Pe scurt
- Statul renunță la digul de dirijare a apei aprobat în august pentru Dunărea Veche și îl înlocuiește cu un șir de nave și barje lestate, așezate pe un aliniament de circa 600 m, care îngustează albia și împing o parte din debit spre canalul de alimentare al centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă.
- Totul pornește la cota de 1,58 m dMB măsurată în bazinul de aspirație al centralei, cu 3 centimetri mai sus decât pragul din hotărârea anterioară. La aceeași cotă se restrânge sau se oprește temporar navigația și ecluzarea pe Canalul Dunăre-Marea Neagră.
- În paralel se contractează 4 până la 8 pompe de mare capacitate, de circa 3 metri cubi pe secundă fiecare, adică între 1 și 2 milioane de metri cubi de apă pe zi. Banii se cer din Fondul de rezervă al Guvernului, dar hotărârea nu scrie nicio sumă.
Publicat: M. Of. nr. 741 din 2 septembrie 2026
Intră în vigoare: 2 septembrie 2026, data publicării
Statul renunță la digul din Dunăre pe care îl aprobase în august pentru centrala de la Cernavodă și îl înlocuiește cu un șir de barje așezate de-a curmezișul albiei. Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 22/2026, semnată de prim-ministrul Ilie-Gavril Bolojan la 1 septembrie 2026 și publicată în Monitorul Oficial nr. 741 din 2 septembrie 2026, oprește măsurile din articolele 2, 3, 8 și 10 ale hotărârii din 22 august, cea care aproba digul de dirijare și dragajele de urgență, și pune în locul lor o intervenție în trei trepte, gândită să poată fi demontată la loc.
Motivul schimbării este scris în preambulul hotărârii și vine dintr-un raport tehnic al Administrației Naționale „Apele Române” din 30 august 2026, înregistrat cu numărul 25.901 din 31 august 2026. Măsurătorile pe teren, făcute între 27 și 30 august pe sectorul Bala, Dunărea Veche, Cernavodă și accesul în Canalul Dunăre-Marea Neagră, împreună cu modelările hidraulice, au arătat că un epiu de aproximativ 150 m nu rezolvă problema. Epiul este un pinten de piatră construit dinspre mal spre mijlocul albiei, care abate curentul. Concluzia raportului: la 150 m el doar împinge curentul spre gura canalului, fără să producă un remuu suficient, adică fără să ridice nivelul apei în amonte, ceea ce era chiar obiectivul. Iar prelungirea lui la ordinul a 450 m nu încape în timpul disponibil și aduce riscuri de modificare a albiei la o lucrare care oricum trebuie scoasă mai târziu.
Problema de fond rămâne aceeași de la sfârșitul lui iulie 2026. Dunărea are debite mici, iar brațul Dunărea Veche, pe care merge apa către priza centralei, are praguri de adâncime redusă și o formă a albiei care limitează cât poate trece prin el. Prognozele citate în hotărâre pentru intervalul 31 august, 28 septembrie 2026 nu promit o revenire: temperaturi peste normal, ploi deficitare în vest, sud-vest și centru între 7 și 14 septembrie, iar apoi cantități apropiate de normal, insuficiente pentru un regim hidrologic confortabil. Preambulul spune limpede de ce se intervine: protejarea populației, continuitatea serviciilor publice esențiale, asigurarea apei de care are nevoie centrala pentru a funcționa, menținerea securității energetice și evitarea unor efecte majore asupra infrastructurilor critice.
Merită spus de la început ce nu este această hotărâre. Ea nu tratează un risc nuclear. Temeiul invocat este punctul 17 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, care poartă numele „eșecul utilităților publice” și îl dă în responsabilitatea Ministerului Energiei pentru rețelele importante de energie electrică. Iar articolul 2 alineatul (3) spune, cu cuvintele lui, că pragul de 1,58 m dMB este un reper operativ de precauție pentru declanșarea lucrărilor și că nu modifică limitele, condițiile de exploatare, cerințele de securitate nucleară sau obligațiile stabilite prin autorizațiile centralei. Regimul de funcționare a reactoarelor rămâne unde era, în autorizațiile emise de autoritatea nucleară.
Cota se măsoară în metri deasupra nivelului Mării Baltice, prescurtat dMB, sistemul de referință folosit în România pentru nivelurile apelor. Nivelul de 1,58 m dMB se citește în bazinul de aspirație al centralei și îl comunică operativ Societatea Națională Nuclearelectrica, sucursala CNE Cernavodă. Alături de el, hotărârea mai dă două repere ajutătoare, fără putere de declanșare: aproximativ 1,78 m dMB în secțiunea Canalului Dunăre-Marea Neagră și aproximativ minus 261 cm la stația hidrometrică Cernavodă, unde valoarea e negativă pentru că se raportează la zeroul mirei din stație, nu la nivelul mării.
