia nu prezintă lunar facturile necesare pentru decontarea cheltuielilor privind utilitățile sau achizițiile de bunuri și servicii, până la prezentarea unei noi facturi;

e) persoana adultă cu handicap sau reprezentantul legal al acesteia nu plătește lunar facturile necesare pentru decontarea cheltuielilor privind utilitățile sau achizițiile de bunuri și servicii, până la efectuarea plății facturilor.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) lit. a), după numirea unui nou reprezentant legal, în condițiile Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, drepturile persoanei adulte cu handicap se acordă acesteia începând cu data de întâi a lunii următoare numirii; în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-e), drepturile persoanei adulte cu handicap se acordă acesteia începând cu data de întâi a lunii următoare încetării motivului care a determinat suspendarea.

(3) În cazul în care, în perioada de suspendare a dreptului la beneficiul de locuire și/sau la beneficiul de tranziție, intervin modificări de natură să conducă la încetarea acestuia, drepturile se acordă pe perioada de până la apariția situației de încetare prevăzute la art. 17 din prezenta procedură.

(4) Dispoziția de suspendare a beneficiului pentru locuire și/sau a beneficiului de tranziție se emite de către conducătorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale a sectorului municipiului București, pe baza referatului formulat de structura de specialitate prevăzută la art. 13 alin. (1) din prezenta procedură, în termen de 10 zile de la data aprobării acestuia, și se comunică persoanei cu handicap sau reprezentantului legal în termen de 5 zile de la data emiterii dispoziției.

Art. 16. — (1) În situația în care valoarea de referință prevăzută la art. 202 și 203 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se modifică, aceasta determină modificarea cuantumului beneficiului pentru locuire și/sau a beneficiului de tranziție și presupune emiterea unei noi dispoziții a conducătorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale a sectorului municipiului București și plata în noul cuantum începând cu luna următoare.

(2) Dispoziția prevăzută la alin. (1) se emite de către conducătorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale a sectorului municipiului București, pe baza referatului formulat de structura de specialitate prevăzută la art. 13 alin. (1) din prezenta procedură, în termen de 10 zile de la data aprobării acestuia, și se comunică persoanei cu handicap sau reprezentantului legal în termen de 5 zile de la emiterea dispoziției.

Art. 17. — (1) Încetarea dreptului la beneficiul pentru locuire și la beneficiul de tranziție se face prin dispoziția conducătorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale a sectorului municipiului București, începând cu luna următoare celei în care se produce oricare dintre următoarele situații:

a) la solicitarea persoanei adulte cu handicap sau a reprezentantului legal al acesteia, după caz;

b) persoana adultă cu handicap nu se mai află în una dintre situațiile prevăzute la art. 7 sau 8 din prezenta procedură, după caz;

c) persoana adultă cu handicap și-a stabilit domiciliul sau reședința în străinătate;

d) persoana adultă cu handicap sau reprezentantul legal al acesteia, după caz, nu prezintă timp de 3 luni consecutiv factura/facturile pentru serviciile de utilități publice;

e) s-a produs decesul persoanei adulte cu handicap;

f) încetarea dreptului la beneficiul pentru locuire și/sau la beneficiul de tranziție a fost stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

(2) Dreptul la beneficiul pentru locuire și/sau la beneficiul de tranziție încetează în situația în care persoana adultă cu handicap își schimbă domiciliul sau reședința în altă unitate administrativ-teritorială aflată în raza de competență a altei direcții generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale a sectorului municipiului București.

(3) În situația prevăzută la alin. (2), persoana adultă cu handicap sau reprezentantul său legal are obligația de a anunța în cel mult 5 zile schimbarea domiciliului ori, după caz, a reședinței în altă unitate administrativ-teritorială decât cea în care s-a stabilit dreptul la beneficiul pentru locuire și/sau la beneficiul de tranziție, la direcția generală de asistență socială și protecția copilului județeană/locală a sectorului municipiului București care a stabilit dreptul. Aceasta are obligația de a comunica direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale a sectorului municipiului București în a cărei rază teritorială se stabilește noul domiciliu sau noua reședință schimbarea domiciliului sau a reședinței, după caz, precum și de a transmite, în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii, copia dosarului persoanei adulte cu handicap și a dispoziției de încetare a plății beneficiului pentru locuire și/sau a beneficiului de tranziție, precum și informații privind ultima lună pentru care s-a efectuat plata, cuantumul, eventualele sume restante sau sume stabilite cu titlu de debite, după caz.

