Ghid e-Mobility RO: 100 de milioane de euro pentru încărcare

Pe scurt

Sunt 100 de milioane de euro pentru stații de încărcare rapidă pe autostrăzi, pe drumuri expres și pe drumurile naționale din rețeaua europeană de transport, iar statul poate acoperi 100% din cheltuielile eligibile. La cursul de 5,2481 lei folosit chiar de ghid, banii înseamnă 524,8 milioane de lei. O singură firmă nu poate lua mai mult de 30 de milioane de euro, adică 157,4 milioane de lei, oricâte sesiuni ar câștiga.
Câștigătorii se aleg prin licitație, nu după calitatea dosarului. Din 100 de puncte, 85 merg celui care cere cei mai puțini euro pentru fiecare kilowatt instalat și 15 celui care instalează cea mai mare putere. Alt criteriu nu există, iar în etapa de punctare nu se cer clarificări: dacă lipsește un document obligatoriu, proiectul e respins. Eligibilitatea firmei se verifică abia după clasament, la contractare.
Pragul de intrare e tehnic, nu financiar. O locație pentru camioane de pe rețeaua centrală europeană are nevoie de minimum 3.600 kW instalați și de cel puțin două puncte de câte 350 kW; una pentru autoturisme, de minimum 600 kW și două puncte de câte 150 kW. Primul apel trebuie lansat în cel mult 30 de zile de la publicarea ghidului, deci până la 25 octombrie 2026, iar totul trebuie terminat până la 30 iunie 2030. Vizate sunt firmele de orice mărime, inclusiv din alte state membre, dar nu și cele înființate recent.

Act: Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 886/2026 pentru aprobarea Ghidului solicitantului privind dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice pe rețeaua națională de autostrăzi, drumuri expres și naționale „e-Mobility RO”, submăsura 1
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 25 septembrie 2026, pagina 12, cu anexa în nr. 819 Bis
Intră în vigoare: de la publicare, 25 septembrie 2026, fiindcă articolul 12 alineatul (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă prevede că actele normative, cu excepția legilor și a ordonanțelor, produc efecte de la data publicării în Monitorul Oficial, dacă nu cuprind ele însele o dată ulterioară

Ordinul are trei articole și o pagină. Anexa lui, Ghidul solicitantului, ocupă peste două sute de pagini într-o ediție separată a Monitorului Oficial și spune, în sfârșit, cum se împart banii din Fondul pentru modernizare pentru stațiile de încărcare de pe drumurile mari. Schema de ajutor de stat exista din august 2025, iar condițiile ei tehnice au fost rescrise cu câteva zile mai devreme, printr-un pachet de cinci ordine care au schimbat pragurile de putere. Ce lipsea era ghidul, adică regulile de concurs.

Banii vin din Uniunea Europeană, dar pe alt drum decât cel al programelor de coeziune. Fondul pentru modernizare este un mecanism european, înființat prin articolul 10d din Directiva 2003/87/CE, cea care a creat schema de comercializare a certificatelor de emisii, și funcționează după Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001. România primește din el sume nerambursabile, iar Ministerul Transporturilor și Infrastructurii le administrează, ca organism delegat pentru subsectorul transporturi, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2022.

Toată schema valorează 299 de milioane de euro pentru perioada 2023-2028. Submăsura 1, cea din ghidul acesta, primește 100 de milioane, adică 33,4% din total. Restul merge la celelalte submăsuri, care nu fac obiectul acestui act. La cursul InforEuro din iunie 2026, scris în ghid ca 5,2481 lei pentru un euro, submăsura 1 dispune de 524,8 milioane de lei, iar plafonul pe o singură firmă, 30 de milioane de euro, înseamnă 157,4 milioane de lei. Cu alte cuvinte, trei firme care cer maximul ar consuma 90% din bugetul submăsurii.

