Pe scurt
- Starea de alertă la nivel național pentru energie se prelungește cu încă 30 de zile, de la 30 august până pe 28 septembrie 2026. Prima perioadă se încheia pe 29 august.
- Motivul rămâne același: Dunărea intră în țară cu circa 1.350 m³/s la Baziaș, iar consumul de energie la vârful de seară poate depăși 7.500 MW, în timp ce grupurile pe cărbune pot da cel mult 1.200 MW.
- Lucrările de dragaj de la Cernavodă continuă, iar Transelectrica primește mandat să crească producția, să aducă importuri sau să reducă consumul.
Publicat: M. Of. nr. 722 din 28 august 2026
Intră în vigoare: 30 august 2026
Alerta energetică declarată la sfârșitul lui iulie nu se ridică pe 29 august, cum ar fi expirat, ci se prelungește până pe 28 septembrie. Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 21/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 722 din 28 august 2026, mai adaugă 30 de zile stării de alertă instituite prin Hotărârea CNSU nr. 15/2026, cu începere de la 30 august.
Documentul care stă la baza deciziei este „Analiza factorilor de risc” înregistrată la Ministerul Energiei cu nr. 43.741/SDE din 27 august 2026, adică din ziua dinaintea adoptării. Ea spune, pe scurt, că nimic din ce a produs alerta nu s-a schimbat în bine.
Debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, este de aproximativ 1.350 m³/s. Se prognozează o creștere temporară până la circa 1.600 m³/s în 30 și 31 august, dar și acea valoare rămâne, spune analiza, mult sub media multianuală a perioadei, cu probabilitate ridicată de reluare a scăderii în prima decadă a lui septembrie, dacă nu plouă semnificativ în bazinul Dunării.
În aceeași zi, Guvernul a prelungit până pe 30 septembrie 2026 și măsurile de siguranță de pe piața de energie electrică, prin Hotărârea nr. 684/2026, motivând cu repornirea incertă a ambelor unități de la Cernavodă.
Efectele pe care le produce
Primul efect este continuitatea. Fără această hotărâre, starea de alertă s-ar fi încheiat pe 29 august, iar cadrul juridic pentru măsurile de urgență ar fi dispărut chiar în perioada pe care analiza o descrie ca fiind cea mai încordată. Prelungirea pornește din 30 august, deci nu rămâne nicio zi descoperită.
Al doilea efect privește lucrările de la Cernavodă. Se mențin măsurile și lucrările de intervenție în regim de urgență dispuse prin Hotărârea CNSU nr. 20/2026, pentru asigurarea resursei de apă brută la priza Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, plus orice alte măsuri operative și soluții tehnice identificate pe parcurs. Textul lasă deschisă lista, deci nu e nevoie de o hotărâre nouă pentru fiecare intervenție. Lista s-a completat câteva zile mai târziu cu o soluție mai puțin obișnuită: renunțarea la dig și îngustarea albiei cu barje.
Al treilea efect este mandatul dat operatorului de transport. Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” dispune toate măsurile necesare pentru funcționarea Sistemului Electroenergetic Național, iar hotărârea enumeră trei căi: creșterea producției tuturor surselor disponibile, asigurarea importurilor sau reducerea consumului.
Al patrulea efect este unul de sprijin instituțional. Instituțiile nominalizate în Hotărârea CNSU nr. 20/2026, în principal Administrația Națională „Apele Române” și Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați, sunt sprijinite de instituții și autorități publice centrale și locale, în funcție de evoluția situației.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Față de hotărârea din iulie, se schimbă durata și motivarea, nu conținutul măsurilor. Prima alertă a acoperit intervalul 31 iulie și 29 august. A doua acoperă 30 august și 28 septembrie. Puse cap la cap, cele două perioade fac 60 de zile de alertă națională pentru energie electrică, până la finalul lunii septembrie.
S-a schimbat și momentul publicării. Hotărârea CNSU nr. 15/2026 a fost publicată chiar în ziua din care producea efecte, 31 iulie. Aceasta apare pe 28 august pentru o perioadă care începe pe 30 august, deci cu două zile de preaviz. E o diferență mică, dar înseamnă că operatorii și autoritățile locale află înainte, nu în aceeași zi.
