Compania de stat de sub autoritatea SRI: 696 de milioane de lei venituri și un salariu mediu de 17.313 lei

Pentru o companie aflată sub autoritatea unui serviciu de informații, acest tabel este practic tot ce se poate afla public despre banii ei, iar faptul că se publică integral, cu salarii, investiții și restanțe, e un lucru bun. Cifra care spune cel mai mult despre ce face de fapt Rasirom nu e nici veniturile, nici profitul, ci rd. 8: cheltuieli cu bunuri și servicii de 474.642 mii lei, adică aproape 76% din cheltuielile de exploatare. Regia nu este un producător, ci un integrator: cumpără echipamente și lucrări și le montează. Productivitatea afișată la rd. 54, de 1.453 mii lei pe salariat, arată impresionant, dar valoarea adăugată efectivă, după scăderea a ceea ce se cumpără din afară, coboară undeva în jur de 378 mii lei pe om. Diferența dintre cele două cifre e diferența dintre a produce și a intermedia, iar bugetul o afișează doar pe prima.

A doua observație privește o combinație care nu se leagă. Regia plătește 6.173 mii lei cheltuieli financiare, față de venituri financiare de 60 mii lei, ceea ce înseamnă dobânzi la credite. În același an, ea își acoperă investițiile de 99.760 mii lei integral din surse proprii, fără nicio alocație de la buget, și mai varsă la bugetul de stat 29.226 mii lei. Cu alte cuvinte, o companie de stat se împrumută de la bănci, plătește dobândă, și în paralel transferă acționarului unic, tot statul, un dividend mai mare decât de patru ori costul acelei dobânzi. Poate fi o decizie corectă, dacă creditul e mai ieftin decât alternativa, dar anexa nu conține niciun rând despre soldul datoriei, deci judecata nu se poate face din document.

Al treilea lucru care sare în ochi este fiscal. Impozitul pe profit curent de 11.682 mii lei, raportat la un rezultat brut de 64.289 mii lei, dă o cotă efectivă de 18,2%, față de cota legală de 16%. Din calcul rezultă o bază impozabilă cu circa 8,7 milioane de lei mai mare decât profitul contabil, adică aproape nouă milioane de lei de cheltuieli nedeductibile într-un buget în care cheltuielile cu personalul, cu tot cu contribuții, sunt de 110.604 mii lei. Nu e nici ilegal, nici neobișnuit, dar e o sumă suficient de mare încât o linie de explicație să fie justificată, mai ales că anexa are deja un rând, rd. 18, „alte cheltuieli de exploatare”, de 38.505 mii lei, la fel de nedetaliat.

În fine, două rânduri rămân goale exact acolo unde ar fi contat: rd. 55, productivitatea recalculată conform legii bugetului, și rd. 56, productivitatea în unități fizice. Ultima este singurul indicator din tot tabelul care ar lega banii de o producție reală, adică de câte sisteme instalate sau câți kilometri de rețea revin unui angajat. Într-un buget în care restul cifrelor sunt agregate mari, tocmai măsura care ar permite comparația de la an la an lipsește.

Ce ar trebui schimbat

• Defalcarea rândului 8 pe categorii principale. Cele 474.642 mii lei cheltuieli cu bunuri și servicii sunt trei sferturi din buget și apar ca o singură cifră. Trei sau patru subrânduri, materiale, servicii executate de terți, utilități, chirii, ar arăta cât din activitatea regiei este subcontractată și ar face posibilă comparația cu un an anterior fără să se atingă nimic din informația sensibilă.
• Un rând cu soldul creditelor și cu costul mediu al finanțării. Câtă vreme regia raportează 6.173 mii lei cheltuieli financiare, cititorul ar trebui să vadă și datoria din care provin. În practică, ar permite verificarea deciziei de a distribui dividend în loc de a rambursa anticipat.
• Completarea rândurilor 55 și 56. Productivitatea în unități fizice nu este informație clasificată, ci raportul dintre lucrările executate și numărul de oameni. Completat an de an, ar arăta dacă creșterea veniturilor vine din volum de muncă sau din valoarea echipamentelor revândute.
• O notă la diferența dintre profitul contabil și baza impozabilă. O singură frază care să spună din ce provin cele circa 8,7 milioane de lei de cheltuieli nedeductibile ar închide o întrebare pe care altfel oricine o poate pune, dar nimeni nu o poate verifica.
• Publicarea programului de investiții odată cu bugetul. Cele 99.760 mii lei de la rd. 49 se întemeiază pe o anexă de fundamentare care nu ajunge în Monitorul Oficial. Publicarea listei de obiective, chiar și fără detalii tehnice, ar transforma cea mai mare cheltuială discreționară a regiei dintr-o sumă globală într-un angajament verificabil la sfârșitul anului.
• Corectarea machetei de calcul a repartizării profitului. Eroarea de la rd. 34 se repetă identic în două bugete din aceeași ediție, deci nu se rezolvă cu o rectificare punctuală. Formula ar trebui reparată la sursă, în modelul folosit de toți operatorii economici de stat, altfel aceeași diferență va reapărea în fiecare hotărâre de acest tip.