Pe scurt
- Starea de alertă la nivel național se prelungește cu încă 30 de zile, de la 29 septembrie până la 28 octombrie 2026 inclusiv. Este a treia perioadă la rând din același lanț: prima a început pe 31 iulie 2026, a doua pe 30 august, iar cu aceasta se ajunge la 90 de zile neîntrerupte de alertă. Motivul este de data aceasta energetic și se rezumă la un singur lucru: apa din Dunăre care răcește reactoarele de la Cernavodă.
- Cifrele din preambul spun cât de strâmt este intervalul. Debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, coboară de la circa 1.450 m³/s la sfârșitul lui septembrie spre 1.185-1.200 m³/s în scenariul median, între 10 și 13 octombrie 2026, adică o scădere de 17 până la 18 la sută. La Cernavodă, fereastra critică probabilă ține opt zile, între 15 și 22 octombrie, iar în scenariile nefavorabile se atinge sau se depășește pragul de −262 cm.
- Actul nu dispune nicio întrerupere de curent și nu restrânge niciun drept al populației. Lucrările de la Cernavodă continuă, iar Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” primește aceeași însărcinare generală ca în iulie: creșterea producției, asigurarea importurilor sau reducerea consumului. Vizați direct sunt operatorii de la Dunăre și din sistemul energetic, nu consumatorul casnic, pentru care de la 29 septembrie 2026 nu se schimbă nimic.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 28 septembrie 2026, paginile 7-8
Intră în vigoare: la publicare, 28 septembrie 2026, iar perioada prelungită de 30 de zile curge de la 29 septembrie până la 28 octombrie 2026 inclusiv
Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat pe 28 septembrie 2026 o hotărâre de un articol și jumătate, publicată în aceeași zi, prin care starea de alertă declarată la sfârșitul lui iulie merge mai departe încă 30 de zile. Este a doua prelungire, după cea din august, când starea de alertă a fost dusă până pe 28 septembrie. Dispozitivul are patru articole scurte, dar preambulul ocupă o pagină și jumătate și acolo stă toată informația care contează: prognoza de debit, fereastra de risc de la Cernavodă și situația producției de energie electrică în octombrie.
Ordinea lucrurilor merită repetată, fiindcă se pierde ușor într-un lanț de cinci hotărâri numerotate apropiat. Pe 31 iulie 2026, prin Hotărârea CNSU nr. 15/2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din aceeași zi, comitetul a declarat starea de alertă la nivel național pentru 30 de zile. Documentul spunea limpede de ce: Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă era oprită în stare sigură din 27 iulie, iar Unitatea 2 funcționa, potrivit rapoartelor Societății Naționale Nuclearelectrica, „la limita marjelor de securitate nucleară”, din cauza scăderii nivelului Dunării. Au urmat hotărârile tehnice: nr. 16/2026, pe 1 august, cu profilarea stâncii Pârjoaia și un prag submers din barje; nr. 20/2026, pe 21 august, cu dragaje pe sectorul Izvoarele-Cernavodă, un epiu de dirijare a curentului și sistarea ecluzărilor pe Canalul Dunăre-Marea Neagră la cota de 1,55 m dMB; nr. 21/2026, pe 28 august, prima prelungire; nr. 22/2026, adoptată pe 1 septembrie și publicată a doua zi, care a renunțat la epiu și l-a înlocuit cu o îngustare temporară a Dunării Vechi cu nave și barje, cu prag de declanșare la 1,58 m dMB.
Ce anume s-a măsurat. Baza prelungirii este „Analiza factorilor de risc” înregistrată la Ministerul Energiei cu nr. 44.200/SDE din 28.09.2026. Din ea, preambulul reține patru lucruri. Primul, debitul la Baziaș: regim deficitar pe tot intervalul 28 septembrie-31 octombrie 2026, cu o coborâre de la circa 1.450 m³/s spre 1.185-1.200 m³/s în scenariul median, între 10 și 13 octombrie, urmată de „o recuperare lentă”. Al doilea, nivelul de la Cernavodă: fereastră critică probabilă între 15 și 22 octombrie, cu apropierea sau depășirea pragului de −262 cm în scenariile nefavorabile, ceea ce, scrie actul, „confirmă persistența riscului operațional pentru asigurarea nivelului necesar răcirii”. Al treilea, iarna: analiza urmează să fie extinsă pe scenariul în care Dunărea nu revine la valori acceptabile, iar înghețul Dunării Vechi ar agrava situația. Al patrulea, lucrările de la Cernavodă, care trebuie continuate și finalizate de Administrația Națională „Apele Române” și de Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați.