Efectele pe care le produce
Sistemul aprobat are trei trepte, puse în operă una după alta, în funcție de ce arată măsurătorile. Etapa I înseamnă îngustarea temporară a secțiunii prin care curge Dunărea Veche, cu nave și barje lestate până la un pescaj stabilit printr-un plan tehnic operativ, pe un aliniament de aproximativ 600 m. Scopul este să se producă un remuu local și să se împingă o parte în plus din debit spre accesul în Canalul Dunăre-Marea Neagră și spre canalul de alimentare al centralei. Criteriul de succes e o cifră: un câștig de ordinul a 10 cm la centrală, față de situația de referință și de tendința hidrologică naturală, verificat prin măsurători sincronizate înainte și după fiecare fază.
Etapa a II-a intră în scenă dacă efectul e insuficient sau dacă nivelul revine la 1,58 m dMB ori scade sub această valoare. Ea constă într-o închidere modulară cu pontoane și hidrobaraje, adică baraje gonflabile umplute cu apă, pe o secțiune de aproximativ 170 m în zona canalului de racord către centrală, corelată cu funcționarea pompelor. Ancorarea se face distribuit și redundant, dimensionată pe solicitările reale ale curentului. Etapa de rezervă, ultima, este închiderea mecanizată cu anrocamente, adică cu piatră aruncată în albie, și se activează numai dacă sistemul modular cedează, nu poate fi montat, nu poate fi ținut în siguranță, sau dacă alimentarea cu apă a centralei nu poate fi asigurată altfel. Este singura treaptă greu reversibilă, motiv pentru care articolul 2 alineatul (9) o ține ca soluție de ultimă instanță, activabilă doar pe baza unei decizii tehnice documentate.
Pentru oameni și pentru firme, efectul cel mai vizibil este pe apă. La atingerea pragului de 1,58 m dMB, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională „Administrația Canalelor Navigabile”, Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați și Autoritatea Navală Română, dispun fără întârziere restricționarea sau sistarea temporară a navigației și a ecluzărilor pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și pe sectoarele de Dunărea Veche afectate de lucrări. Hotărârea cere ca procedurile și avizele să fie pregătite dinainte, tocmai ca activarea să nu mai aștepte hârtii. Reluarea navigației se face etapizat, după ce se constată o marjă hidraulică suficientă și o tendință hidrologică stabilă, fără o dată calendaristică.
A doua linie de apărare este pomparea. Administrația Națională „Apele Române” și Nuclearelectrica, sprijinite de Ministerul Transporturilor, de Departamentul pentru Situații de Urgență prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare și de Ministerul Apărării Naționale, contractează și pun în funcțiune un sistem de pompare de mare capacitate. Configurația de referință: minimum 4 până la 8 pompe de circa 3 metri cubi pe secundă fiecare, cu tot cu instalații auxiliare și personal. Cel puțin 4 pompe trebuie să fie disponibile pentru instalare în cel mult 4 zile, iar configurația completă în maximum 7 zile de la activarea contractului. Pregătirea trebuie făcută înainte ca nivelul să ajungă la 1,45 m dMB.
Ca ordin de mărime, patru pompe de 3 metri cubi pe secundă mută 12 metri cubi pe secundă, adică aproximativ 1,04 milioane de metri cubi de apă în 24 de ore. Opt pompe duc cifra la 24 de metri cubi pe secundă și aproximativ 2,07 milioane de metri cubi pe zi. Pentru comparație, la sfârșitul lui august 2026 Dunărea intra în țară la Baziaș cu circa 1.350 metri cubi pe secundă, potrivit hotărârii de prelungire a stării de alertă. Sistemul de pompare nu urcă fluviul, ci duce apă direct acolo unde e nevoie de ea.
Restul obligațiilor se împart astfel. Ministerul Apărării Naționale asigură măsurători topobatimetrice, hidrografice și geodezice, adică ridicări ale formei albiei și adâncimilor, pune la dispoziție capabilități navale și de geniu pentru platforme și poduri de pontoane, scafandri, și participă la montarea, stabilizarea și retragerea hidrobarajelor. Apele Române execută lucrările de sprijin: drumuri temporare de acces, rampe, amenajarea zonelor de lucru și cele două praguri de sprijin pentru pontoane, pe sectoare de 30 până la 40 m pe fiecare mal. Ministerul Transporturilor caută și închiriază aproximativ 150 de elemente din aluminiu de circa 300 pe 100 pe 10 cm, pentru sistemul de fixare și ancorare a hidrobarajelor. Puse cap la cap, cele 150 de elemente înseamnă 450 m de lungime, de peste 2,6 ori secțiunea de 170 m pe care o închid, ceea ce arată că ancorarea e gândită pe mai multe rânduri, nu pe unul singur.
Coordonarea tehnică stă la Comitetul interministerial pentru asigurarea alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă, constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026. El validează trecerea de la o etapă la alta, pe criterii obligatorii de tip „go/no-go”: efectul hidraulic măsurat, vitezele și debitele, stabilitatea navelor și a ancorajelor, absența unor procese accelerate de afuiere, adică de săpare a albiei la baza construcțiilor, siguranța personalului și a navigației, funcționarea și redundanța pompelor, menținerea alimentării cu apă a centralei. Deciziile se consemnează în documente asumate de reprezentanții instituțiilor. Dragajele continuă, după planul aprobat în același comitet.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Prima schimbare este chiar soluția tehnică. Hotărârea nr. 20/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 698 din 22 august 2026, aproba realizarea unui epiu de dirijare a curentului în albia Dunării Vechi. Zece zile mai târziu, măsurătorile au arătat că lucrarea nu produce efectul urmărit la lungimea fezabilă, iar lungimea care ar fi produs efectul nu se putea executa la timp. Statul a trecut de la o construcție fixă la un obstacol plutitor: 600 m de nave și barje în loc de 450 m de piatră, cu o treime mai mult ca lungime, dar aduse și scoase cu remorcherul.
