Pe scurt

  • Fiecare produs de construcții primește un nivel de control, scris dinainte. Un tabel de 246 de rânduri arată, pentru fiecare categorie de produse, cât de mult intră un organism independent în verificare: de la certificare cu inspecții în fabrică și încercări prin sondaj, până la declarația pe care producătorul o dă singur. 186 de rânduri cer un organism independent, 60 lasă producătorul să declare pe răspunderea lui.
  • Pe 17 septembrie 2026 nu devine nimic scadent. Regulamentul intră în vigoare atunci și se aplică direct, fără lege românească de preluare, dar tabelul lucrează pentru o familie de produse abia după ce Comisia Europeană face obligatoriu standardul european al acelei familii, plus încă un an. Până atunci rămân în picioare standardele din regimul vechi.
  • O verificare nouă apare pentru absolut toate produsele: sustenabilitatea de mediu. Ea primește sistemul 3+, care nu exista în regimul vechi și care cere ca un organism independent să valideze calculul de mediu al producătorului. Se aplică tuturor familiilor și categoriilor, fără excepție.
Act: Regulamentul delegat (UE) 2026/1310 al Comisiei din 11 iunie 2026 de completare a Regulamentului (UE) 2024/3110 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea sistemelor de evaluare și verificare aplicabile familiilor și categoriilor de produse
Publicat: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/1310 din 28 august 2026
Intră în vigoare: 17 septembrie 2026, a douăzecea zi de la publicare, potrivit articolului 4

Comisia Europeană a stabilit, categorie cu categorie, cât de strict se verifică performanța pe care un producător o scrie pe un material de construcții. Regulamentul delegat (UE) 2026/1310, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 28 august 2026, intră în vigoare la 17 septembrie 2026 și se aplică direct în toate statele membre, fără nicio lege românească de preluare. Pentru o fabrică de blocuri ceramice din Cluj, pentru un producător de tâmplărie din Arad sau pentru un importator de termosistem, actul răspunde la o singură întrebare, dar la cea mai scumpă: cine confirmă că produsul chiar are performanța declarată, producătorul singur sau un organism independent care îi intră în fabrică. Verificările acestea se fac în România prin laboratoare și organisme notificate, cum este laboratorul URBAN-INCERC, redesemnat în august 2026.

Un sistem de evaluare și verificare este, în cuvinte simple, rețeta după care se stabilește cine face ce înainte ca produsul să ajungă pe piață. La un capăt stă sistemul 1+, în care un organism notificat, adică un laborator sau o societate de certificare recunoscută oficial de un stat membru și trecută pe lista Comisiei Europene, inspectează fabrica, supraveghează continuu controlul intern al producției și mai cumpără din piață eșantioane pe care le încearcă prin sondaj. La celălalt capăt stă sistemul 4, în care producătorul face singur încercările, singur controlul în fabrică și își asumă singur ce declară. Între ele sunt sistemele 1, 2+, 3 și 3+, fiecare cu altă împărțire a muncii.

Declarația de performanță și de conformitate este documentul prin care producătorul spune, cu numere, ce poate produsul lui: cât rezistă la foc, cât ține la compresiune, cât izolează termic. Ea este obligatorie pentru marcajul CE. Sistemul de evaluare și verificare nu schimbă performanța produsului, ci greutatea semnăturii de sub ea. De aceea rândul din tabel care privește un produs anume înseamnă, pentru fabricant, cost și timp până la vânzare, iar pentru cumpărător înseamnă cât de mult poate să se bazeze pe cifra de pe etichetă.

Un regulament delegat este un act pe care Comisia Europeană îl scrie singură, dar numai acolo unde Parlamentul European și Consiliul i-au dat voie. Împuternicirea vine aici din articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/3110, noul regulament european al produselor pentru construcții, care a înlocuit Regulamentul (UE) nr. 305/2011. Textul acelui articol cere ca sistemul să fie stabilit „pentru fiecare familie de produse sau categorie de produse” și, mai important, „înainte ca specificațiile tehnice armonizate sau documentele de evaluare europene să devină aplicabile”. Cu alte cuvinte, nivelul de control se fixează înaintea standardelor, nu odată cu ele.