Partea de sistem energetic. Preambulul inventariază, cifră cu cifră, de unde vine curentul în octombrie. Grupurile pe cărbune pot merge cu maximum 1.200 MW, cu rezerve limitate de combustibil și mai ales în zilele lucrătoare. Eolianul are un maxim de 2.500 MW și un minim de 600 MW în săptămâna următoare, dar în prima decadă a lunii octombrie se așteaptă un maxim de 1.000 MW și același minim de 600 MW. Fotovoltaicul coboară sub 2.800 MW și scade în continuare, pe măsură ce ziua se scurtează. În Ungaria, la centrala nucleară de la Paks, un grup este retras din exploatare, programat, între 19 septembrie și 10 octombrie 2026, cu circa 500 MW mai puțin în regiune. Iar consumul maxim la vârful de seară este prognozat până la 8.000 MW.
Ce dispune, de fapt, hotărârea. Articolul 1 prelungește starea de alertă cu 30 de zile, începând cu 29 septembrie 2026. La articolul 2, primul alineat menține măsurile și lucrările de intervenție în regim de urgență dispuse prin hotărârile nr. 20/2026 și nr. 22/2026, pentru asigurarea apei brute la priza centralei, și lasă deschisă ușa pentru „orice alte măsuri operative și soluții tehnice identificate ca fiind necesare”. Al doilea alineat îi cere companiei Transelectrica să dispună toate măsurile necesare pentru funcționarea Sistemului electroenergetic național, „inclusiv prin creșterea producției tuturor surselor disponibile, asigurarea importurilor sau reducerea consumului”. Potrivit articolului 3, instituțiile din hotărârile nr. 20/2026 și nr. 22/2026 sunt sprijinite de celelalte autorități centrale și locale. Articolul 4 dispune publicarea și comunicarea către toate componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.
Efectele pe care le produce
Calendarul. Perioada prelungită începe pe 29 septembrie 2026, ziua imediat următoare publicării, și se încheie pe 28 octombrie 2026 inclusiv. Nu există nicio zi de pauză între cele trei perioade: prima s-a terminat pe 29 august, a doua a început pe 30 august și s-a terminat pe 28 septembrie, a treia începe pe 29 septembrie. Însumate, dau 90 de zile de stare de alertă neîntreruptă, de la 31 iulie la 28 octombrie 2026.
Lucrările de la Cernavodă merg mai departe, cu pragurile stabilite în septembrie. Sistemul aprobat prin Hotărârea CNSU nr. 22/2026 rămâne activ: etapa I înseamnă îngustarea controlată a Dunării Vechi cu nave și barje lestate, pe un aliniament de circa 600 m, și se declanșează la atingerea sau scăderea sub cota de 1,58 m dMB măsurată la centrală, în bazinul de aspirație. Dacă efectul este insuficient, urmează etapa a II-a, o închidere modulară cu pontoane și hidrobaraje pe circa 170 m, iar ca ultimă rezervă rămâne închiderea cu anrocamente. Criteriul de succes al primei etape este un câștig de nivel de ordinul a 10 cm la centrală.
Navigația poate fi oprită, iar asta este singura restricție reală din tot lanțul. La atingerea pragului de 1,58 m dMB, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională „Administrația Canalelor Navigabile”, Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați și Autoritatea Navală Română, dispun restricționarea sau sistarea temporară a navigației și a ecluzărilor pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și pe sectoarele afectate ale Dunării Vechi. Avizele și procedurile trebuie pregătite dinainte, cere Hotărârea nr. 22/2026, tocmai ca activarea să nu aștepte hârtii. Pentru armatori, expeditori și pentru portul Constanța, acesta este efectul cu bani în el.
