Pe scurt
- Fermele de până la 30 de hectare nu mai primesc sancțiuni pentru rotația culturilor, iar cele cu cel mult 10 hectare eligibile la plată rămân în afara sancțiunilor de condiționalitate. Ambele scutiri erau deja în vigoare din 6 martie 2026, dar abia acum intră în sistemul după care se calculează tăierile.
- Toleranța la pajiști permanente se dublează, de la 5% la 10%: raportul dintre pajiștile permanente și suprafața agricolă poate scădea cu până la 10% față de anul de referință 2018 înainte ca statul să impună reconversia terenurilor.
- Apare o sancțiune care până acum nu se putea calcula: fermierul care cultivă aceeași specie mai mult de 3 ani la rând fără cultura secundară obligatorie intră într-o grilă proprie de gravitate, iar reducerea plății pornește de la 1% și urcă la 3% sau 5%.
Publicat: M. Of. nr. 732 din 1 septembrie 2026
Intră în vigoare: 1 septembrie 2026
Sistemul după care APIA taie din subvenții atunci când un fermier încalcă regulile de mediu a fost pus la zi cu regulile pe care trebuie să le respecte, la aproape șase luni după ce acelea s-au schimbat. Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 252/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 732 din 1 septembrie 2026, modifică în treisprezece puncte Ordinul nr. 393/2023, adică Sistemul de sancțiuni administrative pentru condiționalitate. Este al doilea sistem de sancțiuni pe care ministerul îl atinge în 2026, după cel al intervențiilor și ajutoarelor naționale tranzitorii, aprobat prin Ordinul nr. 224/2026, unde 37 de anexe au primit fiecare propria grilă de sancțiuni. Ordinul nr. 224/2026 este, de altfel, citat în noul text.
Condiționalitatea este pachetul de reguli de mediu, climă, sănătate publică, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor pe care un fermier trebuie să le respecte ca să primească integral banii europeni. Sunt de două feluri: standardele GAEC, adică bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, numerotate de la 1 la 10, și cerințele SMR, care vin din directive europene despre apă, păsări, habitate, siguranța alimentelor, pesticide sau protecția animalelor. Regulile nu aduc bani în plus. Nerespectarea lor scade plata pe care fermierul ar fi primit-o oricum, iar sistemul de sancțiuni stabilește cu cât.
Mecanismul are trei trepte. Întâi se stabilește dacă neconformitatea a fost din neglijență sau intenționată. Apoi se măsoară gravitatea, amploarea, persistența și repetarea. Abia la final se citește procentul dintr-un tabel. Pentru o încălcare neintenționată descoperită prima dată, limitată la ferma proprie și cu efecte care se sting în anul calendaristic, reducerea este de 1% la gravitate mică, 3% la gravitate medie și 5% la gravitate mare. Dacă efectele trec dincolo de fermă, aceleași trei niveluri devin 3%, 5% și 7%. O repetare urcă de regulă la 10%, iar o încălcare intenționată pornește de la 15% și poate ajunge la 100%, adică la pierderea întregii plăți. Când într-un an se adună mai multe abateri neintenționate, procentele se însumează, dar totalul nu poate depăși 5%, sau 10% dacă măcar una are consecințe grave ori riscă sănătatea publică.
Actul privește toți fermierii care depun cerere unică la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, plus cei care au angajamente de agromediu, agricultură ecologică, bunăstarea animalelor sau plăți pentru zone cu constrângeri naturale.
Efectele pe care le produce
Primul efect este că două scutiri largi ajung, în sfârșit, în textul după care se calculează sancțiunea. Ordinul comun al agriculturii, mediului și autorității sanitare veterinare nr. 33/359/304/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 176 din 6 martie 2026, scutise deja fermele cu suprafață eligibilă de cel mult 10 hectare de controlul și de sancțiunile de condiționalitate, iar pe cele de cel mult 30 de hectare de standardul GAEC 7, cel al rotației culturilor. Din 1 septembrie 2026, ambele apar și în sistemul de sancțiuni, la articolul 4 din anexa nr. 1.
Al doilea efect este dublarea toleranței la pajiști. GAEC 1 cere ca raportul dintre pajiștile permanente și suprafața agricolă, calculat la nivel național, să nu scadă prea mult față de 2018. Pragul era 5%. Devine 10%, în patru locuri deodată: în lista standardelor din anexa nr. 1, în rubrica GAEC 1 din anexa nr. 2 și în două dintre elementele de control. Practic, obligația de a reconverti terenuri în pajiști se declanșează abia la o scădere de peste 10%, nu de peste 5%.