A doua schimbare este pragul. Vechea hotărâre lega sistarea ecluzărilor de cota de 1,55 m dMB la priza centralei. Noua hotărâre mută declanșarea la 1,58 m dMB, cu 3 centimetri mai sus. Cu alte cuvinte, intervenția pornește mai devreme, iar între momentul declanșării și cota de 1,45 m dMB, la care pompele trebuie să fie deja pregătite, rămân 13 centimetri în loc de 10.
A treia schimbare privește pompele. Hotărârea din august cerea identificarea, transportul și amplasarea etapizată a motopompelor și electropompelor de mare capacitate, până la atingerea cotei de 1,45 m dMB. Noua hotărâre schimbă abordarea: în loc de un număr mare de utilaje mici, un număr mic de pompe foarte mari, contractate ca un sistem, cu instalații auxiliare, personal și termene ferme de livrare. Rolul lor e explicit acela de rezervă hidraulică independentă, adică o sursă care funcționează chiar dacă intervenția în albie nu dă rezultatul așteptat.
A patra schimbare este de metodă. Vechea hotărâre aproba lucrarea. Noua hotărâre aprobă o procedură: fiecare treaptă se măsoară înainte și după, se compară cu tendința naturală a fluviului, iar trecerea la treapta următoare are criterii scrise. Este diferența dintre a decide o construcție și a decide un algoritm de decizie, iar în context hidrologic instabil a doua variantă e mai onestă.
Ce nu s-a schimbat: starea de alertă. Ea a fost declarată prin Hotărârea CNSU nr. 15/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 637 din 31 iulie 2026, pentru 30 de zile începând cu 31 iulie 2026, și a fost prelungită prin Hotărârea CNSU nr. 21/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 722 din 28 august 2026, cu încă 30 de zile, până la 28 septembrie 2026. În total, 60 de zile de stare de alertă pentru energie, între 31 iulie și 28 septembrie 2026.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Soluția este reversibilă. Barjele, pontoanele și hidrobarajele se scot, spre deosebire de un epiu de piatră care rămâne în albie și schimbă curgerea pe termen lung.
- Fiecare treaptă are un criteriu numeric de succes, 10 cm câștig de nivel la centrală, verificat prin măsurători sincronizate înainte și după. Efectul lucrării se poate separa de evoluția naturală a fluviului.
- Statul recunoaște public, într-un act normativ, că soluția aprobată cu zece zile înainte nu funcționează, și explică de ce. Este rar și e sănătos.
- Pomparea e tratată ca rezervă independentă, nu ca ajutor. Dacă intervenția în albie nu dă rezultatul așteptat, alimentarea cu apă a centralei nu depinde de ea.
- Pregătirea logistică se face înainte de atingerea pragurilor, nu după. Articolul 10 obligă instituțiile să aibă gata toate treptele, chiar dacă le pun în operă secvențial.
- Nu se acordă nicio derogare de la legea achizițiilor, de la avizele de mediu sau de la regulile de gospodărire a apelor. Urgența schimbă viteza procedurilor, nu conținutul lor.
Ce rămâne o problemă
- Hotărârea nu conține nicio sumă. Se propune finanțarea din Fondul de rezervă al Guvernului, dar cât costă barjele, pompele și drumurile de acces nu scrie nicăieri, iar propunerea are nevoie de o hotărâre de Guvern separată ca să devină bani.
- Termenele pompelor curg de la „activarea contractului”, o dată pe care actul nu o fixează. Obligația de a fi gata înainte de 1,45 m dMB depinde astfel de o dată care nu e scrisă.
- Restricționarea navigației pe Canalul Dunăre-Marea Neagră nu are durată maximă și nici o dată de reevaluare. Reluarea se face „după constatarea unei marje hidraulice suficiente”, o formulare pe care transportatorii nu o pot planifica.
- Etapa de rezervă, închiderea cu anrocamente, este singura care nu se retrage ușor. Actul nu spune cine și pe ce bani readuce albia la forma inițială după ce trece criza.
- Orizontul tehnic al hotărârii se oprește la 28 septembrie 2026, ziua în care expiră starea de alertă. Ce se întâmplă cu lucrările montate în albie dacă starea de alertă nu se prelungește nu scrie în act.
- Actul nu spune nimic despre alimentarea cu apă a localităților din zonă. El privește exclusiv resursa de apă a centralei și navigația, iar cititorul care caută răspunsuri despre apa de la robinet nu le găsește aici.
Sfaturi utile
- Dacă aveți marfă pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, urmăriți avizele Autorității Navale Române și ale Administrației Canalelor Navigabile. Restricția se activează la cota de 1,58 m dMB și hotărârea cere expres ca ea să fie dispusă fără întârziere administrativă, deci fără un preaviz suplimentar.
