Pe scurt
- Din 29 septembrie 2026, denumirea „Brânză frământată de Teaca” este protejată în toată Uniunea Europeană. Comisia Europeană a înscris-o în registrul european al indicațiilor geografice, ca indicație geografică protejată, iar de la această dată numai brânza obținută integral în aria delimitată din județul Bistrița-Năsăud, după caietul de sarcini depus de România, se mai poate vinde sub acest nume. Regula se aplică direct, fără nicio lege românească de preluare.
- Cine e vizat. Producătorii din zona Teaca, reuniți în Asociația Brânzarilor din Bistrița-Năsăud, grupul care a depus cererea. Apoi orice producător, procesator sau comerciant din Uniune care folosește denumirea, o imită sau o evocă, inclusiv pe magazinele online și în numele de domeniu. Conformitatea cu caietul de sarcini o verifică, înainte de prima vânzare, un organism de inspecție și certificare, CERTIND S.A. din București, iar pe piață controlul rămâne la autoritățile naționale.
- Cifrele și termenele care contează. O bucată cântărește între 0,4 și 2 kilograme și se ambalează în vezică naturală de porc. Laptele este de vacă, crud, nepasteurizat. Produsul are între 22 și 28% grăsime, între 40 și 60% grăsime în substanța uscată, între 18 și 25% proteine și cel mult 3,5% sare. Dosarul european al cererii, PGI-RO-03380, poartă data de 18 decembrie 2024, documentul unic s-a publicat pe 19 mai 2026, cele trei luni de opoziție s-au încheiat pe 19 august 2026 fără nicio contestație, regulamentul a fost adoptat pe 2 septembrie și publicat pe 9 septembrie 2026. De la data dosarului până la intrarea în vigoare au trecut 650 de zile.
Publicat: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2017 din 9 septembrie 2026
Intră în vigoare: 29 septembrie 2026, a douăzecea zi de la publicare, potrivit articolului 2
O brânză făcută în comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud, a intrat în registrul european al indicațiilor geografice. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2017 al Comisiei are două articole scurte și încape pe o singură pagină, însă din 29 septembrie 2026 transformă un nume de produs într-un drept exclusiv, valabil în toate cele 27 de state membre. De aici încolo, cine vinde brânză sub denumirea „Brânză frământată de Teaca” trebuie să o producă integral în aria delimitată și să treacă prin verificarea unui organism de certificare, mecanismul pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale l-a rescris în august 2026 pentru organismele care certifică băuturile spirtoase cu denumire protejată. Pentru celelalte produse cu indicație geografică, între care și brânzeturile, verificarea funcționează după aceeași schemă: un organism acreditat, numit în caietul de sarcini, controlează producătorul înainte ca marfa să ajungă la raft.
Termenul care contează aici este „indicație geografică protejată”, prescurtat IGP. Articolul 46 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1143 îl definește ca fiind denumirea unui produs a cărui calitate, reputație sau altă caracteristică specifică se datorează în principal originii geografice și la care cel puțin una dintre etapele de producție are loc în aria delimitată. Este treapta mai permisivă dintre cele două, fiindcă „denumirea de origine protejată”, adică DOP, cere ca însușirile produsului să vină din mediul geografic însuși, cu factorii lui naturali. La Teaca, legătura invocată în documentul unic publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este reputația și priceperea oamenilor, transmisă între generații, iar nu solul sau pășunea. De aceea denumirea a intrat ca IGP, nu ca DOP.
Deosebirea are o consecință pe care cumpărătorul o intuiește greșit. Potrivit caietului de sarcini, toate etapele de fabricație trebuie să aibă loc în aria delimitată, însă niciun rând nu pune vreo condiție privind proveniența laptelui. Rubrica din documentul unic rezervată restricțiilor la materia primă este lăsată goală, lista materiilor prime menționează doar „lapte de vacă crud nepasteurizat”, iar descrierea filtrării vorbește despre transvazarea laptelui dintr-o cisternă. „De Teaca” garantează, așadar, locul și felul în care se face brânza, nu locul în care s-a muls laptele.