Al treilea efect îi privește pe fermierii ecologici. Suprafețele certificate în agricultura ecologică, aflate în conversie sau în menținerea certificării, se consideră conforme cu GAEC 1, 3, 4, 5, 6 și 7, la nivel de parcelă. Scutirea nu este însă totală: dacă neconformitatea vizează o normă de condiționalitate care este și cerință de bază a unui angajament de mediu și climă, inclusiv a unei ecoscheme, sancțiunea se aplică prin celelalte două sisteme, cele aprobate prin Ordinul nr. 286/2024 și prin Ordinul nr. 224/2026.
Al patrulea efect este apariția unei sancțiuni acolo unde obligația exista deja, dar nu putea fi cuantificată. Regula rotației permite ca aceeași specie să fie cultivată pe aceeași parcelă cel mult 3 ani consecutivi, cu condiția ca între două culturi principale să fie înființată o cultură secundară, diferită ca specie. Tabelul care măsoară gravitatea la GAEC 7 avea trei cazuri de nerespectare și niciunul nu acoperea această ipoteză. Noul act adaugă „cazul 4”, cu formulă proprie de calcul.
Al cincilea efect este restrângerea domeniului. Plățile din vechiul Program Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 ies complet din sistemul de sancțiuni pentru condiționalitate: se abrogă atât cele două poziții din articolul 1 care trimiteau la măsura 10, agromediu și climă, și la măsura 11, agricultura ecologică, cât și întregul alineat care enumera măsurile compensatorii din PNDR. În locul lor intră o intervenție din actualul Plan strategic, DR-08, sprijinul pentru întreținerea și îngrijirea suprafețelor împădurite.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Forma anterioară a sistemului este cea dată de Ordinul nr. 297/2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 825 din 8 septembrie 2025. Comparația poziție cu poziție arată cinci schimbări reale.
La GAEC 1, textul spunea „Reducerea maximă este de 5% în comparație cu anul de referință”. Spune acum 10%. La fel, elementul de control care declanșa măsurile autorității competente vorbea despre o reducere a raportului „cu peste 5%”, iar acum vorbește despre „peste 10%”.
La scutiri, ultimul paragraf al articolului 4 alineatul (3) scutea „fermierii care dețin exploatații cu o suprafață agricolă declarată în cererea de plată de maximum 10 ha”. Noua formulare schimbă baza de măsurare: sunt scutiți beneficiarii de plăți directe și de plăți anuale în temeiul articolelor 70, 71 și 72 din Regulamentul (UE) 2021/2.115, dacă suprafața eligibilă pentru plăți, declarată în cererea cu informații geospațiale, nu depășește 10 hectare. Se trece, altfel spus, de la suprafața declarată la suprafața eligibilă, care este cea rămasă după controale.
La tabelul gravității pentru standardele verificate la nivel de parcelă, pragurile rămân aceleași, 0 la 40% gravitate mică, între 40% și 80% gravitate medie, peste 80% gravitate mare. Se schimbă însă baza de raportare la GAEC 5, standardul lucrărilor solului: până acum tot standardul se măsura pe suprafața de teren arabil, iar de acum se desparte în GAEC 5.1, măsurat tot pe arabil, și GAEC 5.2, măsurat pe întreaga suprafață determinată a fermei. Diferența contează: elementul care privește solurile din clasa a V-a de calitate se aplică indiferent de panta terenului și nu doar pe arabil, deci raportarea la suprafața mai mare scade procentul de gravitate rezultat.
La GAEC 6, acoperirea minimă a solului, procentele nu s-au clintit. Grila de gravitate rămâne aceeași din 2024: pentru teren arabil, acoperire între 70% și 80% înseamnă gravitate mică, între 50% și 70% gravitate medie, sub 50% gravitate mare; pentru culturi permanente, pragurile sunt 40 la 50%, 30 la 40% și sub 30%. Noutatea este că din calcul ies acum, explicit, suprafețele ocupate cu sere și solarii, la teren arabil, și cele aflate în pregătire pentru înființarea de livezi și vii, la culturi permanente.
La rotația culturilor, tabelul 7 avea trei cazuri, introduse toate în septembrie 2025. Cazul 1 privea situația în care aceeași specie depășea 50% din arabilul fermei, cazurile 2 și 3 pe cele legate de recoltarea târzie și de vremea nefavorabilă, adică de excepția celor 2 ani consecutivi. Noul caz 4 acoperă excepția celor 3 ani consecutivi cu cultură secundară obligatorie, singura care rămăsese fără grilă. Gravitatea se calculează raportând suprafața neconformă la 50% din suprafața de teren arabil a exploatației, nu la tot arabilul.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Sistemul de sancțiuni ajunge în sfârșit în același loc cu regulile de fond, deci un fermier scutit de la 6 martie 2026 nu mai găsește, în actul care calculează tăierea, un text care îl contrazice.
