Pe scurt

  • Uscătoarele care scot apa din aerul comprimat pot fi vândute în continuare cu gaze fluorurate, patru ani peste termenul la care urmau să iasă de pe piață. Comisia Europeană a autorizat o derogare de la interdicția care se aplică din 1 ianuarie 2027, iar derogarea ține de la 1 ianuarie 2027 până la 31 decembrie 2030, adică 1.461 de zile, exact plafonul maxim pe care legea europeană îl permite.
  • Sunt vizați producătorii, importatorii și distribuitorii care pun pe piața din România astfel de uscătoare, dar și fabricile care își montează singure echipamentul pentru nevoi proprii. Regulamentul (UE) 2024/573 numește „introducere pe piață” inclusiv folosirea unui echipament fabricat pentru uz propriu, deci o hală care își construiește singură instalația nu iese din regulă. Utilizatorii finali sunt atelierele și fabricile în care aerul comprimat acționează scule, prese, linii de ambalare sau instalații de vopsire.
  • Derogarea vine cu o singură condiție: eticheta. Aparatul trebuie etichetat potrivit articolului 12 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/573, cu data de încheiere a derogării, 31 decembrie 2030, și cu mențiunea că se poate folosi doar în scopul pentru care derogarea a fost dată. Fără această etichetă, echipamentul este introdus ilegal pe piață și nu mai poate fi nici folosit, nici revândut, nici exportat.
Act: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1975 al Comisiei din 8 septembrie 2026 de autorizare a unei derogări în temeiul Regulamentului (UE) 2024/573 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește utilizarea gazelor fluorurate cu efect de seră în anumite echipamente utilizate pentru uscarea aerului comprimat
Publicat: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/1975 din 9 septembrie 2026
Intră în vigoare: 29 septembrie 2026, în a douăzecea zi de la publicare, potrivit articolului 2 primul paragraf; se aplică de la 1 ianuarie 2027 până la 31 decembrie 2030

De la 1 ianuarie 2027, Uniunea Europeană scoate de pe piață o categorie întreagă de echipamente de răcire care merg pe gaze fluorurate, iar printre ele s-ar fi numărat și uscătoarele care scot apa din aerul comprimat, piesa fără de care puține hale industriale pot funcționa. Comisia Europeană a decis pe 8 septembrie 2026 că pentru acest tip de echipament interdicția se amână cu patru ani. Actul a apărut în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 9 septembrie 2026 și a intrat în vigoare pe 29 septembrie 2026, cu 94 de zile înainte de termenul pe care îl corectează, un decalaj scurt cu care industria s-a mai întâlnit în legislația tehnică europeană, de pildă atunci când testul Euro 7 pentru praful de la frâne s-a schimbat cu 67 de zile înainte de prima aplicare.

Aerul comprimat iese din compresor cald și încărcat cu vapori de apă. Dacă apa rămâne acolo, se condensează în conducte, ruginește instalația, strică sculele pneumatice și compromite produsul, de la vopsitorie până la ambalarea alimentelor. Soluția obișnuită este un uscător frigorific, care răcește aerul aproape de punctul de îngheț, lasă apa să se condenseze, o elimină și trimite aerul mai departe uscat. În limbajul actului acestea sunt uscătoarele de aer comprimat prin refrigerare, prescurtate CARDs după denumirea engleză, iar regulamentul le descrie drept componente esențiale ale instalațiilor de aer comprimat folosite pe scară largă în toate sectoarele industriale.

Problema este că răcirea se face cu un agent frigorific, iar Regulamentul (UE) 2024/573 privind gazele fluorurate cu efect de seră, actul care a înlocuit vechiul Regulament (UE) nr. 517/2014, interzice treptat aceste gaze după cât de mult încălzesc atmosfera. Măsura se numește potențial de încălzire globală, prescurtat GWP, și arată de câte ori încălzește un kilogram din gazul respectiv mai mult decât un kilogram de dioxid de carbon, socotit pe o sută de ani. Anexa IV la regulament conține un calendar de interdicții pe tipuri de echipamente, iar trei dintre pozițiile acelui calendar cădeau fix peste uscătoare: punctul 7 litera (b), punctul 8 litera (b) și punctul 8 litera (d), toate cu termen 1 ianuarie 2027 și toate pentru gaze cu GWP de cel puțin 150.