Actul a fost adoptat la Bruxelles pe 2 septembrie 2026 și semnat de Christophe Hansen, membru al Comisiei, pentru președintă. Temeiul este articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1143, textul care obligă Comisia să înregistreze indicația geografică atunci când nu s-a formulat nicio opoziție admisibilă, fără să mai treacă prin comitetul statelor membre. Considerentele actului constată exact asta: documentul unic a fost publicat pe 19 mai 2026, iar în cele trei luni de la publicare nu a sosit nicio declarație de opoziție.
Efectele pe care le produce
Primul efect este protecția propriu-zisă, iar ea este mai largă decât pare. Articolul 26 din Regulamentul (UE) 2024/1143 interzice folosirea directă a denumirii pe un produs comparabil și, în aceeași măsură, imitarea, evocarea sau uzurparea ei, chiar dacă adevărata origine este indicată, chiar dacă numele este tradus ori transcris și chiar dacă lângă el apar formule de tipul „stil”, „tip”, „metodă”, „produs ca la” sau „gust de”. Sunt interzise și indicațiile false despre proveniență, precum și ambalajele care creează o impresie greșită despre origine. Protecția se întinde expres la numele de domenii accesibile în Uniune, la mărfurile vândute la distanță, inclusiv prin comerț electronic, la mărfurile care intră pe teritoriul vamal fără să fie puse în liberă circulație și la cele destinate exportului.
Al doilea efect privește eticheta și se vede la raft. Articolul 37 cere ca un produs agricol din Uniune comercializat cu o indicație geografică să poarte obligatoriu simbolul european al indicației geografice protejate, iar denumirea să apară în același câmp vizual cu simbolul. În același câmp vizual apare și numele producătorului sau al operatorului responsabil de etapa în care se obține produsul. La acestea, caietul de sarcini adaugă mențiunea „Indicație Geografică Protejată” sau acronimul „IGP” în limba română și însemnele organismului de inspecție și certificare. Alineatul (8) al aceluiași articol fixează momentul de la care aceste semne pot fi folosite: după publicarea actului de înregistrare, adică nu mai devreme de 9 septembrie 2026.
Al treilea efect este pentru producători un lanț de obligații administrative. Articolul 39 cere fiecărui operator care vrea să desfășoare o activitate din caietul de sarcini să anunțe acest lucru autorității competente sau organismului delegat, iar statul ține și actualizează o listă a acestor operatori. Producătorul răspunde de controalele proprii, iar peste ele, înainte de introducerea pe piață, vine verificarea conformității făcută de autoritate sau de un organism delegat acreditat. Organismul este numit chiar în caietul de sarcini: CERTIND S.A., cu sediul în București, strada George Enescu nr. 27-29. Costul verificării poate fi pus în sarcina operatorilor controlați, iar statul poate percepe taxe pentru controalele oficiale.
Al patrulea efect mută o parte din supraveghere pe piață și în mediul online. Articolul 42 obligă statele membre să desemneze autorități care verifică folosirea denumirii după ce produsul a ajuns pe piață, inclusiv la depozitare, tranzit, distribuție și ofertare, și să ia măsuri administrative sau judiciare pentru a opri denumirile care încalcă protecția, până la blocarea numelor de domeniu. Articolul 43 califică drept conținut ilegal, în sensul regulamentului privind serviciile digitale, informațiile online care încalcă protecția, ceea ce deschide calea notificărilor către platforme și a ordinelor emise de autorități naționale.