Asta explică de ce actul apare acum și de ce arată ca un tabel, nu ca o poveste. Articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/3110 permite Comisiei să ceară organizațiilor europene de standardizare detaliile tehnice necesare pentru punerea în aplicare a sistemului de evaluare și verificare stabilit prin actul delegat. Standardele nu se puteau comanda până nu se știa ce sistem se aplică. Regulamentul din 28 august 2026 este piesa care deblochează comenzile de standarde, iar de la ele se leagă tot calendarul noului regim.

Efectele pe care le produce

Actul are patru articole, șase considerente și trei anexe, pe 29 de pagini din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Aproape tot conținutul stă în anexe, iar cele trei se citesc în ordine de prioritate, nu la alegere. Anexa I bate anexele II și III, potrivit articolului 1 alineatul (2). Anexa II bate anexa III, potrivit articolului 2 alineatul (2). Pentru tot restul rămâne anexa III.

Anexa I are un singur rând și o singură idee. Când un act delegat separat stabilește că un produs se consideră că atinge un nivel sau o clasă de performanță fără încercări sau fără încercări suplimentare, verificarea coboară la sistemul 4, adică la declarația proprie a producătorului, oricare ar fi sistemul cerut altfel. Este regula numită în text „deemed-to-satisfy”, conformitate implicită: dacă natura produsului face încercarea inutilă, nu se mai plătește un organism ca să constate ce se știe dinainte.

Anexa II are zece rânduri și prinde caracteristicile care nu țin de un anumit produs, ci trec prin toate. Reacția la foc primește sistemele 1+, 1, 3 sau 4, după clasa de reacție la foc și după felul procesului de producție. Performanța la foc exterior a acoperișurilor și a fațadelor primește sistemul 3. Scurgerea de substanțe periculoase în sol și în apa freatică primește sistemul 2+, emisiile în aerul din interior primesc sistemul 3, conținutul de substanțe periculoase primește 2+, iar sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului primește sistemul 3+. Ultimele două rânduri, conținutul de substanțe periculoase și sustenabilitatea de mediu, se aplică tuturor familiilor, tuturor categoriilor și tuturor utilizărilor, deci oricărui produs de construcții, fără excepție.

Anexa III este corpul actului: 246 de rânduri, șapte coloane, de la rândul 1 la rândul 246 fără întrerupere, pentru 185 de categorii de produse din 35 de familii. Fiecare rând leagă o familie de produse, o categorie, utilizările preconizate și caracteristicile vizate de un singur sistem de verificare. Împărțirea, numărată rând cu rând, arată așa:

  • Sistemul 3, 71 de rânduri. Încercările le face un laborator notificat, iar un organism notificat emite pe baza lor certificatul de performanță și de conformitate a produsului. Controlul zilnic din fabrică rămâne al producătorului, iar în fabrică nu intră nimeni din afară.
  • Sistemul 2+, 61 de rânduri. Organismul notificat nu se uită la produs, ci la fabrică: inspecție inițială și supraveghere continuă a controlului producției, cu certificat pentru controlul din fabrică.
  • Sistemul 4, 60 de rânduri. Producătorul face tot și declară pe propria răspundere. Organismului notificat nu îi revine nicio sarcină.
  • Sistemul 1, 45 de rânduri. Organismul notificat certifică produsul, inspectează fabrica și supraveghează controlul producției, dar nu cumpără eșantioane din piață.
  • Sistemul 1+, 9 rânduri. Tot ce este la sistemul 1, plus încercări prin sondaj pe eșantioane prelevate înainte de introducerea produsului pe piață.