- Fermele de până la 30 de hectare, majoritatea exploatațiilor din România, nu mai au de urmărit regula rotației culturilor, cea mai greu de documentat dintre toate.
- Toleranța de 10% la pajiști permanente lasă un spațiu de manevră dublu înainte ca statul să impună reconversia terenurilor.
- Scoaterea explicită a serelor, a solariilor și a terenurilor pregătite pentru livezi din calculul acoperirii solului elimină un motiv frecvent de neconformitate pe hârtie.
- Cazul 4 închide o inconsecvență veche de aproape un an, în care o obligație exista, dar nu avea grilă de sancționare, deci se aplica neuniform.
Ce rămâne o problemă
- Actul apare cu 179 de zile după regulile pe care le pune în practică și cu fereastra de acoperire a solului, 15 iunie – 30 septembrie, trecută în proporție de aproape trei sferturi.
- Cazul 4 creează o sancțiune nouă pentru un comportament din campania în curs, iar actul nu spune de la ce an de cerere se aplică.
- Derogarea de 3 săptămâni pentru pregătirea terenului, în vigoare din martie 2026, lipsește din elementele de control rescrise chiar de acest ordin.
- Notația GAEC 5.1 și GAEC 5.2 apare în tabel fără să fie definită nicăieri, alături de trimiteri scrise complet, la elementele de control, în aceeași celulă.
- Regula care spune cum se combină mai multe cazuri de nerespectare a rotației vorbește în continuare despre „cele trei cazuri”, deși cazurile sunt patru.
Sfaturi utile
- Verificați întâi dacă intrați într-una dintre cele două scutiri. Cea de 10 hectare se măsoară pe suprafața eligibilă pentru plăți din cererea cu informații geospațiale, nu pe suprafața pe care o dețineți. Cea de 30 de hectare, care privește doar rotația culturilor, se măsoară pe suprafața agricolă declarată.
- Dacă aveți peste 30 de hectare, refaceți istoricul culturilor pe fiecare parcelă pe ultimii ani. Cazul 4 se aplică atunci când aceeași specie a stat pe aceeași parcelă mai mult de 3 ani la rând fără cultura secundară dintre două culturi principale.
- Rețineți că gravitatea la rotație se raportează la jumătate din arabilul fermei, nu la tot arabilul. Zece hectare neconforme dintr-o fermă cu 100 de hectare arabile înseamnă 10 raportat la 50, adică 20%, nu 10%.
- Până pe 30 septembrie 2026 mai puteți influența acoperirea solului. Cerința este de cel puțin 80% din arabil și de cel puțin 50% din culturile permanente, iar mirițea și resturile vegetale rămase după recoltare se pun la socoteală.
- Dacă nu apucați să pregătiți terenul în cele 3 săptămâni permise de Ordinul nr. 54/570/32/2023, notificați APIA din timp. Prelungirea cu încă o săptămână se dă pe baza avizului direcției agricole județene, nu automat.
- Dacă lucrați în agricultură ecologică, nu presupuneți că sunteți scutit de tot. Scutirea privește condiționalitatea, dar aceeași faptă poate fi sancționată ca nerespectare a unei cerințe de bază a angajamentului, prin Ordinul nr. 286/2024 sau prin Ordinul nr. 224/2026.
- Păstrați dovada oricărei situații de forță majoră. Seceta gravă, distrugerea adăposturilor, o boală a plantelor sau exproprierea sunt recunoscute expres și opresc aplicarea sancțiunii, dar numai dacă sunt notificate și documentate.
Întrebări frecvente
Cu cât îmi scade subvenția dacă încalc o regulă de condiționalitate?
Am 8 hectare. Mai pot fi sancționat?
Ce înseamnă scutirea pentru fermele de până la 30 de hectare?
Ce s-a schimbat la pajiștile permanente?
Ce este cazul 4 de la rotația culturilor?
Sunt fermier ecologic. Regulile GAEC nu mi se mai aplică?
Din ce moment se aplică noile reguli?
