Pe scurt
- O lege nouă înființează Programul național „Viața la țară”, prin care o gospodărie de la sat își poate primi vizitatori contra cost, ca să le arate cum se lucrează pământul, cum se face un meșteșug sau cum arată un obicei local.
- Înscrierea se face la primărie, cu o declarație și un certificat de producător de activități rurale, iar rezervarea și plata se fac printr-o platformă națională pe care Ministerul Agriculturii o dezvoltă și o dă în administrare unui operator privat ales prin licitație.
- Banii încasați sunt venituri din activități independente impozitate pe norme de venit, cu norme stabilite prin ordin comun al ministrului agriculturii și al ministrului finanțelor. Regula fiscală se aplică abia de la veniturile anului 2027.
Publicat: M. Of. nr. 574 din 13 iulie 2026
Intră în vigoare: 16 iulie 2026
Un om care are o gospodărie la țară va putea, legal și cu bani încasați prin card, să primească vizitatori cărora le arată cum se mulge o vacă, cum se coace pâinea în cuptorul de lut sau cum se țese la război. Legea nr. 139/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 574 din 13 iulie 2026, transformă asta dintr-o activitate tolerată într-una înregistrată, taxabilă și promovată de stat. Este a doua reglementare din 2026 care încearcă să scoată la vedere economia mică a satului, după cea prin care produsele cu nume de loc au primit reguli noi de recunoaștere.
Programul se numește „Viața la țară” și are un obiect precis: nu cazarea și nu masa, ci prezentarea activității din propria gospodărie. Legea vorbește despre promovarea și valorificarea patrimoniului cultural, tradițional și natural din mediul rural prin sprijinirea gospodăriilor țărănești în a-și arăta munca. Diferența față de pensiunea agroturistică clasică este esențială: acolo se vinde un pat și o farfurie, aici se vinde accesul la o zi de lucru.
Mecanismul are trei piese: primăria, care înregistrează și eliberează certificatul; platforma electronică națională, care adună oferta, o arată publicului și încasează banii; și fiscul, care primește lista de norme de venit și situațiile financiare.
Efectele pe care le produce
Apare un document nou la ghișeul primăriei. Certificatul de producător de activități rurale se eliberează pe baza unei declarații de înregistrare care cuprinde datele solicitantului și activitățile pe care le desfășoară în mod uzual și permanent, condițiile, modul și perioada în care le poate prezenta. Certificatul atestă deținerea gospodăriei țărănești și informațiile din declarație.
Fiecare primărie trebuie să țină un registru digital. Declarațiile se înscriu în Registrul local al producătorilor de activități rurale, constituit în format digital la nivelul primăriei și compatibil cu platforma națională. Pentru comunele mici, asta înseamnă o obligație de infrastructură, nu doar un dosar în plus.
Statul construiește o platformă și o dă unui privat. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale dezvoltă platforma „Viața la țară”, dar operaționalizarea și administrarea revin unui operator privat desemnat prin licitație publică. Platforma face înscrierea, prezentarea activităților, promovarea internațională, afișarea perioadei de vizitare și a costurilor, rezervarea și plata online.
Banii trec prin platformă, nu din mână în mână. Operatorul încasează de la vizitatori contravaloarea serviciilor de prezentare, adaugă comisionul de intermediere prevăzut în caietul de sarcini și virează ulterior suma către persoana fizică înscrisă în Program. Tot el monitorizează veniturile pentru ANAF și transmite situațiile financiare organului fiscal competent.
Impozitarea se face pe normă, nu pe încasarea reală. Veniturile sunt calificate drept venituri din activități independente, iar venitul net anual se determină pe baza normelor de venit din Codul fiscal. Legea derogă de la art. 69 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, adică de la procedura obișnuită prin care se stabilesc aceste norme, și mută competența la un ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului finanțelor. Nivelul normelor se stabilește pe categorii de localități, în funcție de amplasamentul gospodăriei, cu coeficienți de corecție.
Există un calendar ferm de transmitere. Ministerul Agriculturii transmite anual către ANAF nivelul normelor și coeficienții de corecție în cursul trimestrului IV, dar nu mai târziu de 30 noiembrie a anului anterior celui în care urmează să se aplice.