Adunate, 186 din cele 246 de rânduri, adică 75,6%, cer intervenția unui organism notificat într-o formă sau alta, iar 60 de rânduri, adică 24,4%, o exclud complet. Un certificat emis de un organism notificat, la produs sau la fabrică, apare în 115 rânduri, adică în 46,8% din tabel. Cele mai grele două sisteme, 1 și 1+, adună 54 de rânduri, puțin sub 22% din total.

Cele nouă rânduri de la sistemul 1+, adică vârful de severitate al întregului act, sunt ușor de reținut, pentru că descriu exact lucrurile care nu se mai pot repara după turnare sau după montaj: cimentul, pentru caracteristicile care nu țin de compușii lui; seturile de post-tensionare și oțelul pentru precomprimarea betonului; oțelul pentru armare și produsele de armare care nu sunt din oțel; adaosurile puzzolanice sau hidraulice latente pentru beton; dispozitivele de ancorare care opresc căderea de la înălțime; seturile de ancorare a stâncilor și a solului; și cablurile electrice, pentru performanța la foc.

Pentru cititorul din România, familiile care contează cel mai des arată astfel:

  • Produse prefabricate din beton. Două rânduri, care despart net lumea: utilizare structurală, sistemul 2+; utilizare nestructurală sau structurală redusă, sistemul 4. O bordură și o grindă de pod stau la capetele opuse ale aceleiași familii.
  • Uși, ferestre, obloane, porți și feronerie. Douăsprezece rânduri, iar linia care le desparte este focul. Feroneria pentru izolare antifoc sau antifum și pentru trasee de evacuare intră la sistemul 1; aceeași feronerie, pentru orice altceva, la sistemul 3. Ferestrele și ușile pietonale legate de performanța la foc, la fum, la trasee de evacuare, antiglonț și antiexplozie intră la sistemul 1; fără legătură cu acestea, la sistemul 3. Jaluzelele și copertinele coboară la sistemul 4.
  • Produse termoizolante. Cinci rânduri, iar produsul cel mai vândut în România, setul compozit pentru izolare termică exterioară, adică termosistemul, primește sistemul 1 pentru caracteristicile setului. Produsele termoizolante luate separat rămân la sistemul 3, iar izolarea împotriva vibrațiilor și a zgomotului tot la 3.
  • Zidărie și produse auxiliare. Șapte rânduri. Mortarul de zidărie pentru utilizare structurală, sistemul 2+; mortarul nestructural, inclusiv tencuiala și gletul, sistemul 4. Elementele de zidărie se împart la rândul lor în 2+ și 4, după un criteriu pe care textul românesc nu îl face inteligibil, motiv pentru care revenim la el mai jos.
  • Cimenturi, varuri și lianți hidraulici. Patru rânduri. Cimentul are două rânduri: caracteristicile legate de compuși la sistemul 2+, restul la 1+. Varurile pentru construcții și lianții hidraulici rutieri, la 2+.
  • Produse din oțel pentru armarea și precomprimarea betonului. Șapte rânduri, dintre care patru la sistemul 1+, cea mai mare concentrare de severitate din tot actul. Conductele și mantalele care doar protejează și ghidează oțelul rămân, în schimb, la sistemul 4.
  • Produse metalice pentru structuri. Zece rânduri, dintre care nouă la sistemul 2+: elemente metalice, plase și gabioane, secțiuni și produse plate, materiale de sudură, fire, produse de protecție, elemente cu arcuri, folie profilată. Singura excepție urcă la sistemul 1 și privește elementele metalice pentru plafoane suspendate care duc sarcini grele.
  • Lemn pentru structuri și panouri pe bază de lemn. Nouă rânduri împreună. Lemnul laminat încleiat și elementele de fixare pentru structuri de lemn, la sistemul 1. Lemnul masiv, stâlpii și plăcile de fixare, la 2+. Panourile care nu sunt de rezistență și sunt folosite nestructural coboară la sistemul 4.
  • Învelitori de acoperiș, luminatoare, lucarne. Șaisprezece rânduri, împărțite aproape mereu în două: legat de foc, un sistem mai strict; fără legătură cu focul, unul mai ușor. Țigla, de exemplu, stă la sistemul 3 pentru caracteristicile legate de foc și la 4 pentru restul. Singurul rând care urcă la 1+ este cel al dispozitivelor de ancorare care împiedică sau opresc căderea persoanelor de la înălțime.
  • Produse pentru oprirea focului și pentru protecție la foc. Două rânduri, amândouă la sistemul 1, fără nicio variantă mai ușoară. La fel, cinci din cele șase rânduri ale echipamentelor fixe de luptă împotriva incendiului stau la sistemul 1.