Pentru consumatorul obișnuit, actul nu produce niciun efect direct. Nicio hotărâre din lanț nu dispune întreruperi programate, nu introduce cote de consum și nu se adresează gospodăriilor. Formula din articolul 2 alineatul (2) este o însărcinare dată operatorului de transport și de sistem, nu o măsură aplicată cuiva. Cine are contract de furnizare rămâne cu el neschimbat, iar prețurile nu sunt atinse de această hotărâre.
Banii. Finanțarea nu se rediscută aici, fiindcă rămâne cea din hotărârile menținute, iar ele au două scheme diferite. Pentru dragajele și echipamentele din Hotărârea nr. 20/2026, Administrația Națională „Apele Române” plătește din bugetul propriu de venituri și cheltuieli pe 2026, de la titlul de bunuri și servicii, și recuperează ulterior de la Societatea Națională Nuclearelectrica, pe bază de deviz, cheltuielile de încărcare, transport și funcționare; partea executată de Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați se suportă din bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru sistemul modular de îngustare a albiei, aprobat prin Hotărârea nr. 22/2026, se propune suplimentarea bugetului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Dispozitivul este aproape identic cu cel din august, cu o singură adăugire. Cea din august, Hotărârea nr. 21/2026, menținea măsurile dispuse prin Hotărârea nr. 20/2026. Acum se mențin cele dispuse prin hotărârile nr. 20/2026 și nr. 22/2026, fiindcă între timp a apărut a doua. La fel, articolul 3 trimite acum la ambele. În rest, textul dispozitivului se repetă, inclusiv formularea despre Transelectrica, reluată cuvânt cu cuvânt din Hotărârea nr. 15/2026 din 31 iulie.
Prognoza s-a înrăutățit pe hidrologie și s-a mutat pe altă temă la energie. În august, preambulul Hotărârii nr. 21/2026 vorbea despre un debit de aproximativ 1.350 m³/s la Baziaș, cu o creștere temporară spre 1.600 m³/s pe 30 și 31 august. Acum se prognozează o coborâre spre 1.185-1.200 m³/s între 10 și 13 octombrie. Diferența de scenariu a mutat și riscul: în august era vorba de val de căldură și canicule, acum de temperaturi normale, cu scăderi pe timpul nopții, și de o fereastră hidrologică critică la mijlocul lunii.
Pe producție, tabloul e altul decât acum o lună. Eolianul, care în august era dat cu maximum 800 MW și minimum 200 MW, are acum un maxim de 2.500 MW în săptămâna următoare, dar coboară la 1.000 MW în prima decadă a lui octombrie, adică o reducere de 60 la sută față de vârful săptămânii. Fotovoltaicul a scăzut de la un vârf sub 3.000 MW la unul sub 2.800 MW. La Paks, unde în august producția fusese urcată la circa 90 la sută din puterea instalată, acum un grup este oprit programat până pe 10 octombrie. Iar vârful de seară a urcat de la „peste 7.500 MW” la „până la 8.000 MW”.
Apare, pentru prima dată în lanț, iarna. Niciuna dintre hotărârile anterioare nu pomenea scenariul de iarnă. Aceasta cere extinderea analizei factorilor de risc pentru situațiile cele mai defavorabile de iarnă, în care Dunărea nu revine la valori acceptabile, și numește explicit riscul de îngheț al Dunării Vechi. Este singurul semnal din text că administrația se pregătește pentru o problemă mai lungă decât fereastra din octombrie.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Continuitatea juridică este asigurată fără nicio zi de gol. A treia perioadă începe exact în ziua următoare încheierii celei de a doua, deci lucrările de la Cernavodă și regimul de urgență pentru achiziții nu se întrerup nici măcar administrativ.
- Preambulul publică date operative care altfel nu ar ajunge la public: debitul prognozat la Baziaș, pragul de nivel de la Cernavodă, puterile disponibile pe cărbune, eolian și fotovoltaic, vârful de consum estimat. Sunt cifre verificabile, cu dată și cu numărul documentului sursă.
- Menținerea expresă a măsurilor din hotărârile nr. 20/2026 și nr. 22/2026 înseamnă că pragurile tehnice și responsabilitățile nu se renegociază lunar. Cine execută știe de la ce cotă intră în acțiune și cu ce soluție.
- Niciun drept al populației nu e restrâns și nicio măsură nu îi atinge pe consumatorii casnici. Singurele restricții din tot lanțul de hotărâri privesc navigația și accesul în zonele de intervenție de pe Dunăre, deci alerta rămâne una de infrastructură.