Statul promite și sprijin nefinanciar. Sunt prevăzute ghiduri de bune practici pentru promovarea activităților agricole, cursuri gratuite de instruire în prezentarea practicilor tradiționale și de protejare a mediului, plus programe de finanțare pentru cursuri de conservare a ecosistemelor tradiționale. Programul se integrează în campaniile naționale și internaționale de promovare agroturistică a României.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până acum, un gospodar care voia să primească turiști avea în esență două variante. Fie deschidea o pensiune agroturistică, cu clasificare, autorizații și obligații de cazare, fie improviza, iar încasarea rămânea în afara oricărei evidențe. Vânzarea produselor din gospodărie avea un cadru propriu, cu atestat de producător și carnet de comercializare, dar acela acoperă marfa, nu experiența.
Legea nr. 139/2026 creează a treia variantă: activitatea de prezentare, fără cazare și fără vânzare de marfă, ca serviciu de sine stătător, cu document de la primărie și canal unic de plată. Este prima dată când ceea ce se face în gospodărie devine, prin lege, un produs care se poate rezerva online.
A doua schimbare este fiscală. Legea nu inventează un regim nou, ci încadrează activitatea în cel al normelor de venit, care există deja pentru alte activități independente, dar scoate stabilirea normei din procedura generală și o dă în mâna a două ministere. Efectul practic este că nivelul impozitului pentru un sat din Maramureș și pentru unul din Bărăgan se decide la București, prin ordin, cu coeficienți în funcție de amplasament.
A treia schimbare privește primăriile. Registrul local al producătorilor de activități rurale nu exista. El trebuie constituit digital și trebuie să comunice cu platforma națională, ceea ce înseamnă că o comună fără personal tehnic va depinde de ce livrează ministerul.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Scoate din zona gri o activitate care se practica oricum, dar fără factură și fără protecție pentru niciuna dintre părți.
- Impozitarea pe norme de venit este previzibilă: gospodarul știe de la începutul anului cât datorează, indiferent câți vizitatori vin.
- Plata online prin platformă rezolvă cea mai mare piedică a turismului rural mic, aceea că vizitatorul străin nu are cum să rezerve și să plătească înainte.
- Promovarea internațională și integrarea în campaniile naționale dau vizibilitate unor gospodării care nu ar apărea niciodată singure într-un motor de căutare.
- Cursurile gratuite de instruire și ghidurile de bune practici sunt prevăzute expres, nu lăsate la latitudinea unui program de finanțare viitor.
Ce rămâne o problemă
- Legea nu definește nicăieri ce înseamnă gospodărie țărănească și nu trimite la un text care o definește, deși certificatul de la primărie atestă tocmai deținerea ei.
- Comisionul de intermediere al operatorului privat nu are niciun plafon în lege. El se stabilește prin caietul de sarcini, deci printr-un document care nu se publică în Monitorul Oficial.
- Toată încasarea trece obligatoriu prin platforma unui singur operator. Dacă platforma cade sau operatorul întârzie viramentele, gospodarul nu are alternativă prevăzută de lege.
- Registrul digital cade în sarcina primăriilor, inclusiv a celor foarte mici, fără ca legea să prevadă vreo finanțare pentru el.
- Monitorizarea veniturilor reale pentru ANAF coexistă cu impozitarea pe normă, adică se raportează cifre care nu influențează impozitul datorat.
Sfaturi utile
- Nu depuneți declarația la primărie înainte de apariția normelor metodologice. Ele se aprobă prin hotărâre a Guvernului în 90 de zile de la publicarea legii și vor stabili formularul, procedura și conținutul minim al certificatului.
- Faceți-vă din timp lista activităților pe care le desfășurați în mod uzual și permanent. Declarația cere exact asta, plus condițiile, modul și perioada în care le puteți prezenta, deci o activitate ocazională nu are ce căuta acolo.
- Verificați în ce categorie de localități intră comuna dumneavoastră imediat ce apare ordinul comun cu normele de venit. Impozitul se calculează pe normă, iar coeficientul de corecție ține de amplasament.
- Rețineți că regula de impozitare din articolul 6 se aplică abia veniturilor anului fiscal următor celui în care s-a publicat legea, deci de la veniturile lui 2027. Ce încasați în 2026 nu intră sub acest regim.