Ce se întâmplă cu angajamentele din PNDR 2014-2020?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Punctul 13: elementele de control pentru GAEC 6 nu preiau derogarea de 3 săptămâni, deși preiau celelalte două excepții din același act. Ordinul rescrie coloana „Elemente de control” pentru GAEC 6 din anexa nr. 2 și cere acoperirea a cel puțin 80% din suprafața arabilă „în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie-30 septembrie)”, fără nicio excepție de timp. Standardul de fond, GAEC 6 din anexa la Ordinul nr. 54/570/32/2023, în forma dată de Ordinul nr. 33/359/304/2026, prevede că „în intervalul stabilit solul trebuie acoperit, cu excepția timpului necesar pentru pregătirea terenului și înființarea noii culturi de cel mult 3 săptămâni, cu posibilitatea de prelungire cu încă o săptămână”, pe avizul direcției agricole județene. Din același text ordinul a preluat celelalte două excepții, cea pentru sere și solarii și cea pentru terenurile în pregătire pentru livezi și vii, ceea ce arată că sursa a fost consultată. Rezultatul este că un fermier care lasă terenul descoperit trei săptămâni pentru pregătirea culturii respectă standardul, dar apare neconform în elementul de control după care se face raportul de control, iar acoperirea scăzută sub 80% intră direct în grila de gravitate de la punctul 8.
- Punctul 9 adaugă un al patrulea caz la tabelul 7, dar regula de combinare a rămas la trei. Textul introductiv al tabelului 7, nemodificat de acest ordin, spune: „În cazul în care fermierul se încadrează la două din cele trei cazuri, se calculează gravitatea pentru fiecare caz și se alege gravitatea cu procentul de nerespectare cel mai mare”. După introducerea cazului 4, cazurile sunt patru, iar regula care spune ce se întâmplă când fermierul se încadrează la mai multe dintre ele acoperă expres doar trei. Un fermier aflat, de exemplu, în cazul 1 și în cazul 4 nu are text care să spună dacă se alege procentul cel mai mare sau se cumulează, iar alegerea schimbă nivelul de gravitate și, prin el, procentul de reducere din tabelul 1.
- Tabelul 7 continuă să nu fie accesibil din regula care distribuie tabelele. Articolul 4 alineatul (8) din anexa nr. 1 enumeră limitativ cum se determină gravitatea: punctul iii trimite GAEC verificate la nivelul parcelei agricole la tabelul 4, iar punctul v trimite GAEC 6 la tabelul 6. Nu există niciun punct pentru GAEC 7 și pentru tabelul 7. Cum GAEC 7 se verifică la nivel de parcelă agricolă, aplicarea literală a alineatului (8) îl trimite la tabelul 4, care nu îl enumeră printre standardele acoperite și care folosește alte praguri, raportate la suprafața determinată a fermei, nu la 50% din arabil. Lipsa vine din Ordinul nr. 297/2025, cel care a introdus tabelul 7, dar ordinul de față intervine chiar asupra acelui tabel și nu o repară.
Analiza redacției
Acesta nu este un act de politică agricolă, ci un act de întreținere. Deciziile pe care le pune în practică au fost luate în altă parte și mai devreme: Regulamentul (UE) 2025/2.649 a schimbat sistemul de condiționalitate la nivel european, iar Ordinul nr. 33/359/304/2026 l-a transpus în regulile românești pe 6 martie 2026. Ce face ordinul de față este să traducă acele reguli în grile de procente. Problema nu este conținutul, ci calendarul: între 6 martie și 1 septembrie 2026 au trecut 179 de zile în care actul care spunea ce trebuie făcut și actul care spunea cât se taie dacă nu faci au susținut lucruri diferite. În tot acest interval, GAEC 1 avea o toleranță de 10% într-un act aflat în vigoare și una de 5% în celălalt, la fel de în vigoare.
Decalajul se vede cel mai bine pe calendarul agricol, nu pe cel administrativ. Fereastra în care se verifică acoperirea solului ține de la 15 iunie la 30 septembrie, adică 108 zile. La data publicării, 79 dintre ele trecuseră, deci fermierul află cum i se va măsura acoperirea când mai are 29 de zile în care să facă ceva. Modificările la GAEC 6 sunt, din fericire, în favoarea lui, pentru că scot serele, solariile și terenurile pregătite pentru livezi din calcul. Cazul 4 de la rotația culturilor nu este însă în favoarea lui: creează o grilă de sancțiune pentru un comportament pe care fermierul l-a decis la însămânțarea de toamnă a anului trecut și pe care nu îl mai poate schimba. Ordinul nu conține nicio dispoziție tranzitorie și nu spune de la ce an de cerere se aplică noile grile.
Alegerea numitorului la cazul 4 merită o socoteală, pentru că nu se vede din citirea textului. Gravitatea se calculează raportând suprafața neconformă nu la arabilul fermei, ci la 50% din el. Pentru o fermă cu 100 de hectare arabile și 20 de hectare pe care rotația nu a fost respectată, raportul nu este 20%, ci 40%, ceea ce mută fermierul din gravitate mică în gravitate medie. Consecința în bani, prin tabelul 1: reducerea trece de la 1% la 3% din cuantumul total al plăților, deci se triplează. Aceeași faptă, măsurată pe tot arabilul, ar fi rămas în gravitate mică. Numitorul este consecvent cu logica standardului, fiindcă derogarea privește tocmai jumătatea de arabil pe care rotația nu este obligatorie, dar efectul lui asupra sancțiunii nu apare nicăieri explicat.