Al cincilea efect este unul pe care producătorii locali îl vor simți abia peste ani. Potrivit articolului 26 alineatul (6), o indicație geografică înregistrată nu devine generică în Uniune, oricât ar fi folosită. Numele nu se poate dilua legal prin folosire în masă, oricâți producători de brânză frământată ar apărea în alte zone ale țării.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până pe 28 septembrie 2026, denumirea nu era protejată la nivel european. Oricine putea eticheta drept „brânză frământată de Teaca” un produs făcut oriunde, din orice lapte, prin orice procedeu, iar singurele limite veneau din regulile generale privind informarea consumatorului și concurența neloială. Din 29 septembrie 2026 denumirea are un titular colectiv, un caiet de sarcini opozabil și un organism care verifică respectarea lui.
S-a schimbat și cadrul în care se face înregistrarea. Regulamentul (UE) 2024/1143, adoptat pe 11 aprilie 2024, a abrogat Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 și a rescris procedura. Registrul european nu mai este ținut doar de Comisie: articolul 22 alineatul (2) dă Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală sarcina de a-l menține și de a-l actualiza la înregistrări, la modificări și la anulări. Registrul are trei părți, pentru vin, pentru băuturi spirtoase și pentru produse agricole, iar fișierele introduse după 13 mai 2024 sunt într-un format prelucrabil automat. Brânza de la Teaca intră în partea a treia.
În fine, s-a schimbat ceva și pentru cei care foloseau deja numele în afara zonei, iar aici schimbarea este bruscă. Regulamentul nu prevede nicio perioadă de tranziție, deși articolul 17 alineatul (9) și articolul 21 alineatul (4) din regulamentul de bază permit ca actul de înregistrare să fixeze condiții, inclusiv termene de adaptare. Actul nu cuprinde, în cele două articole ale lui, niciun asemenea termen. Singura supraviețuire recunoscută este cea de la articolul 31 alineatul (3): o marcă înregistrată sau consacrată prin folosință de bună-credință înainte de data depunerii cererii la Comisie poate fi folosită mai departe, alături de indicația geografică. Pentru toți ceilalți, ziua de 29 septembrie 2026 este o linie fără prag.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Denumirea devine un drept exclusiv apărabil în toate statele membre, la vamă, în comerțul electronic și chiar la nivelul numelor de domeniu, nu doar în magazinele din România.
- Protecția nu se stinge prin uzură: articolul 26 alineatul (6) spune expres că o indicație geografică înregistrată nu devine generică.
- Dreptul de a folosi numele nu aparține asociației care a depus cererea. Articolul 32 alineatul (1) prevede că producătorul unui produs cu indicație geografică are dreptul să se alăture grupului, deci apartenența este o facultate, nu o condiție de acces la denumire.
- Cumpărătorul primește o promisiune verificabilă, cu limite scrise pentru grăsime, proteine și sare și cu un organism de certificare numit în caietul de sarcini.
- Mărcile anterioare de bună-credință pot coexista cu indicația geografică, ceea ce evită distrugerea unor afaceri legitime construite înainte de cerere.
- Registrul european este public și, pentru fișierele noi, prelucrabil automat, deci verificarea unei denumiri nu mai depinde de bunăvoința nimănui.
Ce rămâne o problemă
- Aria geografică este descrisă diferit în documentul unic publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și în caietul de sarcini la care acesta trimite. Un producător din altă localitate a comunei Teaca nu poate ști dacă are sau nu dreptul la denumire.
- Laptele poate veni de oriunde. Rubrica privind restricțiile la materia primă este goală, iar numele localității de pe etichetă va fi citit de mulți cumpărători ca o garanție a originii laptelui.
- O parte însemnată din metoda de obținere este lăsată nescrisă în mod deliberat. De patru ori, caietul de sarcini scrie că durata închegării, verificarea ei și temperatura celei de-a doua încălziri sunt „cunoscute doar de lucrători” ori „doar de localnici”. Un organism de control nu poate verifica un parametru pe care documentul refuză să îl exprime în cifre.
- Nu există nicio perioadă de tranziție pentru cei care foloseau denumirea în afara ariei, deși regulamentul de bază permitea una.