- Prima dată în lanț se cere o analiză pe iarnă, nu doar pe fereastra imediată. Este o schimbare de orizont, de la gestionarea lunii următoare la pregătirea pentru un sezon.
Ce rămâne o problemă
- Prelungirea se oprește pe 28 octombrie, deși intervalul de risc pe care îl invocă chiar preambulul ține până pe 31 octombrie 2026. Ultimele trei zile ale regimului hidrologic deficitar rămân, pe hârtie, în afara stării de alertă.
- „Reducerea consumului” apare a treia oară în trei hotărâri, fără să fie definită niciodată. Nicăieri nu scrie cine decide, la ce prag, pentru care categorii de consumatori și cu ce anunț public. Cine citește nu poate afla dacă riscă ceva și când.
- Articolul 2 alineatul (1) trimite în bloc la hotărârile nr. 20/2026 și nr. 22/2026, deși cea de a doua a oprit expres patru măsuri din prima, cele de la articolele 2, 3, 8 și 10. Cititorul trebuie să deschidă ambele acte ca să afle ce se menține de fapt.
- Informarea publică periodică lipsește cu totul. Nivelul măsurat la centrală și debitul la Baziaș se comunică operativ între instituții, dar niciun text din lanț nu cere publicarea lor, deși pe ele se declanșează oprirea navigației.
- Hotărârea nu spune nimic despre starea celor două unități ale centralei. Ultima informație oficială din Monitorul Oficial este din 28 august 2026, când Hotărârea Guvernului nr. 684/2026 vorbea despre „perspectivele incerte de repornire a Unităților 1 și 2”.
Sfaturi utile
- Dacă sunteți consumator casnic, nu aveți nimic de făcut. Prelungirea stării de alertă nu vă schimbă contractul, nu vă schimbă prețul și nu anunță întreruperi. Orice mesaj care spune altceva nu se sprijină pe textul acestei hotărâri.
- Dacă aveți marfă pe Canalul Dunăre-Marea Neagră sau pe Dunărea Veche, urmăriți cota de 1,58 m dMB de la centrală. Acolo se declanșează restricționarea sau sistarea navigației și a ecluzărilor, iar hotărârea nr. 22/2026 cere ca avizele să fie pregătite dinainte, deci activarea poate fi rapidă.
- Dacă sunteți consumator industrial mare, cereți furnizorului și operatorului de rețea, în scris, în ce condiții v-ar fi redus consumul și pe ce temei. Textul nu detaliază, dar întrebarea pusă înainte de o situație tensionată este mai ieftină decât explicațiile de după.
- Rețineți cele două date care contează în octombrie: 10-13 pentru minimul de debit prognozat la Baziaș și 15-22 pentru fereastra critică de nivel la Cernavodă. Între ele sunt cele opt zile în care se decide dacă lucrările de îngustare a albiei mai sunt suficiente.
- Pentru starea actului, verificați Monitorul Oficial în ultima săptămână a lui octombrie 2026. Fie apare o nouă hotărâre de prelungire, fie comitetul declară încetarea stării de alertă, iar ambele se publică în Partea I.
- Nu confundați numerele. Hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență au propria serie anuală, deci Hotărârea nr. 23/2026 a comitetului nu are legătură cu o hotărâre de Guvern purtând același număr.
Întrebări frecvente
Până când ține starea de alertă?
Risc să rămân fără curent?
Ce înseamnă „reducerea consumului” din articolul 2 alineatul (2)?
Ce se întâmplă cu centrala de la Cernavodă?
Ce prevedeau hotărârile nr. 15, 20 și 22 din 2026, la care se face trimitere?
Starea de alertă îmi restrânge vreun drept?
Cine plătește lucrările?
De când produce efecte hotărârea?
Analiza redacției
Hotărârea își face treaba pe care i-o cere momentul: ține în viață un regim juridic de care depind lucrări în curs pe Dunăre și nu adaugă nimic care să sperie fără motiv. Preambulul este, de departe, cea mai bună parte, fiindcă publică cifre pe care altfel nimeni nu le-ar vedea. Problemele nu sunt de redactare, ci de potrivire între ce spune analiza de risc și ce hotărăște comitetul pe baza ei.