Al doilea calcul util privește cumulul. Un fermier cu peste 30 de hectare care greșește și la acoperirea solului, și la rotație, primește reduceri care se adună: 1% plus 3% înseamnă 4%, sub plafonul de 5% pentru abateri neintenționate fără consecințe grave. Dacă una dintre ele are consecințe grave, plafonul urcă la 10%, iar cumulul devine posibil până acolo. Cu alte cuvinte, sistemul este construit ca abaterile mici să nu se transforme în catastrofe, iar plafonul, nu grila, este cel care decide expunerea reală a unei ferme corect intenționate.
În fine, introducerea intervenției DR-08 nu este o completare oarecare. Lista plăților supuse condiționalității, rescrisă în septembrie 2024, cuprindea intervențiile DR-01 până la DR-07 și apoi DR-09, DR-10 și DR-11. DR-08, întreținerea și îngrijirea suprafețelor împădurite, era singura care lipsea din șir, iar acum este introdusă ca punct nou după DR-07. Timp de doi ani, beneficiarii unei singure intervenții de dezvoltare rurală au fost în afara sistemului de sancțiuni pentru condiționalitate, fără ca vreun act să explice de ce.
Ce ar trebui schimbat
- Derogarea de 3 săptămâni, scrisă în elementul de control al GAEC 6. Fără ea, raportul de control consemnează neconformitate pentru o perioadă în care standardul de fond permite solul descoperit. O singură frază adăugată în coloana rescrisă la punctul 13 ar închide diferența dintre ce i se cere fermierului și ce i se verifică.
- Actualizarea regulii de combinare din tabelul 7, de la trei cazuri la patru. Altfel, fermierul aflat simultan în cazul 4 și într-unul dintre celelalte nu are text pe care să îl invoce, iar inspectorii vor decide diferit de la județ la județ exact acolo unde diferența înseamnă 1% sau 3% din plată.
- Un punct nou în articolul 4 alineatul (8), care să trimită GAEC 7 la tabelul 7. Enumerarea de acolo este singura care leagă un standard de tabelul lui de gravitate, iar GAEC 7 lipsește din ea de un an. Un rând ar face tabelul 7 aplicabil fără interpretare.
- O dispoziție tranzitorie care să spună de la ce an de cerere se aplică grilele noi. Cazul 4 sancționează o decizie agronomică luată cu un an sau doi înainte de publicare. Dacă intenția este aplicarea din anul de cerere 2027, o frază o spune. Dacă intenția este aplicarea imediată, tot o frază trebuie să o spună, ca fermierul să știe la ce se expune în controalele din toamna aceasta.
- Definirea notației GAEC 5.1 și GAEC 5.2 la prima folosire. În aceeași celulă a tabelului 4, GAEC 2 este scris pe larg, „pentru elementele de control 1.a), 1.c), 1.d), 1.e) și 2”, iar GAEC 5 este scris prescurtat, cu cifre după punct. Fie se scriu amândouă la fel, fie se adaugă o notă care spune că cifra de după punct este numărul elementului de control.