Cererea nu a venit din România. În februarie 2026, autoritățile germane au cerut Comisiei derogarea, argumentând că agenții frigorifici cu GWP sub 150 nu sunt încă suficient de maturi pentru toate aplicațiile industriale, că trecerea la ei cere concepte de siguranță noi și o reproiectare care să reducă încărcarea cu agent frigorific, și că fără derogare producătorii și utilizatorii ar suporta costuri și riscuri disproporționate, inclusiv înlocuiri premature. Comisia a evaluat cererea și a considerat îndeplinite ambele condiții din articolul 11 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2024/573: alternativele nu sunt fezabile tehnic pentru toate aplicațiile, iar lipsa derogării ar duce la costuri disproporționate.

Efectele pe care le produce

Concret, între 1 ianuarie 2027 și 31 decembrie 2030 se pot vinde în continuare, în toată Uniunea și deci și în România, trei categorii de uscătoare: răcitoarele staționare de cel mult 12 kW folosite la uscarea aerului comprimat, echipamentele autonome staționare de climatizare de cel mult 12 kW cu aceeași utilizare și cele de peste 12 kW care nu depășesc 50 kW. În toate cele trei cazuri, gazul poate avea un GWP de 150 sau mai mult, iar derogarea nu adaugă ea însăși niciun plafon superior.

Singura condiție este eticheta. Articolul 1 din regulament leagă autorizarea de etichetarea prevăzută la articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/573, iar textul acelui articol cere ca eticheta să arate data de încheiere a derogării și să cuprindă mențiunea că echipamentul se poate folosi doar în scopul pentru care derogarea a fost acordată. Pe un uscător vândut în România asta înseamnă două informații scrise pe aparat: că derogarea expiră la 31 decembrie 2030 și că mașina e destinată uscării aerului comprimat, nu altei utilizări. Eticheta trebuie redactată în limbile oficiale ale statului în care se vinde, deci în română, iar formatul ei îl dă acum Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2174, care a abrogat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2068 și se aplică de la 1 ianuarie 2025.

Consecința lipsei etichetei nu este o amendă de formă. Aparatul neetichetat iese din derogare, deci intră sub interdicția de la 1 ianuarie 2027, iar articolul 11 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2024/573 spune ce se întâmplă cu produsele introduse ilegal pe piață după data interdicției: nu se folosesc, nu se furnizează mai departe, nu se pun la dispoziția altcuiva din Uniune contra cost sau gratuit și nu se exportă. Rămân doar depozitarea și transportul pentru eliminare, după recuperarea gazului. O marfă devenită nefolosibilă, nu o neregulă de completat ulterior.

În România, controlul introducerii pe piață revine Gărzii Naționale de Mediu, iar la vamă Autorității Vamale Române, potrivit articolului 3 din Legea nr. 120/2024 privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a managementului gazelor fluorurate cu efect de seră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 7 mai 2024 și intrată în vigoare pe 6 iunie 2024. Aceeași lege prevede amenzi contravenționale de la 15.000 la 30.000 de lei pentru persoane fizice și de la 50.000 la 100.000 de lei pentru persoane juridice, iar introducerea pe piață a echipamentelor cu încălcarea interdicțiilor este infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până acum, calendarul din anexa IV era ferm pentru uscătoare: de la 1 ianuarie 2027 nu se mai puteau vinde decât variantele cu gaze sub pragul de GWP 150 sau cele impuse de cerințele de siguranță de la locul de operare. Din 29 septembrie 2026 există o a treia cale, valabilă patru ani, pentru echipamentele destinate uscării aerului comprimat.

Derogarea nu este prima de acest fel. Este a șasea autorizare pe care Comisia a dat-o în temeiul articolului 11 alineatul (5) de la intrarea în vigoare a regulamentului-cadru, pe 11 martie 2024, și se adaugă unei serii înguste și foarte tehnice: echipamente de laborator și camere de încercare, prin Regulamentul (UE) 2024/2729, congelatoare criogenice, cutii pentru transportul sângelui și congelatoare de plasmă, prin Regulamentele (UE) 2024/3120 și 2024/3122, aparatură de bucătărie profesională, prin Regulamentul (UE) 2025/33, și răcitoarele folosite la fabricarea semiconductorilor, prin Regulamentul (UE) 2026/286, adoptat cu 210 zile mai devreme.