(4) În situația prevăzută la alin. (3), instituția competentă, în a cărei rază teritorială s-a stabilit noul domiciliu sau noua reședință, emite în termen de 10 zile de la data primirii dosarului o dispoziție pentru plata beneficiului pentru locuire și/sau a beneficiului de tranziție, în baza cererii persoanei îndreptățite, care se comunică acesteia în termen de 5 zile de la data emiterii. Plata beneficiului se efectuează începând cu data încetării prevăzută la alin. (2).

Art. 18. — Dispozițiile/Deciziile prevăzute la art. 12 alin. (1), art. 13 alin. (3), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) și art. 17 alin. (1) din prezenta procedură se completează potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3 la prezenta lege.

Art. 19. — În situația în care beneficiarul dreptului a decedat, drepturile cuvenite pentru luna în care s-a produs decesul pot fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute la art. 10 din prezenta procedură, în baza documentelor justificative.

ANEXA Nr. 2*) (Anexa nr. 2 la Legea nr. 7/2023) M O D E L U L cererii de acordare a beneficiului pentru locuire și/sau a beneficiului de tranziție

*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil. [Nota redacției: formularul este publicat în Monitorul Oficial ca imagine, fără strat de text lizibil, deci nu poate fi reprodus aici. Poate fi consultat în ediția oficială în PDF, atașată mai sus, la pagina 7.]

ANEXA Nr. 3 (Anexa nr. 3 la Legea nr. 7/2023) M O D E L U L dispoziției/deciziei privind acordarea, plata, suspendarea, modificarea sau încetarea dreptului la beneficiul pentru locuire și/sau la beneficiul de tranziție Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului ……………………………………………./Dispoziția/Decizia nr. …… din ………………. privind acordarea/suspendarea/modificarea/încetarea dreptului la beneficii pentru persoanele cu handicap și pentru plata acestora*), directorul general/executiv al DGASPC ………………………, numit prin ………………………, având în vedere: — Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a direcției generale de asistență socială și protecția copilului/ Regulamentul-cadru de organizare și funcționare al ………………., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal, cu modificările ulterioare; — art. 57 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare; — Certificatul/Decizia de încadrare în grad de handicap nr. ……… din …………………….; — Raportul de evaluare a nevoilor individuale de viață în comunitate nr. ……… din ……………………; și în temeiul competențelor conferite de lege, D I S P U N E/D E C I D E: Art. 1. — (1) Se acordă beneficiul pentru locuire I_I, beneficiul de tranziție I_I pentru doamna/domnul ……………………………., cu domiciliul/reședința în str. ……………………… nr. ….., bl. ….., et. ….., ap. ….., localitatea …………….., județul ……………………, în calitate de beneficiar al dreptului. (2) Plata beneficiului/beneficiilor prevăzut(e) la alin. (1) se efectuează către doamna/domnul …………………………….., cu domiciliul/reședința în str. ……………………… nr. ……., bl. ……., et. …….., ap. ……, localitatea ………………., județul ………………., în calitate de reprezentant legal, potrivit …………………………………………………………, emis de ……………………. la data de ………………….. Art. 2. — (1) Cuantumul beneficiului acordat pentru persoana adultă cu handicap este de ………… lei, din care beneficiul pentru locuire ………………………, beneficiul de tranziție ………………………… (2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se acordă începând cu luna ……………………… (3) Drepturile prevăzute la alin. (1) se plătesc începând cu luna …………………….. (4) Plata drepturilor prevăzute la alin. (1) se efectuează în perioada …………….. a fiecărei luni prin cont bancar. (5) Plata către persoana îndreptățită se efectuează lunar, la valoarea reală a cheltuielilor efectuate în luna anterioară, pe baza facturilor prezentate de persoanele îndreptățite. Art. 3. — (1) Se aprobă suspendarea/modificarea/încetarea*) beneficiului pentru locuire I_I, beneficiului de tranziție I_I pentru doamna/domnul ………………………….., cu domiciliul/reședința în str. …………………………….. nr. ….., bl. ……, et. ……, ap. ……, localitatea …………….., județul ……………………, în calitate de beneficiar al dreptului, începând cu data de ………………………….. . (2) Cuantumul modificat al beneficiului acordat pentru persoana adultă cu handicap este de ………… lei, din care beneficiul pentru locuire ………………………, beneficiul de tranziție ………………………… se acordă începând cu luna …………………….. . Art. 4. — Dispoziția poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Directorul general/executiv, …………………….. *) Modelul se adaptează în funcție de situația specifică.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 28 august 2026, paginile 2-9.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.