Regula de bază a concursului e simplă și dură: câștigă cine cere mai puțin pentru aceeași putere instalată. Cel mai mic ajutor solicitat, măsurat în euro pe kilowatt instalat, primește 85 de puncte, cel mai mare primește zero, iar restul se așază liniar între ele. Al doilea criteriu, care valorează 15 puncte, premiază puterea totală instalată: cel mai mare proiect ia 15 puncte, cel mai mic ia zero. Punctajele se adună, cererile se ordonează descrescător și se finanțează până se termină banii apelului. Ce rămâne intră pe lista de rezervă.

Efectele pe care le produce

Primul efect este pornirea ceasului. Ghidul spune că apelul se lansează în cel mult 30 de zile de la publicarea lui în Monitorul Oficial, deci până la 25 octombrie 2026, prin anunț pe pagina ministerului. Perioada de depunere o stabilește anunțul acela. Ghidul are o secțiune numită „Perioada de depunere a propunerilor de proiecte”, însă în ea nu scrie nicio durată, doar că ministerul poate prelungi termenul.

Urmează mutarea deciziei din mâna evaluatorilor în mâna ofertanților. Nu există grilă de calitate, nici punctaj pentru maturitatea proiectului, pentru amplasament sau pentru impactul de mediu. Există două numere: euro pe kilowatt și kilowați. Analiza de oportunitate, evaluarea de mediu și autoevaluarea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative se depun obligatoriu, altfel dosarul e respins, dar nu aduc niciun punct. Sunt condiții de intrare, iar departajarea se face în altă parte.

Al treilea efect îi privește pe cei care nu trec pragul tehnic. Pentru camioane, o locație de pe rețeaua rutieră centrală europeană are nevoie de cel puțin două puncte de reîncărcare de câte 350 kW și de o putere totală instalată și absorbită de minimum 3.600 kW; pe rețeaua globală, de 1.500 kW. Pe drumurile naționale care urmează să fie înlocuite de autostrăzi sau de drumuri expres, pragurile coboară la 2.800 kW și la 1.400 kW. Pentru autoturisme, minimul e de 600 kW și două puncte de câte 150 kW. Fiecare punct trebuie să aibă cel puțin un conector CCS Combo 2, iar stațiile trebuie să fie accesibile oricui, 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, la prețuri de piață.

Al patrulea efect este ordinea inversată a verificărilor. Textul spune expres că prima etapă e cea tehnico-economică, în care se numără documentele și se dă punctajul, iar verificarea administrativă și a eligibilității se face abia după aceea, în etapa de contractare. O firmă în insolvență, cu datorii la fisc sau în dificultate financiară poate ajunge, așadar, în capul clasamentului și poate ocupa bani din alocare până la momentul în care i se cer certificatele.

Al cincilea efect ține de ce rămâne pe umerii câștigătorului. Ajutorul acoperă până la 100% din cheltuielile eligibile, dar lista cheltuielilor neeligibile e lungă: taxa pe valoarea adăugată, proiectarea, avizele și autorizațiile, analiza de oportunitate, managementul de proiect, auditul financiar, informarea și publicitatea, operarea investiției. Informarea și publicitatea sunt chiar obligatorii și tot neeligibile. Toate acestea se plătesc din bani proprii sau atrași, într-o formă care să nu fie ea însăși ajutor public, iar bunurile trebuie păstrate cinci ani după finalizare, cu audit energetic anual făcut de personal autorizat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până la ordinul acesta exista schema de ajutor de stat, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.319 din 12 august 2025, dar nu exista procedura de acces. O schemă spune cine poate primi ajutor și în ce limite; ghidul spune cum se depune, cum se punctează și cum se contestă. Fără el, banii nu puteau fi cheltuiți.

Prima noutate e mecanismul de selecție. Articolul 36a din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, temeiul schemei, permite o intensitate a ajutorului de 100% din costurile eligibile numai dacă alocarea se face prin procedură de ofertare concurențială construită după reguli precise. Ghidul preia acele reguli ca atare: 85% din criterii exprimate în ajutor pe punctul de reîncărcare, 15% în putere instalată. Proporția nu e o alegere a ministerului, ci prețul pentru a putea finanța integral.