- Puneți în contractele de transport pe canal o clauză pentru întreruperea navigației din motive hidrologice, cu termene și costuri clare. Actul nu dă o durată maximă a restricției, iar reluarea depinde de măsurători, nu de calendar.
- Urmăriți cota la stația hidrometrică Cernavodă, unde reperul auxiliar este de aproximativ minus 261 cm. Datele hidrologice se publică de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și de Apele Române, iar apropierea de acest reper anunță că pragul principal e aproape.
- Firmele care pot pune la dispoziție pompe de mare capacitate, barje, pontoane sau elemente din aluminiu de tipul celor descrise în articolul 6 ar trebui să își pregătească documentele acum. Achizițiile se fac pe procedura de negociere fără publicare prealabilă, care e rapidă, dar cere autorității contractante să documenteze condițiile legale.
- Dacă locuiți sau pescuiți pe sectorul Dunărea Veche dintre bifurcația Bala și Cernavodă, tratați zona ca pe un șantier temporar. Vor apărea nave lestate, pontoane, drumuri de acces și rampe pe maluri, iar navigația de agrement poate fi restricționată odată cu cea comercială.
- Dacă urmăriți subiectul din motive de siguranță, citiți articolul 2 alineatul (3) în întregime. El spune explicit că pragul de 1,58 m dMB nu modifică limitele, condițiile de exploatare, cerințele de securitate nucleară sau obligațiile din autorizațiile centralei.
Întrebări frecvente
Ce a hotărât Comitetul Național pentru Situații de Urgență la 1 septembrie 2026?
De ce s-a renunțat la digul aprobat în august?
Ce înseamnă cota de 1,58 m dMB și unde se măsoară?
Se oprește navigația pe Canalul Dunăre-Marea Neagră?
Câte pompe se aduc și câtă apă mută?
Cine plătește lucrările?
Hotărârea dă derogări de la achizițiile publice sau de la avizele de mediu?
Ce se întâmplă dacă barjele și hidrobarajele nu dau rezultatul așteptat?
Este afectată siguranța nucleară a centralei?
Până când se aplică măsurile?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Art. 5 alin. (3) coroborat cu art. 1, motopompele pe care centrala trebuie să le alimenteze nu sunt identificate nicăieri. Alineatul obligă CNE Cernavodă să asigure combustibilul și celelalte resurse pentru minimum două săptămâni de funcționare continuă a motopompelor „angrenate în intervenția operativă, altele decât cele contractate de către Administrația Națională «Apele Române», nominalizate în prezenta hotărâre”. Singurele pompe pe care hotărârea le descrie sunt cele 4 până la 8 unități contractate de Apele Române prin art. 5 alin. (2), adică exact categoria exclusă. Motopompele rămase erau desfășurate în temeiul art. 10 din Hotărârea CNSU nr. 20/2026, măsură pe care art. 1 al acestei hotărâri o oprește. Un cititor de bună-credință poate ajunge la două concluzii opuse: că obligația de combustibil vizează utilajele deja aflate în teren, care rămân, sau că nu are obiect, fiindcă temeiul lor tocmai a fost stins. Iar obligația nu e simbolică, înseamnă motorină pentru 14 zile de funcționare neîntreruptă, plătită de un operator economic.
- Art. 5 alin. (2), termenul de 7 zile se aplică unei „configurații complete” care nu poate fi stabilită. Același alineat fixează configurația de referință la „minimum 4 până la 8 pompe”, deci un interval, și apoi impune configurația completă în maximum 7 zile de la activarea contractului, în timp ce alin. (4) lasă dimensionarea sistemului pe seama condițiilor din teren. După șapte zile, cu patru pompe instalate, o citire spune că termenul a fost respectat, fiindcă patru e minimul configurației de referință, iar alta spune că nu, fiindcă întreagă înseamnă opt. Nu e o simplă imprecizie de redactare: art. 7 alin. (2) include „funcționarea și redundanța sistemului de pompare” printre criteriile obligatorii de tip „go/no-go” pentru trecerea de la o etapă la alta, deci o cantitate nedeterminată alimentează o decizie care se ia sau nu se ia.
Analiza redacției
Hotărârea are o calitate pe care actele de criză o au rar: își arată propria greșeală. Pe 22 august statul a aprobat un epiu, pe 1 septembrie a scris în Monitorul Oficial că epiul nu ridică nivelul, cu explicația tehnică alături. Zece zile între o soluție și dezmințirea ei, cu măsurători de patru zile pe teren între ele, e un ritm pe care administrația română nu îl ține de obicei. Restul actului are aceeași disciplină: praguri numerice, criterii „go/no-go”, măsurători sincronizate înainte și după fiecare fază, tocmai ca efectul lucrării să poată fi separat de ce ar fi făcut fluviul oricum.