Comparația cu precedentele spune ceva despre cât de serios a fost tratat cazul. Articolul 11 alineatul (5) permite o derogare de cel mult patru ani. Uscătoarele au primit exact patru ani, 1.461 de zile. Răcitoarele pentru semiconductori au primit trei ani, 1.096 de zile, iar aparatura de bucătărie doar 546 de zile, adică un an și jumătate. Singura derogare la fel de lungă a fost cea pentru echipamentele de laborator. Este, altfel spus, una dintre cele două cazuri în care Comisia a folosit tot plafonul.

Noutatea în raport cu seria anterioară este și tehnică. Derogările din 2024 și 2025 priveau punctul 4 din anexa IV, adică echipamentele de refrigerare autonome. Aceasta este prima care atinge punctul 8, echipamentele autonome de climatizare, și prima care urcă pragul până la 50 kW. Până acum, cea mai apropiată era derogarea pentru semiconductori, care acoperea punctul 7 litera (b) și punctul 7 litera (d), deci și răcitoarele de peste 12 kW.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Evită o întrerupere reală de aprovizionare. Fără derogare, de la 1 ianuarie 2027 o fabrică din România care are nevoie de un uscător de schimb ar fi găsit pe piață doar modele care, potrivit cererii germane, nu acoperă încă toată gama de aplicații industriale.
  • Elimină presiunea înlocuirii premature. Regulamentul spune explicit că fără derogare operatorii și producătorii s-ar fi confruntat cu costuri disproporționate și cu soluții provizorii care ar fi subminat investițiile pe termen lung.
  • Se aplică direct, fără intermediar național. Nicio firmă din România nu trebuie să ceară ceva, să se înscrie undeva sau să aștepte un act de aplicare intern ca să beneficieze de derogare.
  • Termenul este limpede și are o dată de capăt scrisă pe aparat. Eticheta cerută de articolul 12 alineatul (2) transformă 31 decembrie 2030 într-o informație pe care o vede și cumpărătorul, nu doar juristul.

Ce rămâne o problemă

  • Derogarea nu are plafon de GWP. Pentru echipamentele autonome de climatizare între 12 și 50 kW, singura interdicție relevantă era chiar cea suspendată, deci în 2027 se poate vinde legal un uscător cu un agent frigorific mult peste pragul de 150, iar la răcitoare rămâne doar limita veche de 2.500 pentru hidrofluorocarburi, în vigoare din 2020.
  • Uscătoarele construite pe un răcitor de peste 12 kW nu primesc nimic. Punctul 7 litera (d) din anexa IV, care le prinde din 1 ianuarie 2027, nu figurează în derogare, deși Comisia îl acoperise cu șapte luni mai devreme pentru semiconductori.
  • Actul nu spune cum se face încadrarea. Același aparat de 30 kW intră sub derogare dacă este socotit echipament autonom de climatizare și rămâne interzis dacă este socotit răcitor, iar criteriul tehnic nu apare nicăieri în text.
  • La 1 ianuarie 2031 nu există nicio trecere graduală. Interdicția revine dintr-odată, iar actul nu prevede nici reexaminare, nici raportare intermediară asupra maturizării alternativelor.
  • Cadrul de sancționare din România se sprijină pe un regulament abrogat. Legea nr. 120/2024 își construiește toate trimiterile pe Regulamentul (UE) nr. 517/2014, care nu mai era în vigoare la data adoptării ei.