A doua noutate e închiderea listei de locații. Amplasamentele incluse în proiect la momentul depunerii nu mai pot fi modificate sau înlocuite în nicio etapă, nici măcar în timpul implementării. Cine pierde un acord de acces sau un aviz tehnic de racordare pe parcurs rămâne cu proiectul neterminat și cu obligația de a restitui sumele.

A treia noutate e excluderea firmelor nou-înființate. Ghidul le definește ca fiind cele constituite în anul depunerii sau în cel anterior, fără situații financiare aprobate, ori cele care nu au desfășurat activitate economică, dar nu mai mult de trei ani fiscali consecutivi, și le scoate din apeluri. Pe o piață în care mulți operatori de încărcare sunt societăți create special pentru proiect, condiția taie un segment întreg de potențiali ofertanți.

A patra noutate e criteriul de departajare la egalitate de punctaj. Ghidul spune că, în caz de egalitate, are prioritate proiectul cu valoarea solicitată mai mare. Regula merge exact invers față de criteriul principal, care dă 85 de puncte celui care cere cel mai puțin.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

Criteriile de selecție sunt două numere verificabile. Cine vrea să conteste un clasament poate reface calculul cu formula din ghid, fiindcă ea este publicată integral.
Intensitatea ajutorului poate atinge 100% din cheltuielile eligibile, inclusiv lucrările de racordare la rețeaua electrică, care sunt de obicei partea cea mai scumpă și cea mai imprevizibilă a unei stații de mare putere.
Pragurile tehnice sunt scrise în kilowați și în număr de puncte de reîncărcare, iar conectorul CCS Combo 2 e impus explicit, ceea ce elimină discuțiile despre interoperabilitate la recepție.
Accesul public permanent și nediscriminatoriu, cu prețuri de piață pentru terți, este condiție de finanțare. O stație plătită din bani publici nu poate fi rezervată flotei proprii.
Proiectele se pot depune în parteneriat, fără limită de număr de parteneri, ceea ce permite unui operator de încărcare să se asocieze cu proprietarul spațiului de servicii sau cu un furnizor de energie.
Când soluția de racordare deservește și alți consumatori, costurile eligibile se determină proporțional cu ponderea puterii necesare stațiilor. Regula închide cea mai comodă cale de a umfla factura cu lucrări care folosesc altcuiva.

Ce rămâne o problemă

Formula de punctaj se împarte la diferența dintre cea mai mică și cea mai mare ofertă, deci nu produce niciun rezultat când ofertele sunt egale sau când există un singur ofertant. Vezi secțiunea de erori de mai jos.
Regulamentul (UE) nr. 651/2014, temeiul întregii scheme, expiră la 31 decembrie 2026, adică la 97 de zile după publicarea ghidului. Ghidul nu spune nimic despre ce se întâmplă cu dosarele contractate după acea dată, deși schema pe care o pune în aplicare a primit recent tocmai o astfel de clauză.
Eligibilitatea solicitantului se verifică după clasament. Un proiect respins la contractare eliberează bani, dar ghidul nu spune dacă și cum urcă lista de rezervă în locul lui.
Plafonul anual de 149,5 milioane de euro pe procedură e cu 49,5% mai mare decât întregul buget al submăsurii, 100 de milioane. Limita nu poate deveni niciodată operantă aici, dar apare în ghid ca și cum ar conta.
Bugetul submăsurii e exprimat în euro, fără curs de conversie, în timp ce plafonul pe firmă are unul fixat, 5,2481 lei. Linia la care se taie clasamentul depinde, așadar, de o cifră pe care ghidul nu o dă.
Procentul de 100% se aplică unei baze înguste. Proiectarea, avizele, managementul de proiect, auditul financiar, informarea, publicitatea și taxa pe valoarea adăugată rămân în sarcina beneficiarului, iar ghidul nu dă niciun ordin de mărime pentru ele.