Prima nepotrivire se vede numai dacă socotești zilele. Analiza factorilor de risc descrie un regim hidrologic deficitar pentru perioada 28 septembrie-31 octombrie 2026, adică 34 de zile. Starea de alertă se prelungește cu 30 de zile de la 29 septembrie, deci până pe 28 octombrie inclusiv. Rămân trei zile de risc descris, dar neacoperit, iar ele cad exact la capătul unei ferestre critice pe care actul o plasează între 15 și 22 octombrie. Cele opt zile ale ferestrei se închid cu șase zile înainte de expirarea alertei, ceea ce lasă un interval extrem de scurt pentru evaluarea rezultatului și pentru pregătirea deciziei următoare. Cele 30 de zile par a fi o cadență administrativă, nu o durată dedusă din prognoză.
A doua nepotrivire iese din compararea a două acte. Pragul de −262 cm invocat în preambul pentru scenariile nefavorabile este cu un centimetru sub cota de aproximativ −261 cm pe care Hotărârea nr. 22/2026 o fixase, la articolul 2 alineatul (4), drept reper operativ auxiliar la stația hidrometrică Cernavodă. Cu alte cuvinte, scenariul nefavorabil pe care îl anunță actul trece deja de reperul stabilit în urmă cu trei săptămâni și jumătate. Nicăieri în text nu se spune asta, deși este singura cifră din preambul care are corespondent exact într-o hotărâre anterioară.
A treia observație ține de aritmetica din preambul, care nu este făcută nicăieri. Vârful de seară este prognozat până la 8.000 MW. Din sursele enumerate, cărbunele dă maximum 1.200 MW, iar eolianul, la minimul anunțat pentru prima decadă a lui octombrie, 600 MW. Împreună, 1.800 MW, adică 22,5 la sută din vârf. Singura cifră mare din listă, cei sub 2.800 MW ai fotovoltaicului, nu se regăsește la ora vârfului de seară, când soarele a apus. Actul enumeră puteri disponibile fără să le raporteze la consumul pe care tot el îl prognozează, iar cititorul rămâne cu impresia unei liste liniștitoare acolo unde cifrele spun altceva.
A patra observație privește instrumentul, nu diagnosticul. Articolul 2 alineatul (2) îi cere companiei Transelectrica, între altele, „reducerea consumului”. Măsurile de siguranță pe piața de energie electrică pe care compania le poate pune efectiv în aplicare sunt cele din Hotărârea Guvernului nr. 603/2026, iar aplicarea lor a fost prelungită prin Hotărârea Guvernului nr. 684/2026 doar până la 30 septembrie 2026, adică două zile după această hotărâre a comitetului. Dacă Guvernul nu prelungește din nou, starea de alertă continuă 28 de zile peste termenul instrumentelor de piață care o însoțeau. Cele două calendare, cel al alertei și cel al măsurilor de siguranță, au fost sincronizate în august, când amândouă s-au oprit la sfârșitul lunii septembrie. Acum s-au desincronizat.
Ce ar trebui schimbat
- Durata prelungirii să acopere fereastra de risc invocată. Dacă analiza Ministerului Energiei descrie un regim deficitar până pe 31 octombrie 2026, prelungirea ar trebui să meargă până acolo, nu până pe 28. Efectul practic: trei zile de acoperire juridică pentru lucrări și pentru restricțiile de navigație, plus scutirea de o hotărâre suplimentară adoptată în grabă la sfârșit de lună.
- Articolul 2 alineatul (1) să enumere ce anume rămâne în vigoare din Hotărârea nr. 20/2026. Prin Hotărârea nr. 22/2026 au fost oprite măsurile de la articolele 2, 3, 8 și 10 din ea, iar trimiterea în bloc la ambele acte obligă orice executant să reconstruiască singur lista. Un alineat de trei rânduri ar închide problema și ar elimina riscul ca un prag abandonat, cel de 1,55 m dMB, să fie invocat în locul celui în vigoare, de 1,58 m dMB.