- Întrebați la primărie dacă registrul local digital a fost constituit. Fără el, declarația nu se poate înscrie, iar certificatul nu se poate elibera.
- Citiți cu atenție condițiile comerciale ale platformei când apare. Comisionul de intermediere și termenul de virare a banilor se stabilesc prin caietul de sarcini al licitației, nu prin lege.
- Nu confundați acest program cu pensiunea agroturistică. Legea acoperă prezentarea activității din gospodărie, nu cazarea și nu masa, care rămân sub reglementările lor proprii.
Întrebări frecvente
De când pot să mă înscriu în Program?
Ce activități pot fi prezentate contra cost?
Cum se calculează impozitul?
Trebuie să îmi fac firmă sau PFA?
Pot să încasez banii direct de la vizitator?
Ce face primăria cu declarația mea?
Statul dă bani pentru amenajarea gospodăriei?
Analiza redacției
Legea rezolvă o problemă reală și veche. Turismul de experiență din satul românesc funcționează de ani buni pe încredere, recomandare și numerar, iar cine încearcă să îl facă legal descoperă că nu are sub ce formă. Calificarea activității ca venit independent impozitat pe normă și existența unui canal unic de plată sunt alegeri practice, care se potrivesc cu realitatea unei gospodării fără contabil.
Unde rămâne scurtă este la partea de definiții și de garanții. Textul construiește un întreg regim în jurul gospodăriei țărănești fără să spună ce este aceea, deși certificatul emis de primărie atestă exact deținerea ei. Funcționarul care va elibera documentul va trebui să decidă singur, iar decizii diferite în comune vecine sunt inevitabile. La fel, legea îi dă unui operator privat monopolul încasării, al comisionului și al raportării către fisc, dar nu îi fixează nicio limită în text, ci trimite la caietul de sarcini, care nu se publică în Monitorul Oficial.
Este de remarcat și o tensiune de proiectare: impozitarea pe norme de venit înseamnă, prin definiție, că încasarea reală nu contează pentru impozit, dar platforma este obligată să monitorizeze veniturile realizate și să transmită situațiile financiare la ANAF. Ori norma e o simplificare, ori evidența e completă. Aici sunt amândouă, iar gospodarul suportă costul celei de-a doua fără beneficiul primei.
Ce ar trebui schimbat
- Definirea gospodăriei țărănești în chiar corpul legii sau printr-o trimitere expresă. Ar elimina interpretarea la ghișeu și ar face certificatul comparabil de la o primărie la alta, ceea ce contează pentru un document care deschide un regim fiscal.
- Un plafon legal pentru comisionul de intermediere. Fixat în lege, nu în caietul de sarcini, ar proteja participanții de o marjă stabilită în timpul unei licitații la care ei nu sunt parte, și ar face previzibil venitul net al gospodăriei.
- Un termen maxim de virare a banilor către participant. Legea spune doar că suma se virează ulterior. Un termen scris ar transforma o promisiune contractuală într-o obligație legală, cu remediu, pentru cineva care nu are cum să se judece cu un operator național.
- O cale de rezervă în afara platformei. Ar face programul rezistent la o cădere a operatorului sau la o licitație anulată, situații în care astăzi întregul mecanism de încasare rămâne blocat.
- Corelarea raportării cu regimul de impozitare. Dacă impozitul se datorează pe normă, obligația de transmitere a situațiilor financiare ar trebui redusă la strictul necesar pentru verificarea încadrării în plafoane, nu extinsă la o evidență completă a încasărilor.
- O prevedere de sprijin pentru registrul digital al primăriilor mici. Fără ea, comunele fără personal tehnic vor fi ultimele care intră în program, adică exact cele pentru care a fost gândit.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 574 din 13 iulie 2026 16 pagini PDF, 101 KB actul începe la pagina 15
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Lege privind promovarea agroturismului și valorificarea patrimoniului rural prin Programul național „Viața la țară”
EMITENT: Parlamentul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 13 iulie 2026
PARLAMENTUL ROMÂNIEI. CAMERA DEPUTAȚILOR. SENATUL
L E G E privind promovarea agroturismului și valorificarea patrimoniului rural prin Programul național „Viața la țară”
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. — Prin prezenta lege se înființează Programul național „Viața la țară”, denumit în continuare Program, care are ca obiectiv promovarea și valorificarea patrimoniului cultural, tradițional și natural din mediul rural prin sprijinirea gospodăriilor țărănești în prezentarea activității rurale din propria gospodărie.