Se vede, din toate acestea, logica după care s-au împărțit sistemele. Nu contează cât de scump sau cât de vizibil este produsul, ci ce se întâmplă dacă cedează și dacă se poate observa la timp. Focul, structura și căderea de la înălțime trag în sus. Obiectele sanitare, jaluzelele, gletul și o bună parte dintre produsele care nu duc sarcini cad la sistemul 4. Același produs fizic poate sta în două rânduri diferite, cu două sisteme diferite, după utilizarea la care este destinat, iar utilizarea o declară producătorul.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Sub Regulamentul (UE) nr. 305/2011, nivelul de control se stabilea tot prin acte ale Comisiei Europene, dar pe bucăți și în timp. Articolul 28 alineatul (2) din regulamentul vechi îi dădea Comisiei puterea să stabilească, prin act delegat, ce sistem se aplică unui produs, unei familii sau unei caracteristici, iar alineatul (3) spunea că sistemul ales „este indicat în mandatele de standardizare armonizată și în specificațiile tehnice armonizate”. Rezultatul practic a fost o colecție de decizii răspândite pe ani, fiecare pentru o zonă de produse, la care se adăuga textul standardului. Ca să afli ce ți se aplică, trebuia să știi dinainte unde să cauți.

Noul act schimbă exact asta. Toate familiile și categoriile sunt într-un singur tabel, adoptat înaintea standardelor, nu după ele. Este o diferență de metodă, nu de severitate: considerentul (2) spune limpede că sistemele din regimul vechi „ar trebui să fie luate în considerare” la stabilirea celor noi, tocmai pentru continuitate. Cine avea nevoie de organism notificat rămâne, ca regulă, cu organism notificat.

A doua schimbare este un sistem în plus. Regimul vechi avea cinci sisteme, 1+, 1, 2+, 3 și 4, toate descrise în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 305/2011. Anexa IX la Regulamentul (UE) 2024/3110 adaugă al șaselea, sistemul 3+, pentru validarea evaluării de mediu: producătorul colectează datele, formulează ipotezele și face modelarea, iar organismul notificat emite un raport de validare pe datele de intrare, pe ipoteze, pe procesul folosit și pe programul de calcul, după o inspecție inițială a unității de producție. Regulamentul din 28 august 2026 îi dă acestui sistem singura lui misiune: caracteristica „sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului”, la toate familiile și toate categoriile de produse. Este obligația nouă cu cea mai largă acoperire din tot actul, fiindcă nu ocolește niciun produs.

A treia schimbare este că patru grupări de caracteristici s-au desprins de produs. Anexa X la Regulamentul (UE) 2024/3110 enumeră șase grupări orizontale: reacția la foc, rezistența la foc, performanța la foc exterior, absorbția zgomotului, eliberarea și conținutul de substanțe periculoase și sustenabilitatea de mediu. Considerentul (5) al actului nou spune că abordarea orizontală se pune în aplicare pentru patru dintre ele, iar anexa II le acoperă exact pe acelea patru. Rezistența la foc și absorbția zgomotului rămân, așadar, pe fiecare rând de produs din anexa III, nu într-o regulă comună.