Motivarea a devenit mai detaliată. Hotărârea nu se mai mulțumește cu situația hidrologică, ci pune cifre pe adecvanța sistemului: grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum 1.200 MW, cu rezerve limitate de combustibil și mai ales în zilele lucrătoare; producția eoliană e prognozată între 200 și 800 MW; producția fotovoltaică scade, cu un vârf de zi sub 3.000 MW, iar în intervalul 3 și 6 septembrie cu un maxim de 2.300 MW și cu o durată zilnică de producție mai scurtă decât în lunile de vară.
A intrat în motivare și contextul de calendar. Revenirea din concedii, repornirea operatorilor economici după opririle programate și începutul anului școlar sunt invocate ca factori care duc consumul la vârful de seară peste 7.500 MW. Iar la capitolul importuri, hotărârea se uită la vecini: centrala de la Paks, din Ungaria, a urcat la circa 90% din puterea instalată, iar Kozlodui, din Bulgaria, funcționează cu o reducere de aproximativ 20%.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Nu rămâne nicio zi fără cadru juridic: prelungirea începe exact în ziua următoare expirării primei perioade.
- Lucrările de dragaj de la Cernavodă continuă fără o nouă procedură, iar lista rămâne deschisă pentru soluții tehnice apărute pe parcurs.
- Motivarea conține cifre verificabile, pe surse de producție și pe debit, nu doar formule generale despre secetă.
- Publicarea cu două zile înainte de intrarea în efect dă operatorilor un preaviz pe care prima hotărâre nu îl avusese.
Ce rămâne o problemă
- Cele trei soluții date Transelectrica, producție, import și reducere de consum, sunt enumerate fără ordine de preferință și fără un prag numeric la care se trece de la una la alta.
- Hotărârea nu prevede nicio raportare publică periodică, deci publicul nu are cum să urmărească dacă marja de rezervă se îmbunătățește sau nu.
- Cifrele de adecvanță sunt date pentru vârful de producție al fiecărei surse, nu pentru ora în care sistemul e efectiv sub presiune.
- Lucrările de la Cernavodă nu primesc niciun termen, deși sunt motivul pentru care alerta se prelungește a doua oară.
Sfaturi utile
- Dacă sunteți consumator industrial cu consum dispecerizabil, verificați dacă vă puteți înscrie în mecanismul de flexibilitate deschis de ANRE, pentru că reducerea consumului e una dintre cele trei căi pe care hotărârea le dă Transelectrica.
- Operatorii economici care își reiau activitatea după opririle programate ar trebui să evite pornirile de capacitate mare la ora vârfului de seară, intervalul pe care hotărârea îl identifică drept critic.
- Autoritățile locale din zona Cernavodă și de pe malul Dunării trebuie să fie pregătite să sprijine instituțiile din Hotărârea CNSU nr. 20/2026, obligație pe care art. 3 o formulează generic, fără nominalizare.
- Rețineți data de 28 septembrie 2026. Dacă situația hidrologică nu se ameliorează, o a treia hotărâre de prelungire se va publica în preajma acelei date.
- Pentru gospodării nu decurge nicio obligație din această hotărâre. Starea de alertă privește gestionarea sistemului energetic, nu comportamentul consumatorului casnic.
Întrebări frecvente
Până când ține starea de alertă?
Înseamnă că vor fi întreruperi de curent?
Ce obligații are un consumator casnic?
De ce contează debitul Dunării pentru energie?
Cine a semnat hotărârea?
Ce se întâmplă cu măsurile din hotărârea anterioară?
Analiza redacției
Hotărârea rezolvă o problemă reală și o rezolvă curat: alerta expira pe 29 august, iar cauzele ei nu dispăruseră, deci prelungirea începe pe 30 august și nu lasă nicio zi neacoperită. Actul e scurt, motivat cu cifre și fără trimiteri încurcate. Nu are erori de logică internă, iar asta merită spus, pentru că motivarea unei hotărâri de criză e locul unde apar de obicei.
Ceea ce nu se vede citind actul de la cap la coadă apare când pui cifrele de adecvanță lângă ora la care sistemul e efectiv sub presiune. Hotărârea numește un singur moment critic, vârful de seară, unde consumul poate depăși 7.500 MW. Dar cele trei producții pe care le cuantifică sunt date la vârful lor propriu, care nu e același moment. Fotovoltaicul, cu maximum sub 3.000 MW și cu 2.300 MW între 3 și 6 septembrie, produce la prânz, iar hotărârea însăși observă că durata zilnică de producție se scurtează. La ora vârfului de seară el nu mai contribuie aproape deloc. Rămân cărbunele, cu cel mult 1.200 MW și cu rezerve de combustibil limitate, și eolianul, între 200 și 800 MW. Adică între 1.400 și 2.000 MW din sursele pe care documentul le pune pe hârtie, față de un consum de peste 7.500 MW. Restul trebuie să vină din nuclear, din hidro, despre care același text spune că hidraulicitatea râurilor e foarte scăzută, și din import.