Art. 2. — (1) Participarea gospodăriilor țărănești în cadrul Programului se realizează pe baza declarației de înregistrare depuse la primărie și a certificatului de producător de activități rurale emis de primărie.
(2) Declarația de înregistrare cuprinde datele solicitantului și activitățile pe care acesta le desfășoară în mod uzual și permanent, condițiile, modul și perioada în care le poate prezenta.
(3) Declarația prevăzută la alin. (2) se înscrie în Registrul local al producătorilor de activități rurale, constituit în format digital la nivelul primăriei, compatibil cu platforma electronică națională prevăzută la art. 4.
(4) După înregistrarea declarației, primăria eliberează solicitantului certificatul de producător de activități rurale care atestă deținerea gospodăriei țărănești, precum și informațiile prevăzute la alin. (2).
Art. 3. — (1) Se consideră activități eligibile în cadrul Programului:
a) activități agricole și artizanale;
b) obiceiuri tradiționale;
c) activități de cunoaștere a ecosistemelor naturale.
(2) Lista detaliată a activităților prevăzute la alin. (1) este prezentată pe platforma electronică națională „Viața la țară”.
Art. 4. — (1) Pentru derularea și susținerea Programului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale dezvoltă o platformă electronică națională denumită „Viața la țară”.
(2) Operaționalizarea și administrarea platformei sunt realizate de către un operator privat, desemnat în baza unei licitații publice organizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Art. 5. — Platforma electronică națională „Viața la țară” asigură:
a) înscrierea gospodăriilor țărănești participante și includerea acestora pe activități agricole și tradiționale, județe și regiuni geografice;
b) prezentarea activităților prevăzute la art. 3 alin. (1) și descrierea practicilor agricole specifice;
c) vizibilitatea publică și promovarea internațională;
d) disponibilitatea perioadei de vizitare și costurile prezentării activității tradiționale pentru fiecare gospodărie țărănească înscrisă în Program;
e) posibilitatea rezervării și plății online a serviciilor;
f) încasarea de la vizitatori a contravalorii serviciilor de prezentare, la care se adaugă comisionul de intermediere al operatorului privat conform caietului de sarcini și viramentul ulterior către persoana fizică înscrisă în Program;
g) monitorizarea și transparența veniturilor realizate de către beneficiarii înscriși în Program pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală și transmiterea situațiilor financiare către organul fiscal competent.
Art. 6. — (1) Veniturile realizate de persoanele fizice în baza activităților Programului reprezintă venituri din activități independente pentru care venitul net anual se determină pe baza normelor de venit, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Prin derogare de la dispozițiile art. 69 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, nivelul normelor anuale de venit, pe categorii de localități, în funcție de amplasamentul gospodăriei țărănești, precum și coeficienții de corecție ai acestora se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului finanțelor.
(3) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin structurile subordonate, transmite, anual, Agenției Naționale de Administrare Fiscală nivelul normelor anuale de venit și coeficienții de corecție ai acestora, în cursul trimestrului IV, dar nu mai târziu de data de 30 noiembrie a anului anterior celui în care urmează să se aplice.
Art. 7. — Statul sprijină gospodăriile țărănești participante prin:
a) elaborarea de ghiduri de bune practici pentru promovarea activităților agricole;
b) cursuri gratuite de instruire în domeniul prezentării practicilor agricole tradiționale și de protejare a mediului înconjurător;
c) programe de finanțare pentru cursuri de conservare a ecosistemelor tradiționale și reziliență culturală și socială a zonelor rurale.
Art. 8. — Programul este integrat în campaniile naționale și internaționale de promovare agroturistică a României.
Art. 9. — (1) Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aprobă, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Dezvoltarea și operaționalizarea platformei electronice naționale „Viața la țară” prevăzută la art. 4 alin. (1) se efectuează în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi.
Art. 10. — Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. 6 se aplică începând cu veniturile anului fiscal următor celui publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA ABRUDEAN București, 13 iulie 2026.
Nr. 139.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.