Slăbiciunea nu e în partea tehnică, ci în cea de timp și de bani, și se vede abia când pui două articole unul lângă altul. Art. 2 alin. (3) declanșează totul la 1,58 m dMB. Art. 5 alin. (4) cere ca pompele să fie mobilizate și pregătite înainte de 1,45 m dMB. Între cele două cote sunt 13 centimetri. Art. 5 alin. (2) dă însă 4 zile pentru primele patru pompe și 7 zile pentru configurația completă, socotite nu de la o cotă, ci „de la activarea contractului”, o dată pe care actul nu o fixează nicăieri. Dacă contractul se activează abia când se atinge pragul de 1,58 m, o scădere mai rapidă de aproximativ 1,9 centimetri pe zi consumă cele 13 centimetri înainte ca setul complet să fie pe mal, iar una mai rapidă de 3,25 centimetri pe zi îl consumă înainte să ajungă măcar primele patru pompe. Singura ancoră reală rămâne art. 5 alin. (1), care cere contractarea „în regim de urgență”, deci imediat. Un act care numără centimetrii cu două zecimale ar fi putut să numere și zilele.
A doua observație ține de orizont. Raportul care stă la baza hotărârii se uită la intervalul 31 august, 28 septembrie 2026. Starea de alertă, prelungită prin Hotărârea CNSU nr. 21/2026, expiră tot pe 28 septembrie 2026. Cele două date coincid la zi, ceea ce înseamnă că întreaga arhitectură de intervenție e proiectată exact până la marginea temeiului ei juridic, nu până la revenirea Dunării. Or, obiectele care se pun în albie sunt fizice: 600 m de barje lestate, pontoane, hidrobaraje ancorate redundant, eventual piatră. Ele nu dispar pe 29 septembrie odată cu starea de alertă. Actul spune cum se montează și pe ce criterii, dar nu spune sub ce temei rămân sau se retrag dacă alerta nu se prelungește.
La bani, art. 9 face ce poate face un comitet: propune. Competența invocată, art. 20 lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, este chiar aceea de a propune Guvernului fondurile necesare, nu de a le aloca. Problema e alta: propunerea acoperă numai cheltuielile pentru lucrările de la art. 2 alin. (1), adică intervenția în albie. Sistemul de pompare de la art. 5 și lucrările de sprijin de la art. 6, drumuri de acces, rampe, praguri pentru pontoane, contractate tot de Apele Române, rămân în afara alineatului (1) și nu intră nici la alin. (3), care privește „celelalte instituții”. Ele au ca acoperire doar promisiunea de la alin. (2), că ministerul „analizează și promovează” reîntregirea fondurilor. Iar suma, la niciunul dintre capete, nu e scrisă.
Ce ar trebui schimbat
- O estimare de cost în corpul hotărârii. Chiar și un ordin de mărime pentru barje, pompe și lucrări de acces ar da Apelor Române o limită până la care poate angaja cheltuieli înainte de hotărârea de Guvern, iar publicului o măsură a efortului.
- Termenele pompelor legate de o dată calendaristică, nu de „activarea contractului”. Cu o dată fixă, obligația de a fi gata înainte de 1,45 m dMB devine verificabilă, iar cei 13 centimetri de marjă capătă un sens operativ.
- Definirea expresă a „configurației complete”: patru pompe sau opt. Criteriul „go/no-go” din art. 7 alin. (2) privind redundanța pompării nu se poate aplica onest atâta timp cât numărul care îl compune rămâne un interval.
- Publicarea zilnică a cotei măsurate la centrală și la stația hidrometrică Cernavodă. Transportatorii și autoritățile locale ar vedea apropierea pragului de 1,58 m dMB din timp, în loc să afle din avizul de sistare a navigației.
- O anexă cu motopompele deja aflate în teren pentru care CNE Cernavodă asigură combustibilul. Ar închide golul din art. 5 alin. (3) și ar face costul acelei obligații previzibil pentru operator.