- Publicarea modificărilor de sancțiuni odată cu modificările de standarde. Cele două acte sunt semnate de același minister și pregătite de aceeași direcție din APIA. Dacă ar fi mers împreună în martie 2026, fermierii ar fi intrat în campanie cu un singur set de cifre, iar articolul acesta nu ar fi avut ce compara.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 732 din 1 septembrie 2026 16 pagini PDF, 143 KB actul începe la pagina 3
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
O R D I N nr. 252 din 27 august 2026 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 393/2023 privind aprobarea Sistemului de sancțiuni administrative pentru condiționalitate începând cu anul de cerere 2023
EMITENT: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 1 septembrie 2026
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE O R D I N pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 393/2023 privind aprobarea Sistemului de sancțiuni administrative pentru condiționalitate începând cu anul de cerere 2023 Având în vedere Referatul de aprobare nr. 23.634 din 17.08.2026 al Direcției intervenții IACS — sector vegetal și condiționalitate din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), ținând seama de prevederile: — Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 și (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările și completările ulterioare; — Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013, cu modificările și completările ulterioare; — Regulamentului (UE) 2025/2.649 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2025 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2.115 în ceea ce privește sistemul de condiționalitate, tipurile de intervenții sub formă de plăți directe, tipurile de intervenții în anumite sectoare, dezvoltarea rurală și rapoartele anuale privind performanța și a Regulamentului (UE) 2021/2.116 în ceea ce privește suspendările plăților, verificarea anuală a performanței și controalele și sancțiunile; — Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2.289 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește prezentarea conținutului planurilor strategice PAC și sistemul electronic pentru schimbul securizat de informații; — Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/1.173 al Comisiei din 31 mai 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control din cadrul politicii agricole comune, cu modificările ulterioare; — Regulamentului delegat (UE) 2022/1.172 al Comisiei din 4 mai 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control din cadrul politicii agricole comune și aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative aferente condiționalității, cu modificările ulterioare; — Planului strategic PAC 2023-2027 al României în vederea unui sprijin din partea Uniunii finanțat din Fondul european de garantare agricolă și din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. C(2022) 8.783 din 7 decembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare; — Hotărârii Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, cu modificările și completările ulterioare; — Hotărârii Guvernului nr. 1.570/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor specifice dezvoltării rurale cuprinse în Planul strategic PAC 2023-2027, cu modificările și completările ulterioare; — Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 54/570/32/2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023, cu modificările și completările ulterioare; — Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 106/2024 privind modalitatea de implementare, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, a condițiilor și altor cerințe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) și b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023- 2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, începând cu anul 2024, cu modificările și completările ulterioare; — Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 107/2024 privind implementarea măsurilor și intervențiilor compensatorii de mediu și climă din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și din Planul strategic PAC 2023-2027, începând cu anul 2024, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor: — art. 57 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; — art. 39 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, cu modificările și completările ulterioare; — art. 9 alin. (5) și (6) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și completările ulterioare, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, interimar, emite prezentul ordin.
Art. I. — Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 393/2023 privind aprobarea Sistemului de sancțiuni administrative pentru condiționalitate începând cu anul de cerere 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 și 859 bis din 25 septembrie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 1 alineatul (2) litera c), punctele (i) și (ii) se abrogă.
2. La articolul 1 alineatul (2) litera c), după punctul (ix) se introduce un nou punct, punctul (ix1), cu următorul cuprins: „(ix1) intervenția DR-08 — Împăduriri — întreținerea și îngrijirea suprafețelor împădurite;”.
3. La articolul 1, alineatul (3) se abrogă.
4. În anexa nr. 1, la articolul 3 alineatul (2) litera a) punctul i, poziția GAEC 1 se modifică și va avea următorul cuprins: „GAEC 1 — Menținerea pajiștilor permanente pe baza unui raport proporțional între pajiștile permanente și suprafața agricolă la nivel național în comparație cu anul de referință 2018. Reducerea maximă este de 10% în comparație cu anul de referință;”.
5. În anexa nr. 1, la articolul 4 alineatul (3), ultimul paragraf se modifică și va avea următorul cuprins: „Nu se aplică sancțiuni administrative beneficiarilor care primesc plăți directe în temeiul titlului III capitolul II din Regulamentul (UE) 2021/2.115 și/sau plăți anuale în conformitate cu articolele 70, 71 și 72 din Regulamentul (UE) 2021/2.115 în cazul în care suprafața eligibilă pentru plăți, declarată în cererea cu informații geospațiale, nu depășește 10 hectare.”
6. În anexa nr. 1, la articolul 4 alineatul (3), după ultimul paragraf se introduc trei noi paragrafe, cu următorul cuprins: „Nu se aplică sancțiuni administrative aferente standardului GAEC 7 fermierilor care primesc plăți directe în temeiul titlului III capitolul II din Regulamentul (UE) 2021/2.115 și/sau plăți anuale în conformitate cu articolele 70, 71 și 72 din Regulamentul (UE) 2021/2.115 în cazul în care dimensiunea maximă a exploatațiilor nu depășește 30 ha de suprafață agricolă declarată.
Pentru suprafețele de teren certificate în agricultura ecologică conform Regulamentului (UE) 2018/848, aflate în menținerea certificării și/sau în conversie, la nivel de parcelă agricolă, se consideră respectate GAEC 1, 3, 4, 5, 6 și 7 conform art. 13 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2021/2.115, astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 5 din Regulamentul (UE) 2025/2.649. Cu toate că art. 13 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2021/2.115, astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 5 din Regulamentul (UE) 2025/2.649, stabilește că pentru suprafețele de teren certificate în agricultura ecologică conform Regulamentului (UE) 2018/848, aflate în menținerea certificării și/sau în conversie, la nivel de parcelă agricolă, se consideră respectate GAEC 1, 3, 4, 5, 6 și 7, dacă o neconformitate identificată în punerea în aplicare a angajamentelor de mediu și climă, inclusiv ecoscheme, vizează nerespectarea unei norme de condiționalitate care constituie cerință de bază a acestor angajamente, se vor aplica sancțiunile prevăzute de sistemele de sancțiuni aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 286/2024 privind aprobarea sistemelor de sancțiuni aferente intervențiilor cu caracter compensatoriu din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, gestionate prin Sistemul integrat de administrare și control, aplicabile cererilor de plată depuse începând cu anul 2024, cu modificările și completările ulterioare, și prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 224/2026 pentru aprobarea sistemului de sancțiuni aplicabil intervențiilor și ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic, aferente cererilor de plată începând cu anul de cerere 2026.”