Aici se leagă și paragraful despre vecini, care altfel ar părea o notă de context. Hotărârea se uită la Paks și la Kozlodui tocmai pentru că importul e una dintre cele trei soluții date Transelectrica, iar una dintre cele două centrale funcționează cu putere redusă. Cu alte cuvinte, ruta de rezervă a sistemului românesc depinde de starea sistemelor vecine, iar actul o spune fără să o spună.
Al doilea lucru care iese din comparație este ritmul. Prima hotărâre a fost publicată în ziua din care producea efecte. Aceasta apare cu două zile înainte. Diferența pare mică, dar arată că administrația a trecut de la reacție la anticipare, iar dacă la finalul lunii septembrie va fi nevoie de o a treia prelungire, acesta e reperul față de care se va măsura.
Ce ar trebui schimbat
- Cifre de adecvanță date pentru ora de vârf, nu pentru vârful fiecărei surse. Ar arăta direct cât lipsește la 20:00 și ar face din motivare un instrument de decizie, nu o listă de maxime care nu se produc simultan.
- Un prag numeric de declanșare a reducerii de consum. Cele trei soluții date Transelectrica sunt acum alternative fără ierarhie; un prag de rezervă sub care se trece la reducerea consumului ar transforma o competență discreționară într-o procedură previzibilă pentru consumatorii industriali.
- Trimiterea expresă la mecanismul de flexibilitate al ANRE. Regulamentul flexibilității consumului dispecerizabil a fost publicat cu două zile înainte de această hotărâre; legarea celor două ar da reducerii de consum o bază contractuală și un preț, în loc de o dispoziție administrativă.
- Un calendar public al lucrărilor de la Cernavodă. Prelungirea se sprijină pe faptul că lucrările nu s-au încheiat, dar nici prima, nici a doua hotărâre nu spun când ar trebui să se încheie, deci nu se poate ști dacă întârzierea e normală sau nu.
- Aceiași indicatori, în aceeași formă, la fiecare prelungire. Dacă debitul la Baziaș, marja de rezervă la vârf și stadiul dragajului ar fi raportate identic de la o hotărâre la alta, publicul ar putea vedea singur dacă situația se ameliorează sau doar se repetă.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 722 din 28 august 2026 16 pagini PDF, 112 KB actul începe la pagina 15
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
H O T Ă R Â R E privind prelungirea stării de alertă la nivelul României instituite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026
EMITENT: Comitetul Național pentru Situații de Urgență
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 28 august 2026
GUVERNUL ROMÂNIEI. COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
Având în vedere concluziile rezultate din „Analiza factorilor de risc” înregistrată la nivelul Ministerului Energiei cu nr. 43.741/SDE din 27.08.2026, care evidențiază: — menținerea condițiilor care au determinat declararea stării de alertă la nivel național prin raportare la debitul Dunării la intrarea în țară, acesta fiind la Baziaș de aproximativ 1.350 m3/s și, deși este prognozată o creștere temporară până la aproximativ
1.600 m3/s în perioada 30-31 august, această valoare rămâne mult sub media multianuală a perioadei cu o probabilitate ridicată de reluare a scăderii în prima decadă a lunii septembrie, în lipsa unor precipitații semnificative în bazinul Dunării; — persistența unui nivel hidrologic critic în zona Cernavodă, unde capacitatea de tranzitare pe brațul Dunărea Veche rămâne restricționată din cauza configurației morfologice și a pragurilor de adâncime redusă; — necesitatea continuării și finalizării lucrărilor de intervenție în regim de urgență aflate în execuție de către Administrația Națională „Apele Române” și Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați, constând în operarea echipamentelor de tip dragă și realizarea celorlalte lucrări esențiale pentru prevenirea unor posibile efecte asupra siguranței operaționale a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă; — existența în continuare a riscului de apariție a unei crize în alimentarea cu energie electrică, cauzat de lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum care poate genera consecințe economice și sociale severe, afectând operarea în condiții de siguranță a Sistemului Electroenergetic Național, funcționarea rețelelor interconectate din cadrul sistemului sincron al Europei Continentale și integritatea piețelor cuplate de energie, luând în considerare prevederile Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 privind declararea stării de alertă la nivelul României în vederea gestionării efectelor generate de scăderea producției de energie electrică, în contextul actualei situații hidrometeorologice, pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 31.07.2026, ținând cont de măsurile stabilite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 20/2026 privind aprobarea unor măsuri și lucrări de intervenție în regim de urgență pentru asigurarea