Sfaturi utile

Data apelului se află pe pagina ministerului. Anunțul dedicat fiecărei sesiuni se publică acolo și el conține perioada de depunere, pe care ghidul nu o fixează. Termenul maxim de lansare este 25 octombrie 2026.
Calculați din start euro pe kilowatt instalat, fiindcă acesta e numărul care decide 85 din cele 100 de puncte. Un proiect scump raportat la putere pierde concursul indiferent cât de bine e scris restul dosarului.
Verificați documentele obligatorii înainte de depunere, una câte una. În etapa de punctare nu se cer clarificări, iar lipsa unui singur document duce la respingere, fără drept de completare.
Fixați locațiile definitiv. Amplasamentele nu mai pot fi schimbate în nicio etapă, deci acordul administratorului drumului și dreptul de folosință valabil cel puțin cinci ani de la plata finală se obțin înaintea depunerii.
Pregătiți indicatorul de solvabilitate. Raportul dintre datorii totale și capitaluri proprii trebuie să fie pozitiv și sub 7,5 în ultimul an financiar; altfel veți avea nevoie de o scrisoare de confort la contractare.
Bugetați separat partea neeligibilă. Proiectarea, avizele, managementul, auditul, informarea, publicitatea și taxa pe valoarea adăugată se plătesc din resurse proprii sau atrase, iar acestea nu au voie să fie ele însele ajutor public.
Nu demarați lucrările înainte de depunere. Prima comandă fermă de echipamente sau orice angajament care face investiția ireversibilă anulează efectul stimulativ și face tot proiectul neeligibil.

Întrebări frecvente

Cine poate cere banii?

Microîntreprinderile, firmele mici, mijlocii și mari, constituite legal în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene și înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului din România până la data primei plăți. Firmele nou-înființate sunt excluse. Se poate depune individual sau în parteneriat, cu un lider și oricâți parteneri, fiecare trebuind să îndeplinească toate condițiile.

Câți bani poate lua o firmă?

Cel mult 30 de milioane de euro pe întreprindere, în toate sesiunile la un loc, adică 157,4 milioane de lei la cursul InforEuro din iunie 2026, de 5,2481 lei. În fiecare sesiune se poate depune un singur proiect pentru submăsură, dar proiectul poate cuprinde mai multe locații.

Cum se alege câștigătorul?

Prin punctaj, din maximum 100 de puncte. Cel care cere cei mai puțini euro pe kilowatt instalat primește 85 de puncte, cel care cere cei mai mulți primește zero, iar între ei punctajul se calculează liniar. Al doilea criteriu dă 15 puncte proiectului cu cea mai mare putere instalată și zero celui cu cea mai mică. La egalitate, câștigă proiectul cu valoarea solicitată mai mare.

Ce putere minimă trebuie să aibă o stație?

Pentru vehicule grele, cel puțin două puncte de câte 350 kW și minimum 3.600 kW instalați pe rețeaua rutieră centrală europeană sau 1.500 kW pe cea globală. Pe drumurile naționale care urmează să fie înlocuite de autostrăzi sau de drumuri expres, pragurile sunt de 2.800 kW și de 1.400 kW. Pentru vehicule ușoare, cel puțin două puncte de câte 150 kW și minimum 600 kW. Un punct de reîncărcare înseamnă, în ghid, o putere de ieșire de cel puțin 22 kW.

Până când trebuie terminat proiectul?

În cel mult 30 de luni de la depunerea cererii de finanțare și oricum nu mai târziu de 30 iunie 2030. Cine nu se încadrează restituie sumele primite din Fondul pentru modernizare. După finalizare urmează cinci ani de durabilitate, în care bunurile nu pot fi înstrăinate, activitatea nu poate înceta, iar solicitantul depune anual un audit energetic.

Se pot cumula banii aceștia cu alt ajutor?

Nu, pentru aceleași cheltuieli eligibile. Ajutorul nu se cumulează cu niciun alt ajutor de stat, inclusiv de minimis, iar după semnarea contractului beneficiarul nu mai poate primi finanțare publică pentru aceleași cheltuieli, sub sancțiunea rezilierii și a recuperării sumelor cu dobândă.

Ce fac dacă nu sunt mulțumit de clasament?

Contestația se depune în 30 de zile de la comunicarea rezultatului, prin platforma MySMIS 2021, și trebuie să arate criteriul contestat, motivele de fapt și de drept și mijloacele de probă. Se soluționează în 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii, iar decizia comisiei este definitivă la nivelul ministerului.