Sfaturi utile

  1. Dacă aveți în plan un uscător nou pentru 2027 sau mai târziu, cereți furnizorului în scris sub ce poziție din anexa IV la Regulamentul (UE) 2024/573 se încadrează aparatul: punctul 7 litera (b), punctul 8 litera (b) sau punctul 8 litera (d). Răspunsul decide dacă derogarea se aplică sau nu.
  2. Verificați eticheta înainte de recepție, nu după. Trebuie să existe pe aparat, în română, și să conțină data de încheiere a derogării, 31 decembrie 2030, plus mențiunea că echipamentul se folosește doar pentru uscarea aerului comprimat. Fără eticheta aceasta, aparatul nu poate fi pus în funcțiune legal după 1 ianuarie 2027.
  3. Păstrați factura, declarația de conformitate și fotografia etichetei pe toată durata de viață a aparatului. Dovada că marfa a fost introdusă legal pe piață vă revine, iar comisarii Gărzii Naționale de Mediu o cer la control.
  4. Dacă vă construiți singuri instalația de aer comprimat, tratați-o ca pe o introducere pe piață. Definiția din regulament acoperă și utilizarea unui echipament fabricat pentru uz propriu, deci obligația de etichetare rămâne a dumneavoastră.
  5. Puneți 31 decembrie 2030 în planul de investiții acum, nu în 2030. După acea dată se opresc achizițiile noi, nu funcționarea aparatelor deja cumpărate, dar un parc întreg de uscătoare nu se înlocuiește într-o singură iarnă.
  6. Dacă aveți nevoie de un uscător pe răcitor de peste 12 kW, cereți furnizorului o soluție conformă din 2027, fiindcă derogarea nu vă acoperă. Alternativele sunt fie o arhitectură care intră la punctul 8, fie un agent frigorific sub pragul de GWP 150.

Întrebări frecvente

Trebuie să fac ceva ca să beneficiez de derogare?
Nu. Regulamentul se aplică direct în toate statele membre, fără lege română de punere în aplicare și fără o cerere individuală. Singura condiție este eticheta, iar de ea răspunde cel care introduce echipamentul pe piață, adică producătorul, importatorul sau firma care își construiește singură instalația.
Uscătorul pe care îl am deja devine ilegal la 1 ianuarie 2031?
Nu. Interdicția din anexa IV privește introducerea pe piață, adică prima punere la dispoziție a echipamentului, nu folosirea lui. Un uscător cumpărat legal între 2027 și 2030 poate funcționa mai departe, iar piesele necesare reparării și service-ului rămân permise atât timp cât intervenția nu crește capacitatea aparatului, nu crește cantitatea de gaz și nu trece la un gaz cu GWP mai mare.
De ce apar trei praguri, 12 kW, 50 kW și GWP 150?
Pragurile vin din anexa IV la Regulamentul (UE) 2024/573, nu din derogare. Punctul 7 litera (b) prinde răcitoarele de până la 12 kW inclusiv, punctul 8 litera (b) echipamentele autonome de climatizare de până la 12 kW inclusiv, iar punctul 8 litera (d) pe cele de peste 12 kW care nu depășesc 50 kW. GWP 150 este limita de la care gazul se consideră prea încălzitor pentru aceste categorii.
Derogarea se poate prelungi după 2030?
Articolul 11 alineatul (5) permite o derogare de cel mult patru ani, iar aici s-au folosit toți patru. O continuare ar cere o cerere nouă a unei autorități naționale și un act nou al Comisiei, cu aceeași procedură și cu aceeași demonstrație că alternativele tot nu sunt fezabile. Regulamentul de față nu promite nimic în acest sens.
Ce se întâmplă dacă vând un uscător fără eticheta cerută?
Echipamentul iese din derogare și devine marfă introdusă ilegal pe piață. Nu mai poate fi folosit, furnizat mai departe sau exportat. Rămân doar depozitarea și transportul pentru eliminare. În plus, articolul 31 din Regulamentul (UE) 2024/573 cere statelor membre ca amenda administrativă maximă pentru introducerea ilegală pe piață să fie de cel puțin cinci ori valoarea de piață a echipamentului, iar la repetare în cinci ani de cel puțin opt ori.
Regulamentul acesta are legătură cu Monitorul Oficial al României?
Nu. Actul a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, sub numărul 2026/1975 din 9 septembrie 2026. Regulamentele europene se aplică direct, nu se republică în Monitorul Oficial al României și nu au nevoie de o lege de transpunere.