- O clauză despre ce se întâmplă după 28 septembrie 2026 cu elementele montate în albie. Retragerea, întreținerea și răspunderea pentru readucerea albiei la forma inițială au nevoie de un temei care să nu expire odată cu starea de alertă.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 741 din 2 septembrie 2026 8 pagini PDF, 80 KB actul începe la pagina 4
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
HOTĂRÂRE nr. 22/2026 privind aprobarea unor măsuri și lucrări de intervenție pentru asigurarea debitelor și nivelurilor necesare Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă în perioada stării de alertă declarate prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 și prelungite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 21/2026
EMITENT: COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
Publicat în: M. Of. nr. 741 din 2 septembrie 2026
ACTE ALE COMITETULUI NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ GUVERNUL ROMÂNIEI COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ H O T Ă R Â R E privind aprobarea unor măsuri și lucrări de intervenție pentru asigurarea debitelor și nivelurilor necesare Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă în perioada stării de alertă declarate prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 și prelungite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 21/2026 Având în vedere Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 privind declararea stării de alertă la nivelul României în vederea gestionării efectelor generate de scăderea producției de energie electrică, în contextul actualei situații hidrometeorologice, Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 16/2026 privind aprobarea măsurilor necesare pentru creșterea nivelului de apă pe fluviul Dunărea, Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 17/2026 privind continuarea măsurilor necesare pentru creșterea nivelului de apă pe fluviul Dunărea pe perioada stării de alertă, Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 20/2026 privind aprobarea unor măsuri și lucrări de intervenție în regim de urgență pentru asigurarea unor debite și niveluri necesare Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, în perioada stării de alertă declarate prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026, precum și Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 21/2026 privind prelungirea stării de alertă la nivelul României instituite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026, luând în considerare Raportul tehnic operativ al Administrației Naționale „Apele Române” din 30.08.2026, înregistrat la Administrația Națională „Apele Române” cu nr. 25.901 din 31.08.2026, privind sectorul Bala — Dunărea Veche — Cernavodă — Canalul Dunăre-Marea Neagră/Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă și concluziile rezultate din măsurătorile topobatimetrice, analizele hidraulice și verificările de teren efectuate în perioada 27-30.08.2026, raportat la estimările meteorologice pentru intervalul 31.08.2026-28.09.2026, potrivit cărora, în prima parte a intervalului, valorile termice se vor situa peste cele normale în special în regiunile vestice și sud-vestice, iar regimul pluviometric va fi deficitar în vestul, sud-vestul și centrul teritoriului în perioada 7-14.09.2026, ulterior fiind estimate temperaturi medii peste normalul climatologic în toate regiunile și cantități de precipitații, în general, apropiate de normele perioadei, ținând cont de menținerea unui regim hidrologic critic în zona Cernavodă, în condițiile în care capacitatea de tranzitare pe brațul Dunărea Veche rămâne restricționată din cauza configurației morfologice și a pragurilor de adâncime redusă, iar prognozele hidrologice indică o recuperare lentă a nivelurilor, fără revenirea la un regim hidrologic confortabil, raportat la faptul că analizele și modelările hidraulice efectuate au evidențiat că realizarea în regim de urgență a unui epiu cu lungimea de aproximativ 150 m în secțiunea Cernavodă produce în principal un efect de dirijare locală a curentului către accesul Canalului Dunăre-Marea Neagră, fără generarea unui remuu suficient pentru atingerea obiectivului principal de creștere a nivelului, iar extinderea unei asemenea structuri la o lungime de ordinul a 450 m nu este compatibilă cu timpul de execuție disponibil, caracterul temporar și reversibil al intervenției și riscurile hidromorfologice asociate unei intervenții în regim de urgență, în considerarea necesității de implementare a unei arhitecturi de intervenție temporare, modulare, reversibile și etapizate, corelată cu nivelurile efectiv măsurate la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă și cu efectul hidraulic confirmat după fiecare etapă, ținând cont de necesitatea asigurării unei rezerve hidraulice independente prin utilizarea unor sisteme de pompare de mare capacitate, precum și de necesitatea pregătirii anticipate a tuturor resurselor, căilor de acces, materialelor și echipamentelor necesare înainte de atingerea pragurilor hidrometrice de intervenție, în contextul necesității iminente de protejare a populației, menținerii continuității serviciilor publice esențiale, asigurării resursei de apă necesare funcționării Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, menținerii securității energetice și preîntâmpinării unor efecte majore asupra infrastructurilor critice naționale, concomitent cu menținerea unui nivel de alertă adecvat la nivelul tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, în aplicarea pct. 17 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea prevederilor art. 41 și art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 44, art. 20 lit. h) și i) și ale art. 42 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 2 și 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului național pentru situații speciale de urgență, cu modificările și completările ulterioare, Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Măsurile stabilite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 20/2026 privind aprobarea unor măsuri și lucrări de intervenție în regim de urgență pentru asigurarea unor debite și niveluri necesare Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, în perioada stării de alertă declarate prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026, prevăzute la art. 2, 3, 8 și 10, aflate în implementare sau a căror implementare urma a fi declanșată la atingerea unor praguri/niveluri ori la îndeplinirea unor condiționalități, încetează a mai fi implementate sau, după caz, nu mai încep a fi implementate.
Art. 2. — (1) Se aprobă realizarea în regim de urgență a unui sistem de intervenție temporar, modular, etapizat și reversibil de intervenție hidraulică în sectorul Dunărea Veche-Cernavodă — pe canalul de racord (de legătură), sector aflat în administrarea Companiei Naționale „Administrația Canalelor Navigabile” — S.A. (A.C.N.), către Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă (CNE Cernavodă), în vederea asigurării resursei de apă necesare Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
(2) Sistemul de intervenție prevăzut la alin. (1) se pune în aplicare etapizat, după cum urmează:
a) etapa I — reducerea temporară și controlată a secțiunii hidraulice active a Dunării Vechi, prin amplasarea progresivă și controlată a unor nave și/sau barje, lestate până la un pescaj stabilit prin planul tehnic operativ, pe un aliniament de ordinul a aproximativ 600 m, cu scopul producerii unui remuu local și al dirijării unei fracțiuni suplimentare a debitului către accesul Canalului Dunăre-Marea Neagră și canalul de alimentare al CNE Cernavodă;
b) etapa a II-a — realizarea unei închideri modulare cu pontoane și hidrobaraje, pe o secțiune de aproximativ 170 m în zona canalului de racord (de legătură) către CNE Cernavodă, pusă în operă progresiv și corelată cu funcționarea sistemelor de pompare de mare capacitate;
c) etapa de rezervă — închiderea mecanizată temporară cu anrocamente a secțiunii de aproximativ 170 m, activată numai în situația cedării, imposibilității de montare ori imposibilității menținerii în condiții de siguranță a sistemului modular prevăzut la lit. b), precum și în cazul în care continuitatea alimentării cu apă a CNE Cernavodă nu poate fi asigurată prin măsurile anterioare.