- Costul verificării conformității poate fi pus integral pe umerii producătorului, iar la un produs de nișă, făcut în bucăți de 0,4-2 kilograme, taxa de certificare apasă proporțional mai tare pe cel mic.
- Rețeta impune caș sărat maturat între 3 și 6 luni ca ingredient al fiecărui lot, deci un producător care pornește de la zero nu poate livra legal un lot conform mai devreme de trei luni de la prima zi de lucru.
Sfaturi utile
- Dacă produceți brânză în comuna Teaca și vreți să folosiți denumirea, anunțați mai întâi autoritatea competentă sau organismul delegat, așa cum cere articolul 39 alineatul (1). Abia după notificare intrați în lista operatorilor și abia după verificarea conformității puteți introduce marfa pe piață.
- Verificați în scris dacă localitatea dumneavoastră intră în aria delimitată. În caietul de sarcini scrie unitatea administrativ-teritorială Teaca, iar satul Pinticu apare ca făcând parte din areal, în timp ce documentul unic publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se referă la satul Teaca. Până la o lămurire oficială, cereți punctul de vedere al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
- Planificați producția cu cel puțin trei luni înainte. Fiecare lot are nevoie de caș sărat maturat, iar maturarea durează între 3 și 6 luni, în funcție de aciditatea cașului dospit.
- Pe etichetă puneți în același câmp vizual denumirea, simbolul european și numele producătorului, plus mențiunea „Indicație Geografică Protejată” sau „IGP” în limba română și însemnele organismului de certificare. Simbolul și mențiunile pot fi folosite doar după publicarea actului de înregistrare, deci nu pe ambalaje tipărite cu o dată anterioară lui 9 septembrie 2026.
- Dacă folosiți brânza ca ingredient într-un produs preparat și vreți denumirea pe ambalajul acestuia, citiți articolul 27. Aveți nevoie de trei condiții îndeplinite simultan, între care indicarea procentului pe etichetă, și de o notificare scrisă prealabilă către grupul de producători recunoscut, care are patru luni ca să confirme primirea.
- Dacă vindeți brânză frământată în afara ariei, puteți folosi mai departe denumirea comună „brânză frământată”. Potrivit articolului 26 alineatul (7), folosirea unui termen generic dintr-o denumire compusă nu constituie, ca regulă, o încălcare. Ceea ce nu mai puteți face este să scrieți „ca la Teaca”, „tip Teaca” sau să construiți un ambalaj care trimite la Teaca.
- Ca simplu cumpărător, citiți denumirea pentru ceea ce spune ea: locul și metoda de fabricație, nu proveniența laptelui. Dacă vă interesează originea laptelui, întrebați producătorul, fiindcă nici caietul de sarcini și nici eticheta nu vă răspund.
Întrebări frecvente
De când este protejată denumirea?
Cine are voie să folosească denumirea?
Mai pot vinde „brânză frământată” dacă nu sunt din Teaca?
Laptele trebuie să provină din zona Teaca?
Cine verifică și ce se întâmplă dacă cineva încalcă protecția?
Ce se întâmplă cu cei care foloseau deja numele?
Ce trebuie să apară pe ambalaj?
Unde pot citi caietul de sarcini?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Punctul 5 din documentul unic, privind delimitarea ariei geografice. Documentul unic publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, la care trimite înregistrarea, spune că „arealul geografic este constituit din Sat Teaca, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud”. Capitolul 3 din caietul de sarcini, adică documentul la care documentul unic însuși trimite, spune că arealul „este constituit din Unitatea Administrativ Teritorială Teaca”, iar anexa nr. 1 reproduce harta întregii unități administrativ-teritoriale. Mai mult, caietul include explicit o altă localitate în areal, atunci când scrie despre „localitatea Pinticu, care se regăsește în arealul geografic delimitat”. Cele două formulări nu pot fi ambele adevărate, iar de ele depinde exact cine are dreptul să folosească denumirea. Un producător dintr-un alt sat al comunei nu poate stabili dacă intră sub normă, deși aceeași diferență decide și competența de control, fiindcă articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1143 permite autorităților să verifice conformitatea fie cu caietul de sarcini, fie cu documentul unic.