A patra schimbare ține de ton. Regulamentul vechi îi cerea Comisiei, la articolul 28 alineatul (2), să aleagă „sistemul sau sistemele cel mai puțin costisitoare, care respectă toate cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor”. Articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/3110 cere ca actele delegate să „reducă la minimum sarcina producătorilor, asigurând în același timp un nivel ridicat de protecție a sănătății și siguranței persoanelor și a protecției mediului”. Obligația de a alege varianta cea mai ieftină dintre cele suficiente a devenit o obligație de a menaja producătorul, care lasă mai mult loc de apreciere.

În fine, s-a schimbat calendarul, iar aici stă cea mai importantă informație practică. Regulamentul (UE) nr. 305/2011 este abrogat de la 8 ianuarie 2026, însă o listă lungă de articole ale lui, împreună cu anexele III și V, se abrogă abia de la 8 ianuarie 2040. Timp de paisprezece ani, cele două regimuri merg în paralel. Standardele armonizate publicate sub regimul vechi și aflate în vigoare la 8 ianuarie 2026 rămân valabile până când Comisia le retrage. Iar cerințele și obligațiile noului regulament se aplică unei familii sau categorii de produse, potrivit articolului 95 alineatul (9) din Regulamentul (UE) 2024/3110, numai după un an de la actul de punere în aplicare care face obligatoriu standardul armonizat al acelei familii, dacă actul nu fixează o dată și mai târzie. Producătorul care vrea poate trece mai devreme, din proprie inițiativă.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Nivelul de control se află dintr-un singur tabel, nu dintr-un act european separat pentru fiecare zonă de produse, citit împreună cu textul standardului.
  • Sistemul se știe înaintea standardului, deci un producător poate să își pregătească din timp fabrica și bugetul de certificare, în loc să afle odată cu textul standardului.
  • Regulile sunt identice în toate statele membre și se aplică direct, deci un producător român nu concurează cu unul care ar avea acasă un nivel de verificare mai ieftin pentru același produs.
  • Împărțirea urmează riscul, nu prețul produsului: focul, structura și căderea de la înălțime trag verificarea în sus, produsele care nu duc sarcini o lasă jos.
  • Caracteristicile orizontale se verifică la fel indiferent de produs, deci două materiale diferite cu aceeași clasă de reacție la foc nu mai ajung la niveluri de control diferite.
  • Regula de conformitate implicită din anexa I taie o cheltuială inutilă acolo unde încercarea nu ar spune nimic nou.
  • Pentru cumpărător, sistemul din spatele unui produs este măsura încrederii în cifra declarată, iar acum se poate afla public, fără să întrebe producătorul.

Ce rămâne o problemă

  • Actul nu spune nicăieri de când produce efecte pentru un produs anume. Data reală se află abia din articolul 95 alineatul (9) al regulamentului de bază și din actul de punere în aplicare care privește familia respectivă de produse.
  • Sustenabilitatea de mediu la sistemul 3+ înseamnă un organism notificat în plus pentru absolut toate produsele, inclusiv pentru cele care, în rest, stau la sistemul 4 și nu au avut niciodată de-a face cu unul.
  • Numărul familiei de produse este singurul reper din anexa III, iar denumirile lor nu se găsesc în act, ci în anexa VII la Regulamentul (UE) 2024/3110. Cine citește doar actul nu poate spune ce este familia 17 sau familia 34.
  • Familia 36 din anexa VII, scările atașate, nu are niciun rând în anexa III, deși considerentul (3) afirmă că actul se aplică tuturor familiilor de produse.
  • Același produs poate cădea în două rânduri cu sisteme diferite, după utilizarea preconizată, iar utilizarea o declară tot producătorul. Cine declară o utilizare mai modestă plătește o verificare mai ieftină.
  • Actul nu are nicio dispoziție tranzitorie proprie și niciun termen de aplicare amânată. Tot calendarul atârnă de alte texte.
  • Formulările din coloana mențiunilor introduc reguli de fond, nu lămuriri. Rândul 56 stabilește, într-o notă, o ordine de prioritate între familii de produse pe care articolele 1, 2 și 3 nu o prevăd.