Analiza redacției

Actul este scurt, curat redactat și rezolvă o problemă reală. Merită însă citit împreună cu anexa IV la regulamentul-părinte, fiindcă acolo apar cele două lucruri pe care textul derogării nu le spune. Primul: derogarea nu are plafon de GWP. Articolul 1 autorizează introducerea pe piață a echipamentelor cu gaze de 150 sau mai mult, fără nicio limită superioară, în timp ce chiar dispozițiile suspendate, la punctul 8 litera (b) și la punctul 8 litera (d), prevăd pentru situația de siguranță o limită de 750. Pentru echipamentele autonome de climatizare între 12 și 50 kW asta înseamnă că, vreme de patru ani, un uscător cu un agent frigorific foarte încălzitor este la fel de legal ca unul aproape conform. La răcitoare situația e mai bună, dar nu pentru că actul ar fi prevăzut ceva: punctul 7 litera (a) interzice din 1 ianuarie 2020 hidrofluorocarburile cu GWP de 2.500 sau mai mult, nu a fost atins de derogare și ține el singur un plafon.

Al doilea lucru este un gol de acoperire care se vede doar prin comparație. Derogarea prinde răcitoarele numai până la 12 kW, adică doar punctul 7 litera (b). Un uscător construit pe un răcitor mai mare cade sub punctul 7 litera (d), care intră tot în vigoare la 1 ianuarie 2027 și care nu apare în act. Cu șapte luni mai devreme, pe 10 februarie 2026, la răcitoarele pentru fabricarea semiconductorilor, Comisia acoperise explicit și punctul 7 litera (d). Diferența vine din cererea germană, care, potrivit considerentului (3), privea răcitoarele de cel mult 12 kW. Rezultatul practic este totuși o graniță ciudată: același uscător, la 30 kW, este scutit dacă este încadrat ca echipament autonom de climatizare și nu este scutit dacă este încadrat ca răcitor. Actul nu oferă criteriul de încadrare, iar definiția din regulament, potrivit căreia un răcitor este un sistem autonom a cărui funcție principală este răcirea unui purtător de energie termică precum apa, glicolul sau apa sărată, nu se potrivește curat peste un aparat a cărui misiune este să răcească aerul însuși.

Partea românească a poveștii este mai încurcată decât partea europeană. Cadrul intern este Legea nr. 120/2024, în vigoare din 6 iunie 2024, care desemnează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor drept autoritate competentă, Garda Națională de Mediu drept autoritate de control asupra introducerii pe piață și Autoritatea Vamală Română la frontieră. Numai că legea își construiește toate trimiterile pe Regulamentul (UE) nr. 517/2014, care fusese deja abrogat pe 11 martie 2024, cu 50 de zile înainte ca Parlamentul să adopte legea. Trimiterile se salvează prin articolul 37 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2024/573 și prin tabelul de corespondență din anexa X, unde anexa III veche devine anexa IV nouă, dar salvarea se face în două trepte europene, nu în textul românesc. Pentru contravenții treaba merge. Pentru infracțiunea de la articolul 8 litera c) din Legea nr. 120/2024, care pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani introducerea pe piață a echipamentelor din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 517/2014, o normă penală definită prin trimitere la o anexă abrogată și reconstituită printr-un tabel de concordanță european este o bază fragilă. Același lucru se vede și la etichete: articolul 4 din lege trimite la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2068, abrogat și el, iar formatul în vigoare este cel din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2174, aplicabil din 1 ianuarie 2025. Cum tocmai eticheta este condiția de care atârnă derogarea, decalajul nu e academic.

Rămâne și o observație de ritm. Cererea germană a fost depusă în februarie 2026, Comisia a adoptat actul pe 8 septembrie 2026, iar acesta a intrat în vigoare pe 29 septembrie 2026, cu 94 de zile înainte de termenul pe care îl amână. Un producător care planifică linia de fabricație pentru 2027 lucrase, până în septembrie, pe ipoteza interdicției. Termenul de reacție pe care administrația europeană și l-a dat sieși, aproape șapte luni de la cerere, este de trei ori mai lung decât cel pe care îl lasă industriei ca să se reorganizeze.