- Punctul 4.2 din documentul unic, la descrierea specificității produsului. În documentul unic scrie că brânza „este obținută din caș bașchiu maturat sărat și din caș bașchiu maturat nesărat”. La capitolul 6.2, caietul de sarcini spune altceva: produsul „este obținut din caș bașchiu mărunțit și din caș sărat maturat”. Capitolul 5, care descrie metoda de obținere, spune la fel: o parte din cașul bașchiu se mărunțește, se sărează și se maturează între 3 și 6 luni, iar cealaltă parte se congelează după dospire, fără sare și fără maturare. „Cașul bașchiu maturat nesărat” din documentul unic nu există nicăieri în metoda de obținere. Diferența privește compoziția pe care organismul de certificare o verifică înainte de fiecare punere pe piață, iar cele două texte sunt amândouă repere de control.
Analiza redacției
Regulamentul în sine nu are ce să greșească. Are două articole, constată că nu s-a depus nicio opoziție și înscrie denumirea în registru, exact ce îi cere articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1143. Problemele stau în documentele pe care actul le face obligatorii, iar cea mai gravă este întinderea ariei. Unitatea administrativ-teritorială Teaca are mai multe sate, iar caietul de sarcini numește unul dintre ele, Pinticu, ca aflându-se în arealul delimitat, în timp ce documentul unic publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene restrânge arealul la satul Teaca. Nu este o scăpare de redactare: de ea depinde numărul de gospodării care pot vinde legal sub denumirea nou protejată, iar diferența nu se poate rezolva prin interpretare, fiindcă ambele texte sunt repere de control.
A doua observație iese din aritmetica tabelului de la punctul 4.2, nu din citirea lui. Cele patru limite fizico-chimice se condiționează reciproc, fiindcă grăsimea, proteinele și sarea fac toate parte din substanța uscată, iar substanța uscată se deduce din raportul dintre grăsime și grăsimea în substanța uscată. La minimul de grăsime admis, 22%, și la maximul de grăsime în substanța uscată, 60%, substanța uscată iese 36,7%, adică mai puțin decât suma minimelor de grăsime și proteine, care este 40%. Colțul acela al tabelului este de neatins. Practic, un produs care stă la 22% grăsime și 18% proteine nu poate depăși 55% grăsime în substanța uscată, iar dacă se adaugă și maximul de sare, plafonul real coboară la 50,6%. Tabelul promite un interval care, la capătul de jos, nu poate fi folosit. Nu am trecut punctul acesta la erată, fiindcă un producător tot poate stabili dacă respectă sau nu limitele, dar tabelul ar trebui corectat la prima modificare a caietului de sarcini.
A treia observație privește raportul dintre ceasul cetățeanului și ceasul administrației. Publicul a avut trei luni, între 19 mai și 19 august 2026, ca să se opună înregistrării, adică 92 de zile, un termen fix și decăzător: cine nu s-a opus atunci nu se mai poate opune niciodată. Comisia are, prin articolul 15 alineatul (2), cel mult șase luni ca să examineze cererea, cinci luni de la răspunsul solicitantului dacă a cerut lămuriri și încă cel mult o lună anunțată în scris dacă întârzie, deci în cel mai rău caz în jur de un an. Între data pe care o poartă dosarul european, 18 decembrie 2024, și publicarea documentului unic au trecut însă 517 zile. Depășirea nu atrage nicio consecință, fiindcă articolul 15 alineatul (3) cere doar o informare scrisă a solicitantului. Prin contrast, după închiderea ferestrei de opoziție Comisia s-a mișcat repede: 14 zile până la adoptare, alte 7 până la publicare. Partea lentă a fost cea nesancționată.