(3) Etapa I se declanșează la atingerea sau scăderea sub cota de 1,58 m dMB măsurată la CNE Cernavodă, în bazinul de aspirație, comunicată operativ de Societatea Națională Nuclearelectrica — S.A. — Sucursala CNE Cernavodă și analizată în corelare cu nivelul măsurat în secțiunea Canalului Dunăre-Marea Neagră, cu nivelul la stația hidrometrică Cernavodă și cu tendința hidrologică. Cota de 1,58 m dMB la CNE Cernavodă reprezintă un prag operativ preventiv pentru declanșarea măsurilor hidraulice și logistice și nu modifică limitele, condițiile de exploatare, cerințele de securitate nucleară sau obligațiile stabilite prin autorizațiile și reglementările aplicabile CNE Cernavodă.
(4) Cota de aproximativ 1,78 m dMB în secțiunea Canalului Dunăre-Marea Neagră și cota de aproximativ –261 cm la stația hidrometrică Cernavodă constituie repere operative auxiliare, fără a înlocui criteriul principal prevăzut la alin. (3).
(5) Amplasarea navelor și/sau barjelor se realizează progresiv, pe baza unui plan tehnic operativ care stabilește poziția, pescajul, distanțele dintre corpuri, sistemele de amarare, secțiunile libere de curgere și succesiunea amplasării, după verificarea batimetriei, vitezelor, eforturilor hidrodinamice, stabilității și riscului de afuiere.
(6) Eficiența etapei I se verifică prin măsurători sincronizate înainte și după fiecare fază de amplasare, iar criteriul operativ de succes este reprezentat de obținerea și menținerea unui câștig al nivelului de ordinul a 10 cm la CNE Cernavodă față de situația de referință și tendința hidrologică naturală.
(7) În situația în care efectul hidraulic obținut este insuficient sau nivelul la CNE Cernavodă revine la sau sub valoarea de 1,58 m dMB după aplicarea etapei I, se declanșează etapa a II-a.
(8) Sistemul de hidrobaraje se amplasează etapizat, cu sistem de ancorare distribuit și redundant, dimensionat pe baza solicitărilor hidrodinamice efective.
(9) Închiderea cu anrocamente prevăzută la alin. (2) lit. c) este menținută exclusiv ca soluție de ultimă rezervă și activată în baza unei decizii tehnice operative documentate.
(10) Se vor continua operațiunile de dragaj conform planului aprobat în cadrul Comitetului interministerial pentru identificarea soluțiilor optime în vederea asigurării alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, actuale și viitoare, ale Centralei de la Cernavodă, constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026, care va fi adaptat evoluției situației din teren.
Art. 3. — (1) La atingerea pragului de 1,58 m dMB la CNE Cernavodă, prevăzut la art. 2 alin. (3), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională „Administrația Canalelor Navigabile” — S.A., Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați și Autoritatea Navală Română, fiecare potrivit competențelor legale, dispun și pun în aplicare fără întârziere măsurile necesare pentru restricționarea sau sistarea temporară a navigației și a ecluzărilor pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și pe sectoarele Dunării Vechi afectate de operațiunile de intervenție.
(2) Procedurile și avizele necesare restricționării sau sistării navigației se pregătesc anterior atingerii pragului prevăzut la alin. (1), astfel încât activarea măsurilor să poată fi realizată fără întârziere administrativă.
(3) Reluarea navigației și retragerea ori reconfigurarea elementelor temporare se realizează etapizat, după constatarea unei marje hidraulice suficiente și a unei tendințe hidrologice stabile.
Art. 4. — Ministerul Apărării Naționale sprijină, potrivit competențelor legale, efortul instituțional prin efectuarea de măsurători topobatimetrice, hidrografice și geodezice, asigurarea capabilităților navale și de geniu necesare instalării și operării platformelor și podurilor de pontoane, sprijin cu scafandri și participarea la operațiunile tehnice necesare amplasării, stabilizării în amplasament și retragerii hidrobarajelor și celorlalte elemente temporare.
Art. 5. — (1) Administrația Națională „Apele Române” și Societatea Națională Nuclearelectrica — S.A., cu sprijinul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Departamentului pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare și Ministerului Apărării Naționale, potrivit competențelor legale, asigură în regim de urgență contractarea, mobilizarea, transportul, instalarea și operaționalizarea unui sistem de pompare de mare capacitate care să asigure redundanța alimentării cu apă a CNE Cernavodă.
(2) Configurația de referință pentru sistemul prevăzut la alin. (1) este de minimum 4 până la 8 pompe de mare capacitate, din clasa unui debit nominal de aproximativ 3 mc/s/pompă sau cu performanțe hidraulice echivalente, împreună cu toate instalațiile auxiliare, personalul de specialitate și celelalte dotări necesare funcționării, asigurându-se o mobilizare eșalonată a minimum 4 pompe disponibile pentru instalare în cel mult 4 zile și configurația completă în maximum 7 zile de la activarea contractului.