Ce ar trebui schimbat

  • Un plafon de GWP scris în derogare. O limită superioară, de pildă 750, ar alinia derogarea cu ce prevăd chiar dispozițiile suspendate pentru situațiile de siguranță și ar împiedica vânzarea, timp de patru ani, a unor uscătoare cu agenți frigorifici mult peste ce tolerează regula generală.
  • Un criteriu tehnic de încadrare între răcitor și echipament autonom de climatizare. Fără el, aceeași mașină de 30 kW primește două tratamente juridice opuse, iar alegerea rămâne la furnizor. Un paragraf în articolul 1 ar închide discuția pentru toți cei care cumpără.
  • Acoperirea punctului 7 litera (d) sau o explicație a excluderii lui. Dacă uscătoarele pe răcitoare mari chiar nu au nevoie de derogare, considerentele ar trebui să spună asta, fiindcă precedentul de la semiconductori arată că poziția poate fi acoperită atunci când este cerută.
  • O clauză de reexaminare la jumătatea perioadei. O evaluare la 31 decembrie 2028 asupra maturizării alternativelor ar da atât Comisiei, cât și producătorilor un punct de sprijin înainte de căderea bruscă de la 1 ianuarie 2031, în loc să lase totul pe o eventuală cerere nouă în ultimul an.
  • Actualizarea Legii nr. 120/2024. Trimiterile la Regulamentul (UE) nr. 517/2014 și la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2068 ar trebui înlocuite cu Regulamentul (UE) 2024/573 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2174, iar textul infracțiunilor rescris direct pe anexa IV, ca să nu depindă de un tabel de corespondență.
  • Alinierea amenzilor la pragul european. Articolul 31 din Regulamentul (UE) 2024/573 cere ca sancțiunea administrativă maximă pentru introducerea ilegală pe piață să fie de cel puțin cinci ori valoarea de piață a echipamentului. Plafonul fix de 100.000 de lei din Legea nr. 120/2024 nu urmează valoarea mărfii și nu produce efectul cerut la echipamentele industriale scumpe.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/1975 din 9 septembrie 2026 2 pagini PDF, 451 KB

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1975 al Comisiei din 8 septembrie 2026 de autorizare a unei derogări în temeiul Regulamentului (UE) 2024/573 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește utilizarea gazelor fluorurate cu efect de seră în anumite echipamente utilizate pentru uscarea aerului comprimat

EMITENT: Comisia Europeană

Publicat în: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/1975 din 9 septembrie 2026

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2024/573 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 februarie 2024 privind gazele fluorurate cu efect de seră, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 517/2014 (1), în special articolul 11 alineatul (5),

întrucât:

(1) Începând cu 1 ianuarie 2027, punctul 7 litera (b) din anexa IV la Regulamentul (UE) 2024/573 interzice introducerea pe piață a răcitoarelor staționare cu o capacitate nominală de până la 12 kW inclusiv care conțin sau a căror funcționare se bazează pe gaze fluorurate cu efect de seră cu un potențial de încălzire globală („GWP”) de cel puțin 150, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar pentru a îndeplini cerințele de siguranță la locul de operare. Începând cu aceeași dată, punctul 8 litera (b) și punctul 8 litera (d) din anexa IV la regulamentul respectiv interzic introducerea pe piață a echipamentelor de climatizare autonome cu o capacitate nominală specificată la punctele respective, care conțin sau a căror funcționare se bazează pe gaze fluorurate cu efect de seră cu un GWP de cel puțin 150, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar pentru a îndeplini cerințele de siguranță la locul de operare.

(2) În februarie 2026, autoritățile germane competente au prezentat Comisiei, în temeiul articolului 11 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2024/573, o cerere de autorizare a unei derogări (denumită în continuare „cererea de derogare”) care permite introducerea pe piață a anumitor echipamente utilizate pentru uscarea aerului comprimat (uscătoare de aer comprimat prin refrigerare – CARDs), a căror introducere pe piață urmează să fie interzisă începând cu 1 ianuarie 2027 în temeiul punctului 7 litera (b), al punctului 8 litera (b) și al punctului 8 litera (d) din anexa IV la Regulamentul (UE) 2024/573.

(3) Echipamentele vizate de cererea de derogare sunt: (i) răcitoarele staționare cu o capacitate de răcire de cel mult 12 kW utilizate pentru uscarea aerului comprimat; și (ii) echipamentele staționare autonome de climatizare utilizate pentru uscarea aerului comprimat. Aceste echipamente sunt componente esențiale ale instalațiilor de aer comprimat utilizate pe scară largă în toate sectoarele industriale, în care asigură eliminarea fiabilă a umidității, lucru necesar pentru buna funcționare a proceselor de producție și a echipamentelor.