Banii sunt europeni sau de la bugetul de stat?

Europeni. Fondul pentru modernizare a fost înființat prin articolul 10d din Directiva 2003/87/CE și funcționează după Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001. România îl accesează prin cadrul stabilit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2022, iar Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este organism delegat pentru subsectorul transporturi.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

Ghidul solicitantului, capitolul 4, punctul 4.1.1, criteriile 1 și 2. Ambele formule de punctaj împart la diferența dintre valoarea cea mai mică și cea mai mare depusă în sesiune. Când toți ofertanții declară aceeași valoare, iar cazul extrem este acela al unui singur ofertant, numitorul devine zero și punctajul nu se poate calcula. Mai mult, singurul participant ar fi în același timp cel mai mic și cel mai mare, deci ar trebui să primească simultan 85 de puncte și zero. Ghidul nu prevede nicio regulă de rezervă pentru situația asta, deși chiar el anticipează o procedură „în care toți solicitanții primesc ajutor” și îi cere ministerului să corecteze concurența abia în sesiunile următoare, prin reducerea bugetului. Cum clasamentul e singurul mecanism de alocare, fără punctaj nu se poate atribui nimic.

Analiza redacției

Cea mai tare presiune asupra acestui ghid nu se vede în el. Întreaga schemă se sprijină pe articolul 36a din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, iar regulamentul expiră la 31 decembrie 2026. De la publicarea ghidului, 25 septembrie 2026, până acolo sunt 97 de zile. Dacă ministerul folosește tot termenul de lansare, 30 de zile, mai rămân 67. În intervalul acesta ar trebui să încapă anunțul apelului, perioada de depunere, evaluarea tehnico-economică, 30 de zile de contestații, alte 30 pentru soluționarea lor, 15 zile lucrătoare pentru documentele de contractare și semnarea contractelor. Data acordării ajutorului este, după chiar definiția din ghid, data semnării contractului de finanțare. Calendarul nu încape. Ministerul a publicat recent cinci ordine care adaugă exact o clauză despre expirarea regulamentului la schemele pe care le administrează, inclusiv la aceasta; ghidul, publicat după ele, nu o reia și nu spune nimic despre ce se întâmplă cu dosarele rămase nesemnate la 1 ianuarie 2027.

A doua observație iese din felul în care se combină cele două criterii. Amândouă sunt relative, adică punctajul măsoară doar poziția față de ceilalți din aceeași sesiune. Consecința se vede cel mai bine cu doi participanți: cel mai ieftin ia 85 de puncte, celălalt zero, indiferent dacă diferența dintre ei e de un euro pe kilowatt sau de o sută. Un concurs cu trei oferte apropiate produce aceleași diferențe de punctaj ca unul cu trei oferte îndepărtate. Iar criteriul al doilea împinge în direcția opusă primului: puterea mai mare aduce puncte, dar costă bani, deci ridică prețul pe kilowatt. Un ofertant rațional află abia după închiderea sesiunii care combinație era câștigătoare, fiindcă amândouă depind de ce au depus ceilalți.

A treia observație privește dimensiunile. Submăsura are 100 de milioane de euro, iar plafonul pe o firmă e de 30 de milioane. Trei ofertanți la plafon epuizează 90% din buget, iar al patrulea rămâne cu resturi. În același timp, ghidul reia plafonul anual al schemei, 149,5 milioane de euro pe procedură de ofertare, care e cu 49,5% mai mare decât întregul buget al submăsurii și nu poate deveni niciodată operant aici. Nici pragurile tehnice nu ajută la concurență: o singură locație pentru camioane pe rețeaua centrală cere 3.600 kW instalați și absorbiți, adică un racord industrial și un aviz tehnic de racordare pe care nu îl obține oricine. Cu un număr mic de ofertanți capabili să treacă pragul, criteriul de preț, construit ca să simuleze o piață, riscă să aranjeze doar trei sau patru jucători deja cunoscuți.