(3) CNE Cernavodă va asigura combustibilul și celelalte resurse necesare pentru minimum două săptămâni de funcționare continuă a motopompelor angrenate în intervenția operativă, altele decât cele contractate de către Administrația Națională „Apele Române”, nominalizate în prezenta hotărâre.
(4) Dimensionarea sistemului de pompaj se realizează în funcție de condițiile din teren, iar mobilizarea și pregătirea acestuia se realizează înainte de atingerea cotei de 1,45 m dMB.
Art. 6. — (1) Administrația Națională „Apele Române”, cu sprijinul instituțiilor implicate, asigură execuția lucrărilor-suport necesare instalării sistemelor de pompare.
(2) Lucrările-suport contractate în regim de urgență prevăzute la alin. (1) includ, după caz, drumurile temporare de acces, rampele necesare mobilizării și operării utilajelor, amenajarea zonelor de lucru și realizarea celor două praguri/banchete de sprijin necesare amplasării pontoanelor, pe sectoare de ordinul a 30-40 m pe fiecare mal, în conformitate cu configurația tehnică validată în teren.
(3) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii sprijină identificarea și asigurarea prin închiriere sau orice altă formă legală, prin mecanismele legale disponibile, a aproximativ 150 de elemente/cofraje din aluminiu cu dimensiuni nominale de ordinul 300 x 100 x 10 cm sau a unor elemente cu performanțe tehnice echivalente, destinate sistemului distribuit de fixare și ancorare a hidrobarajelor.
Art. 7. — (1) Coordonarea tehnică a măsurilor prevăzute în prezenta hotărâre se realizează la nivelul Comitetului interministerial pentru identificarea soluțiilor optime în vederea asigurării alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, actuale și viitoare, ale Centralei de la Cernavodă, constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026, care asigură analiza sincronizată a nivelurilor și debitelor, validarea condițiilor tehnice pentru trecerea de la o etapă la alta și formularea deciziilor operative privind menținerea, reconfigurarea, escaladarea sau retragerea intervențiilor.
(2) Pentru fiecare etapă se stabilesc criterii obligatorii de tip „go/no-go”, care includ cel puțin: efectul hidraulic măsurat; vitezele și debitele în secțiunile contractate; stabilitatea navelor, amarajelor, pontoanelor și sistemelor de ancorare; absența unor procese accelerate de afuiere sau eroziune; condițiile de siguranță a personalului și navigației; funcționarea și redundanța sistemului de pompare; menținerea alimentării cu apă necesare CNE Cernavodă.
(3) Măsurătorile nivelurilor și debitelor se efectuează sincronizat înainte și după fiecare etapă a intervenției, astfel încât efectul lucrării să poată fi separat de evoluția hidrologică naturală.
(4) Deciziile de trecere la etapa următoare, de menținere, reconfigurare sau retragere a lucrărilor se consemnează în documente operative asumate de reprezentanții instituțiilor competente.
Art. 8. — (1) Lucrările hidrotehnice și lucrările-suport temporare prevăzute de prezenta hotărâre se realizează în regim de urgență, cu respectarea cadrului legal aplicabil în domeniul gospodăririi apelor, construcțiilor, protecției mediului și siguranței navigației, utilizând procedurile specifice intervențiilor de primă urgență.
(2) Achizițiile de lucrări, produse și servicii necesare punerii în aplicare a prezentei hotărâri se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv a dispozițiilor aplicabile situațiilor de forță majoră și de extremă urgență, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Art. 9. — (1) Se propune ca cheltuielile efectuate de Administrația Națională „Apele Române” pentru lucrările prevăzute la art. 2 alin. (1) să se asigure prin suplimentarea bugetului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pe anul 2026, din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026, reprezentând credite de angajament și credite bugetare, la capitolul 80.01 „Acțiuni generale, economice, comerciale și de muncă”, titlul 20 — „Bunuri și servicii”, articolul bugetar 20.22 — „Finanțarea acțiunilor din domeniul apelor”.
(2) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor analizează și promovează măsurile bugetare necesare reîntregirii fondurilor utilizate de Administrația Națională „Apele Române”, pe baza documentelor justificative, în condițiile legislației finanțelor publice.
(3) Cheltuielile efectuate de celelalte instituții și operatori implicați se suportă din bugetele proprii și din celelalte surse legal constituite, potrivit competențelor și responsabilităților stabilite prin prezenta hotărâre.
Art. 10. — Instituțiile prevăzute în prezenta hotărâre asigură pregătirea logistică și administrativă concomitentă a tuturor treptelor de intervenție, punerea efectivă în operă realizându-se secvențial, în funcție de pragurile hidrometrice, măsurătorile efective și criteriile tehnice stabilite.
Art. 11. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se comunică tuturor componentelor Sistemului național de management al situațiilor de urgență, pentru punerea în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora. Președintele Comitetului Național pentru Situații de Urgență, PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN București, 1 septembrie 2026. Nr. 22.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.