7. La anexa nr. 1, tabelul 4 se modifică și va avea următorul cuprins: „Tabelul 4. Criterii de stabilire a nivelului de gravitate și persistență pentru standardele GAEC care se verifică la nivelul parcelei agricole și descrierea acestora Criteriu Nivel Definiție Gravitate Mică Nerespectarea afectează: 0 < 40% din suprafața determinată a fermei [GAEC 2 pentru elementele de control 1.a), 1.c), 1.d), 1.e) și 2, GAEC 4, GAEC 5.2, GAEC 8]; 0 < 40% din suprafața de teren arabil determinată a fermei [GAEC 3, GAEC 5.1]; 0 < 40% din suprafața de pajiști permanente determinată a fermei [GAEC 1 pentru elementele de control 2.a) și 2.b), GAEC 9, GAEC 10].
Medie Nerespectarea afectează: ≥ 40 < 80% din suprafața determinată a fermei [GAEC 2 pentru elementele de control 1.a), 1.c), 1.d), 1.e) și 2, GAEC 4, GAEC 5.2, GAEC 8]; ≥ 40 < 80% din suprafața de teren arabil determinată a fermei [GAEC 3, GAEC 5.1]; ≥ 40 < 80% din suprafața de pajiști permanente determinată a fermei [GAEC 1 pentru elementele de control 2.a) și 2.b), GAEC 9, GAEC 10]. Mare Nerespectarea afectează: ≥ 80% din suprafața determinată a fermei [GAEC 2 pentru elementele de control 1.a), 1.c), 1.d), 1.e) și 2, GAEC 4, GAEC 5.2, GAEC 8]; ≥ 80% din suprafața de teren arabil determinată a fermei [GAEC 3, GAEC 5.1]; ≥ 80% din suprafața de pajiști permanente determinată a fermei [GAEC 1 pentru elementele de control 2.a) și 2.b), GAEC 9, GAEC 10].
Persistență Nepermanentă Neconformitatea fiecărei cerințe obligatorii aferente GAEC nu este persistentă, în cazul în care efectele neconformității nu se manifestă pe o perioadă care să depășească anul calendaristic sau în cazul în care există posibilitatea de a se pune capăt efectelor respective prin mijloace rezonabile și se iau măsurile necesare. Permanentă Neconformitatea fiecărei cerințe obligatorii aferente GAEC este persistentă, în cazul în care efectele neconformității se manifestă pe o perioadă care depășește anul calendaristic sau în cazul în care nu există posibilitatea de a se pune capăt efectelor respective prin mijloace rezonabile.”
8. La anexa nr. 1, tabelul 6 se modifică și va avea următorul cuprins: „Tabelul 6. Criterii gravitate GAEC 6 care se verifică la nivelul parcelei și se evaluează în funcție de gradul de acoperire a terenului arabil și a culturilor permanente în perioada 15 iunie-30 septembrie Stabilirea nivelului de gravitate pentru standardul GAEC 6.1 Criteriu Nivel Definiție Gravitate Mică Procentul de acoperire este: (> 70%-≤ 80%) din suprafața arabilă totală a exploatației, cu excepția suprafețelor de teren arabil ocupate cu sere și solarii.
Medie Procentul de acoperire este: (> 50%-≤ 70%) din suprafața arabilă totală a exploatației, cu excepția suprafețelor de teren arabil ocupate cu sere și solarii. Mare Procentul de acoperire este: (≥ 0%-≤ 50%) din suprafața arabilă totală a exploatației, cu excepția suprafețelor de teren arabil ocupate cu sere și solarii. Stabilirea nivelului de gravitate pentru standardul GAEC 6.2 Criteriu Nivel Definiție Gravitate Mică Procentul de acoperire este: (> 40%-≤ 50%) din suprafața totală a culturilor permanente din cadrul exploatației, cu excepția suprafețelor de teren aflat în pregătire pentru înființarea de livezi, vii și alte culturi permanente.