În fine, caietul de sarcini ridică o problemă de verificabilitate pe care înregistrarea o îngheață pentru ani buni. Formula prin care un parametru rămâne „cunoscut doar de lucrători” sau „doar de localnici” apare de patru ori, aplicată tocmai lucrurilor care decid rezultatul: durata închegării și felul în care se verifică sfârșitul ei, temperatura și durata celei de-a doua încălziri. Alături de ele, caietul mai lasă în seama experienței proporția straturilor de caș și de sare și dimensiunea ochiurilor sitei la măcinare. Argumentul tehnic este real, e vorba de un know-how senzorial, dar consecința juridică este că organismul de certificare primește de verificat un document care își ascunde propriile praguri. Combinată cu absența oricărei condiții privind proveniența laptelui, situația produce un rezultat neașteptat: protecția europeană acoperă riguros numele și locul prelucrării, iar despre materia primă și despre parametrii de proces spune mai puțin decât un caiet de sarcini obișnuit de fabrică.
Ce ar trebui schimbat
- Aria geografică să fie corectată printr-o rectificare publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Până atunci, orice producător dintr-un alt sat al comunei Teaca riscă să fie considerat fie îndreptățit, fie contravenient, după documentul pe care îl deschide inspectorul.
- Descrierea compoziției din documentul unic să fie adusă în acord cu caietul de sarcini. „Caș bașchiu maturat nesărat” trebuie ori definit în metoda de obținere, ori înlocuit cu formularea din caiet, altfel două texte de control spun lucruri diferite despre același produs.
- Parametrii lăsați „doar în seama lucrătorilor” să primească intervale verificabile. Nimeni nu cere publicarea secretului de fabricație, dar o temperatură între 38 și 42 de grade a putut fi scrisă, deci și o durată minimă de dospire sau o proporție maximă a stratului de sare pot fi scrise, fără ca priceperea locală să se piardă.
- Originea laptelui să fie reglementată sau explicitată. Fie caietul de sarcini impune o arie de colectare, fie eticheta spune limpede că prelucrarea este locală, iar laptele nu neapărat. Un nume de sat pe ambalaj creează o așteptare pe care documentul nu o acoperă.
- Tabelul fizico-chimic să fie recalculat, astfel încât limitele să fie compatibile între ele. Intervalul de grăsime în substanța uscată ar trebui corelat cu minimele de grăsime și de proteine, altfel o parte din el rămâne decorativă.
- Termenul de examinare al Comisiei să fie însoțit de o consecință. Un termen de șase luni depășit cu peste un an, fără nicio urmare, nu este un termen, ci o intenție, iar diferența se plătește de producătorii care își amână investițiile până la înregistrare.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2017 din 9 septembrie 2026 1 pagină PDF, 439 KB
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2017 al Comisiei din 2 septembrie 2026 de înregistrare a indicației geografice
EMITENT: Brânză
Publicat în: frământată
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind indicațiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole, precum și privind specialitățile tradiționale garantate și mențiunile facultative de calitate pentru produsele agricole, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013, (UE) 2019/787 și (UE) 2019/1753 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 (1), în special articolul 21 alineatul (2),
întrucât:
(1) În conformitate cu articolul 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1143, cererea de înregistrare a indicației geografice „Brânză frământată de Teaca” depusă de România a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).
(2) Comisia nu a primit nicio declarație de opoziție în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2024/1143.
(3) Prin urmare, indicația geografică „Brânză frământată de Teaca” trebuie înscrisă în registrul Uniunii de indicații geografice,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Indicația geografică „Brânză frământată de Teaca” (IGP) este înscrisă în registrul Uniunii de indicații geografice menționat la articolul 22 din Regulamentul (UE) 2024/1143.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 2 septembrie 2026.
Pentru Comisie
Pentru Președintă
Christophe HANSEN
Membru al Comisiei
(1) JO L, 2024/1143, 23.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1143/oj.
(2) JO C, C/2026/2804, 19.5.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/2804/oj.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.