unor debite și niveluri necesare Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, în perioada stării de alertă declarate prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026, raportat la prognozele meteorologice aferente începutului lunii septembrie care indică menținerea temperaturilor maxime peste valorile normale ale perioadei în mare parte din țară, cu posibile perioade caniculare în special în zonele din sud și vest, în considerarea hidraulicității râurilor din țară care este foarte scăzută, ca urmare a precipitațiilor deficitare din ultima perioadă, ceea ce are impact asupra producției de energie din surse hidroelectrice, având în vedere situația energetică la nivelul Sistemului Electroenergetic Național care prezintă un nivel redus al adecvanței, prin raportare la: — grupurile pe cărbune ce pot funcționa cu maximum 1.200 MW, în condițiile în care rezervele de combustibil sunt limitate și funcționarea acestora se realizează în special în zilele lucrătoare; — producția de energie eoliană, care va fi relativ scăzută în următoarea perioadă cu un maxim prognozat de 800 MW și un minim de 200 MW; — producția de energie fotovoltaică ce va urma un trend descendent cu un vârf maxim prognozat în timpul zilei de sub
3.000 MW, iar în perioada 3.09.2026-6.09.2026 un maxim de 2.300 MW și cu o reducere a duratei de producție la nivelul unei zile, mai mică decât în lunile de vară, din cauza scurtării perioadei diurne a zilelor; — situația centralelor nucleare din regiune unde în Ungaria, la centrala nucleară de la Paks, producția a fost crescută la circa 90% din puterea instalată, iar în Republica Bulgaria, centrala nucleară de la Kozlodui funcționează cu o reducere de putere de aproximativ 20% din puterea instalată, contextualizat perioadei calendaristice marcate de revenirea din concedii a populației, cu reluarea activității multor operatori economici după opririle programate și cu începutul anului școlar, aspecte ce vor genera o creștere a consumului de energie electrică la vârful de seară care poate depăși 7.500 MW, în considerarea analizelor realizate și măsurilor stabilite în cadrul Comitetului interministerial pentru identificarea soluțiilor optime în vederea asigurării alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, actuale și viitoare, ale Centralei de la Cernavodă, constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026; raportat la necesitatea de protejare a populației, menținerii continuității serviciilor publice esențiale, asigurării resursei de apă brută a utilizatorilor de apă și asigurării condițiilor de funcționare fără recirculare ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, concomitent cu menținerea unui nivel de alertă adecvat la nivelul tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, în considerarea pct. 17 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările și completările ulterioare, în baza prevederilor art. 41, ale art. 43 alin. (3) și (4) și ale art. 42 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 42 alin. (2), ale art. 20 lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 2 și 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului național pentru situații speciale de urgență, cu modificările și completările ulterioare, Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Se prelungește starea de alertă, instituită prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026, pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 30 august 2026.
Art. 2. — (1) Pe durata stării de alertă, în scopul diminuării impactului riscului generat de seceta hidrologică, se menține aplicarea măsurilor și lucrărilor de intervenție în regim de urgență, așa cum au fost dispuse prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 20/2026, pentru asigurarea resursei de apă brută la priza Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, precum și adoptarea și implementarea oricăror alte măsuri operative și soluții tehnice identificate ca fiind necesare pe parcursul gestionării situației de urgență.
(2) Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” — S.A. dispune toate măsurile necesare pentru asigurarea funcționării Sistemului Electroenergetic Național, inclusiv prin creșterea producției tuturor surselor disponibile, asigurarea importurilor sau reducerea consumului.
Art. 3. — În funcție de evoluția situației operative și necesitățile identificate, instituțiile prevăzute în Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 20/2026 sunt sprijinite de instituții și autorități publice centrale și locale.
Art. 4. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punerea în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora. Președintele Comitetului Național pentru Situații de Urgență, PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN București, 28 august 2026. Nr. 21.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.