Medie Procentul de acoperire este: (> 30%-≤ 40%) din suprafața totală a culturilor permanente din cadrul exploatației, cu excepția suprafețelor de teren aflat în pregătire pentru înființarea de livezi, vii și alte culturi permanente. Mare Procentul de acoperire este: (≥ 0%-≤ 30%) din suprafața totală a culturilor permanente din cadrul exploatației, cu excepția suprafețelor de teren aflat în pregătire pentru înființarea de livezi, vii și alte culturi permanente.”
9. La anexa nr. 1, la tabelul 7, după „Cazul 3” se introduce un nou paragraf, cazul 4, cu următorul cuprins: „Cazul 4: Când una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) a fost cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil (parcelă agricolă), dar nu a fost respectată cerința referitoare la perioada de cel mult 3 ani consecutivi, cu obligația ca între două culturi principale să înființeze o cultură secundară diferită ca specie față de cultura principală.
Suprafața neconformă este suprafața parcelelor pe care nu s-a realizat rotația culturilor și nu au fost respectate cerințele referitoare la perioada de cel mult 3 ani consecutivi, cu obligația ca între două culturi principale să înființeze o cultură secundară diferită ca specie față de cultura principală. Suprafața determinată reprezintă suprafața pe care trebuia să aplice obligatoriu o rotație a culturilor (50% din suprafața de teren arabil a exploatației).
Gravitatea se calculează prin raportarea suprafeței neconforme la 50% din suprafața de teren arabil a exploatației *100 și se exprimă în %.”
10. La anexa nr. 2, în tabelul 1, rubrica GAEC 1 se modifică și va avea următorul cuprins: „GAEC 1 — Menținerea pajiștilor permanente pe baza unui raport proporțional între pajiștile permanente și suprafața agricolă la nivel național în comparație cu anul de referință 2018. Reducerea maximă este de 10% în comparație cu anul de referință.”
11. La anexa nr. 2, în tabelul 1, la GAEC 1, în coloana „Elemente de control (Se verifică conform raportului de control.)”, punctele 1 și 2.b) se modifică și vor avea următorul cuprins: „1. Menținerea pajiștilor permanente pe baza unui raport proporțional între pajiștile permanente și suprafața agricolă la nivel național în comparație cu anul de referință 2018. Reducerea maximă este de 10% în comparație cu anul de referință. ………………………………………………………………………………… 2.b) Reconvertirea unor terenuri în pajiști permanente sau crearea unor suprafețe cu pajiști permanente de către fermierii care au la dispoziție terenuri care au fost transformate din pajiști permanente în terenuri pentru alte utilizări, în cazul în care se constată reducerea raportului proporțional cu peste 10% în comparație cu anul de referință și autoritatea competentă impune astfel de măsuri în temeiul GAEC 1”.
12. La anexa nr. 2, în tabelul 1, la GAEC 5, în coloana „Elemente de control (Se verifică conform raportului de control.)”, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2. Existența teraselor, menținerea teraselor existente și întreținerea în bune condiții agricole și de mediu”.
13. La anexa nr. 2, în tabelul 1, la GAEC 6, coloana „Elemente de control (Se verifică conform raportului de control.)” se modifică și va avea următorul cuprins: „1. Acoperirea terenului arabil, asigurată prin: culturi agricole aflate în vegetație, miriștea și resturile vegetale rămase după recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou-înființate(*) pe cel puțin 80% din suprafața arabilă a exploatației în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie-30 septembrie). Nu se aplică pentru terenurile agricole ocupate cu sere și solarii. (*) Sunt permise lucrările superficiale care nu afectează acoperirea vegetală a terenului sau care lasă pe teren miriștea și resturile vegetale de la cultura anterioară, până la adâncimea de maximum 10 cm, precum: discuirea superficială a miriștii fără întoarcerea brazdei sau afânarea superficială a solului.
Lucrarea superficială asigură menținerea umidității solului și formarea unui strat vegetal de acoperire (samulastră) după recoltarea culturii principale. Lucrarea superficială a solului poate fi realizată după recoltarea culturii aflate în vegetație și înainte de începerea lucrărilor necesare pentru pregătirea terenului și înființarea noii culturi.
2. Acoperirea minimă a solului în cazul culturilor permanente, asigurată prin existența fâșiilor înierbate între rânduri, a mulcilor sau a resturilor vegetale pe cel puțin 50% din suprafața culturilor permanente din exploatație. Nu se aplică pentru terenurile aflate în pregătire pentru înființarea de livezi, vii și alte culturi permanente.” Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, interimar, Tánczos Barna București, 27 august 2026. Nr. 252.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.