- „Reducerea consumului” să fie definită o dată, în text. Cine decide, la ce prag de adecvanță, pe ce categorii de consumatori, cu cât timp de preaviz și cu ce formă de anunț public. Efectul practic: consumatorii industriali și-ar putea planifica producția, iar populația ar ști că măsura nu o privește, în loc să afle asta din interpretări.
- Un buletin public, la zi, cu cele două cifre care declanșează măsurile. Nivelul măsurat la centrală, în bazinul de aspirație, și debitul la Baziaș se comunică deja operativ între instituții. Publicarea lor zilnică, într-un singur loc, ar da armatorilor și operatorilor economici din porturi un preaviz real înainte de sistarea ecluzărilor, în loc de un aviz apărut în aceeași zi.
- Sincronizarea cu măsurile de piață. Prelungirea stării de alertă și prelungirea aplicării Hotărârii Guvernului nr. 603/2026 ar trebui să se termine în aceeași zi, sau cea de a doua ar trebui legată de durata alertei. Altfel, comitetul cere companiei Transelectrica măsuri pentru o perioadă în care cadrul care i le permite s-ar putea să nu mai fie în vigoare.
- O informare despre starea celor două unități, în preambul. Întreg lanțul de hotărâri există din cauza răcirii reactoarelor, dar nicio hotărâre de după 31 iulie 2026 nu mai spune dacă unitățile funcționează, la ce putere și de când. Un rând ar transforma actul din măsură administrativă în document pe care se poate urmări evoluția reală a problemei.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 28 septembrie 2026, paginile 7-8 8 pagini PDF, 85 KB actul începe la pagina 7
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 23/2026 privind prelungirea stării de alertă la nivelul României instituite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026
EMITENT: Comitetul Național pentru Situații de Urgență
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 28 septembrie 2026
ACTE ALE COMITETULUI NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ GUVERNUL ROMÂNIEI COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ H O T Ă R Â R E privind prelungirea stării de alertă la nivelul României instituite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 Având în vedere concluziile rezultate din „Analiza factorilor de risc” înregistrată la nivelul Ministerului Energiei cu nr. 44.200/SDE din 28.09.2026, care evidențiază: — menținerea condițiilor care au determinat declararea stării de alertă la nivel național prin raportare la debitul Dunării la intrarea în țară, respectiv la Baziaș, în contextul regimului hidrologic deficitar pentru perioada 28.09-31.10.2026, caracterizat de scăderea de la circa 1.450 m3/s la sfârșitul lunii septembrie către valori de ordinul 1.185-1.200 m3/s în scenariul median, în intervalul 10-13.10.2026, urmat de o recuperare lentă; — persistența unui nivel hidrologic într-o zonă de vulnerabilitate ridicată în zona Cernavodă, cu o fereastră critică probabilă în intervalul 15-22.10.2026 și cu apropierea, respectiv depășirea, în scenariile nefavorabile, a pragului de –262 cm, ceea ce confirmă persistența riscului operațional pentru asigurarea nivelului necesar răcirii; — necesitatea extinderii analizei factorilor de risc pentru situațiile cele mai defavorabile pe timp de iarnă, în care debitul/nivelul Dunării nu se va restabili în jurul valorilor acceptabile, perioadă în care probabilitatea de apariție a fenomenelor de îngheț al Dunării Vechi ar putea agrava situația prezentă; — necesitatea continuării și finalizării lucrărilor de intervenție în regim de urgență aflate în execuție de către Administrația Națională „Apele Române” și Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați, constând în operarea echipamentelor de tip dragă și realizarea celorlalte lucrări esențiale pentru prevenirea unor posibile efecte asupra siguranței operaționale a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă; — existența în continuare a riscului de apariție a unei crize în alimentarea cu energie electrică, cauzat de lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, situație care poate genera consecințe economice și sociale severe, afectând operarea în condiții de siguranță a Sistemului electroenergetic național, funcționarea rețelelor interconectate din cadrul sistemului sincron al Europei Continentale și integritatea piețelor cuplate de energie, luând în considerare prevederile Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 privind declararea stării de alertă la nivelul României în vederea gestionării efectelor generate de scăderea producției de energie electrică, în contextul actualei situații hidrometeorologice și ale Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 21/2026 privind prelungirea stării de alertă la nivelul României instituite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026, ținând cont de măsurile stabilite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 20/2026 privind aprobarea unor măsuri și lucrări de intervenție în regim de urgență pentru asigurarea unor debite și niveluri necesare Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, în perioada stării de alertă declarate prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 și prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 22/2026 privind aprobarea unor măsuri și lucrări de intervenție pentru asigurarea debitelor și nivelurilor necesare Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă în perioada stării de alertă declarate prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 și prelungite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 21/2026, raportat la estimările meteorologice pentru prima partea a lunii octombrie care indică valori ale temperaturilor în jurul celor normale pentru perioada respectivă în mare parte din țară, acest lucru presupunând inclusiv o scădere a acestora pe timpul nopții, în contextul persistenței debitelor foarte scăzute pe Dunăre și al menținerii unei ferestre hidrologice critice în prima jumătate și la mijlocul lunii octombrie 2026, în considerarea hidraulicității râurilor din țară care este foarte scăzută, ca urmare a precipitațiilor deficitare din ultima perioadă, ceea ce are impact asupra producției de energie din surse hidroelectrice, având în vedere situația energetică la nivelul Sistemului electroenergetic național care prezintă un nivel redus de adecvanță, prin raportare la: — grupurile pe cărbune ce pot funcționa cu maximum 1.200 MW, în condițiile în care rezervele de combustibil sunt limitate și funcționarea grupurilor pe cărbune se realizează în special în zilele lucrătoare; — producția de energie eoliană care în următoarea săptămână va fi destul de ridicată, cu un maxim de 2.500 MW și un minim de 600 MW, iar în prima decadă a lunii octombrie sunt așteptate valori mai scăzute, cu un maxim de 1.000 MW și un minim de 600 MW; — producția de energie fotovoltaică ce va urma un trend descendent în perioada următoare cu maxime de sub 2.800 MW, fiind așteptată o scădere a acesteia în prima decadă a lunii octombrie, dar și în continuare, ca urmare a scăderii treptate a perioadei de radiație solară; — situația centralelor nucleare din regiune unde în Ungaria, la centrala nucleară de la Paks, este retras din exploatare programat un grup nuclear în perioada 19.09-10.10.2026, producția fiind redusă cu aproximativ 500 MW; — prognoza de consum, care indică un consum maxim la vârful de seară de până la 8.000 MW, în considerarea analizelor realizate și măsurilor stabilite în cadrul Comitetului interministerial pentru identificarea soluțiilor optime în vederea asigurării alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, actuale și viitoare, ale Centralei de la Cernavodă, constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 16 august 2026, raportat la necesitatea de protejare a populației, menținerii continuității serviciilor publice esențiale, asigurării resursei de apă brută a utilizatorilor de apă și asigurării condițiilor de funcționare fără recirculare ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, concomitent cu menținerea unui nivel de alertă adecvat la nivelul tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, în considerarea pct. 17 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările și completările ulterioare, în baza prevederilor art. 41, art. 42 alin. (2), art. 43 alin. (3) și (4) și ale art. 42 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 20 lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 2 și 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, cu modificările și completările ulterioare, Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Începând cu data de 29.09.2026 se prelungește cu 30 de zile starea de alertă, instituită prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 și prelungită prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 21/2026.
Art. 2. — (1) Pe durata stării de alertă, în scopul diminuării impactului riscului generat de seceta hidrologică, se mențin aplicarea măsurilor și lucrărilor de intervenție în regim de urgență, așa cum au fost dispuse prin hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 20/2026 și nr. 22/2026, pentru asigurarea resursei de apă brută la priza Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, precum și adoptarea și implementarea oricăror alte măsuri operative și soluții tehnice identificate ca fiind necesare pe parcursul gestionării situației de urgență.
(2) Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” — S.A. dispune toate măsurile necesare pentru asigurarea funcționării Sistemului electroenergetic național, inclusiv prin creșterea producției tuturor surselor disponibile, asigurarea importurilor sau reducerea consumului.
Art. 3. — În funcție de evoluția situației operative și de necesitățile identificate, instituțiile prevăzute în hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 20/2026 și nr. 22/2026 sunt sprijinite de instituții și autorități publice centrale și locale.
Art. 4. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punerea în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora. Președintele Comitetului Național pentru Situații de Urgență, PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN București, 28 septembrie 2026. Nr. 23.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.