A patra observație privește ordinea etapelor. Punctajul se dă înaintea verificării de eligibilitate, iar în etapa de punctare nu se cer clarificări. Combinația asta transformă evaluarea într-o numărătoare de documente și amână la contractare toate întrebările grele: dacă firma are datorii, dacă e în dificultate, dacă terenul e liber de sarcini. Banii eliberați de un proiect căzut atunci rămân fără destinatar, fiindcă ghidul nu spune dacă lista de rezervă urcă. Iar departajarea la egalitate, care dă prioritate proiectului cu valoarea solicitată mai mare, contrazice tot ce face criteriul de 85 de puncte, fiindcă îl premiază exact pe cel care cere mai mult de la stat.

Ce ar trebui schimbat

Formulele ar trebui să aibă o regulă pentru cazul în care ofertele sunt egale. O frază de tipul „dacă valoarea cea mai mică este egală cu cea mai mare, toate proiectele primesc punctajul maxim al criteriului” ar salva o sesiune cu un singur ofertant, care altfel nu poate fi evaluată deloc.
Ghidul ar trebui să spună ce se întâmplă cu dosarele contractate după 31 decembrie 2026. Temeiul de ajutor de stat expiră atunci, iar clauza există deja în schema pe care ghidul o aplică. Fără ea, un câștigător riscă să afle după evaluare că nu i se mai poate semna contractul.
Secțiunea despre perioada de depunere ar trebui să conțină o perioadă. Un minim scris, de pildă 60 de zile de la lansarea apelului, ar da tuturor același timp de pregătire și ar face verificabilă condiția europeană de publicitate prealabilă suficientă.
Verificarea eligibilității ar trebui făcută înaintea punctajului, sau măcar odată cu el. Altfel, clasamentul publicat poate conține firme care nu au dreptul să primească ajutor, iar bugetul rămâne blocat pe ele până la contractare.
Departajarea la egalitate ar trebui să premieze suma cea mai mică. Așa cum e scrisă acum, regula anulează, în cazul limită, logica pentru care se dau 85 din cele 100 de puncte.
Ghidul ar trebui să spună la ce curs se convertește bugetul submăsurii. Plafonul pe firmă are unul fixat, 5,2481 lei; alocarea la care se taie clasamentul nu are, deși de ea depinde cine intră la finanțare și cine rămâne pe lista de rezervă.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 25 septembrie 2026, pagina 12, cu anexa în nr. 819 Bis 16 pagini PDF, 143 KB actul începe la pagina 12

Deschide PDF-ul oficial Descarcă PDF-ul

Celelalte ediții citate: nr. 819 bis/2026

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 886/2026 pentru aprobarea Ghidului solicitantului privind dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice pe rețeaua națională de autostrăzi, drumuri expres și naționale „e-Mobility RO”, submăsura 1

EMITENT: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 25 septembrie 2026

Se reproduce textul ordinului. Anexa lui, Ghidul solicitantului, se publică separat, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 Bis din 25 septembrie 2026, și numără peste două sute de pagini, deci nu este reprodusă aici.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII O R D I N pentru aprobarea Ghidului solicitantului privind dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice pe rețeaua națională de autostrăzi, drumuri expres și naționale „e-Mobility RO”, submăsura 1 Având în vedere: — prevederile art. 10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare, privind înființarea Fondului pentru modernizare; — Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre, cu modificările și completările ulterioare; — Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, cu modificările și completările ulterioare; — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare; — Schema de ajutor de stat privind dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice pe rețeaua națională de autostrăzi, drumuri expres și naționale „e-Mobility RO”, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.319/2025, cu modificările ulterioare; — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare, ținând cont de Referatul de aprobare al Direcției generale programe europene transport din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii nr. 28.995 din 14.09.2026, în temeiul prevederilor art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare, ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă Ghidul solicitantului privind dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice pe rețeaua națională de autostrăzi, drumuri expres și naționale „e-Mobility RO”, submăsura 1, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. — Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Direcția generală programe europene transport, va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, Horațiu-Lucian Cosma, secretar de stat București, 21 septembrie 2026. Nr. 886.

*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 25 septembrie 2026, pagina 12, cu anexa în nr. 819 Bis din aceeași dată.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.