(4) Potrivit cererii de derogare, CARDs care respectă cerințele menționate în anexa IV la Regulamentul (UE) 2024/573 nu sunt disponibile în prezent pe piață pentru întreaga gamă de aplicații industriale. În pofida eforturilor de cercetare și dezvoltare în curs, alternativele care utilizează agenți frigorifici cu un potențial de încălzire globală (GWP) mai mic de 150 nu sunt încă suficient de mature pentru a îndeplini standardele de performanță, siguranță și fiabilitate necesare pentru toate aplicațiile.

(5) Cererea de derogare indică, de asemenea, că tranziția către tehnologii alternative necesită dezvoltarea și validarea unor noi concepte de siguranță, precum și adaptări ale proiectării pentru a reduce încărcarea cu agent frigorific, demersuri care nu pot fi finalizate înainte de datele de interdicție aplicabile. Acesta prevede, de asemenea, că, în absența unei derogări, operatorii și producătorii s-ar confrunta cu costuri și riscuri operaționale disproporționate, inclusiv cu necesitatea înlocuirii premature sau a unor soluții provizorii, ceea ce ar submina investițiile în tehnologii durabile pe termen lung.

(6) Comisia a evaluat cererea de derogare și consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 11 alineatul (5) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2024/573. În special, alternativele adecvate nu sunt încă fezabile din punct de vedere tehnic pentru toate aplicațiile, iar absența unei derogări ar conduce la costuri disproporționate.

(7) În aceste circumstanțe excepționale, este oportun să se acorde o derogare limitată în timp pentru a asigura continuitatea operațiunilor industriale, acordând în același timp suficient timp pentru dezvoltarea și implementarea de alternative conforme. Comisia consideră că o perioadă de patru ani pentru echipamentele enumerate la punctul 7 litera (b), la punctul 8 litera (b) și la punctul 8 litera (d) din anexa IV la Regulamentul (UE) 2024/573 este adecvată și proporțională pentru atingerea acestor obiective.

(8) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru gazele fluorurate cu efect de seră,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Prin derogare de la punctul 7 litera (b) din anexa IV la Regulamentul (UE) 2024/573, se autorizează introducerea pe piață a răcitoarelor staționare cu o capacitate nominală de cel mult 12 kW care conțin sau a căror funcționare se bazează pe gaze fluorurate cu efect de seră cu un GWP mai mare sau egal cu 150, utilizate pentru uscarea aerului comprimat (uscătoare de aer comprimat prin refrigerare – CARDs), cu condiția ca acestea să fie etichetate în temeiul articolului 12 alineatul (2) din Regulamentul respectiv.

(2) Prin derogare de la punctul 8 litera (b) din anexa IV la Regulamentul (UE) 2024/573, se autorizează introducerea pe piață a echipamentelor de climatizare autonome staționare cu o capacitate nominală maximă de cel mult 12 kW, care conțin sau a căror funcționare se bazează pe gaze fluorurate cu efect de seră cu un GWP de 150 sau mai mult, utilizate pentru uscarea aerului comprimat (uscătoare de aer comprimat prin refrigerare – CARDs), cu condiția ca acestea să fie etichetate în temeiul articolului 12 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

(3) Prin derogare de la punctul 8 litera (d) din anexa IV la Regulamentul (UE) 2024/573, se autorizează introducerea pe piață a echipamentelor de climatizare autonome staționare cu o capacitate nominală maximă mai mare de 12 kW, dar care nu depășește 50 kW, care conțin sau a căror funcționare se bazează pe gaze fluorurate cu efect de seră cu un GWP de 150 sau mai mult, utilizate pentru uscarea aerului comprimat (uscătoare de aer comprimat prin refrigerare – CARDs), cu condiția ca acestea să fie etichetate în temeiul articolului 12 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2027 până la 31 decembrie 2030.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 8 septembrie 2026.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L, 2024/573, 20.2.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/573/oj.

Sursă: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/1975 din 9 septembrie 2026

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.