Sfaturi utile

  1. Aflați întâi numărul familiei din care face parte produsul dumneavoastră. Numerele sunt cele din anexa VII la Regulamentul (UE) 2024/3110, iar fără ele anexa III nu se poate citi.
  2. Citiți rândurile în ordinea de prioritate din act: mai întâi anexa I, apoi anexa II, abia la urmă anexa III. Dacă produsul beneficiază de conformitate implicită, verificarea coboară la sistemul 4 și restul nu mai contează pentru acea caracteristică.
  3. Verificați separat caracteristicile orizontale. Un produs care stă la sistemul 4 în anexa III poate ajunge la 1+ sau la 1 pentru reacția la foc, prin anexa II, iar la sustenabilitatea de mediu ajunge oricum la 3+.
  4. Comparați rândul cu utilizarea pe care o declarați efectiv. Diferența dintre utilizare structurală și nestructurală mută produsul de la un organism notificat la o declarație proprie, iar utilizarea declarată trebuie susținută în documentația tehnică.
  5. Puneți în buget un organism notificat pentru evaluarea de mediu, chiar dacă până acum nu ați lucrat cu unul. Rândul 10 din anexa II nu are nicio excepție.
  6. Nu vă grăbiți să schimbați ceva în septembrie 2026. Cerințele se aplică pe familii de produse, la un an după actul de punere în aplicare care face obligatoriu standardul respectiv, deci urmăriți Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pentru familia dumneavoastră, nu calendarul general.
  7. Dacă sunteți proiectant sau diriginte de șantier, cereți la recepția materialelor documentul care corespunde sistemului: certificat de constanță a performanței și de conformitate a produsului la sistemele 1+ și 1, certificat de conformitate al controlului producției din fabrică la 2+, certificat de performanță și de conformitate a produsului la 3, raport de validare la 3+, iar la sistemul 4 doar declarația producătorului.

Întrebări frecvente

Trebuie să fac ceva până pe 17 septembrie 2026?
Nu. La acea dată actul intră în vigoare, dar el se adresează sistemului de reglementare, nu direct fabricilor. Obligațiile noului regim se aplică pe familii de produse, potrivit articolului 95 alineatul (9) din Regulamentul (UE) 2024/3110, la un an după actul de punere în aplicare prin care standardul armonizat al familiei devine obligatoriu. Până atunci se lucrează mai departe cu standardele din regimul vechi.
Este nevoie de o hotărâre de Guvern sau de un ordin de ministru ca să se aplice în România?
Nu pentru intrarea în vigoare. Un regulament european este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre. Rămân în sarcina statului desemnarea și notificarea organismelor care fac verificările, supravegherea pieței și sancțiunile, ale căror norme statele membre trebuie să le comunice Comisiei Europene până la 8 decembrie 2026.
Ce înseamnă, concret, diferența dintre sistemul 4 și sistemul 1+?
La sistemul 4, producătorul face evaluarea performanței, stabilește produsul-tip, ține controlul producției în fabrică și întocmește documentația tehnică, iar organismului notificat nu îi revine nicio sarcină. La sistemul 1+, pe lângă ce face producătorul, un organism notificat confirmă că produsul-tip a fost corect determinat, evaluează performanța, inspectează unitatea de producție, supraveghează continuu controlul producției și încearcă prin sondaj eșantioane prelevate înainte de introducerea produsului pe piață, apoi decide dacă eliberează, restricționează, suspendă sau retrage certificatul.
Cresc costurile pentru producătorii români?
Pentru majoritatea produselor, actul păstrează nivelul de control din regimul vechi, pentru că acesta este chiar scopul declarat în considerentul (2). Creșterea sigură vine din alt loc: sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului primește sistemul 3+ pentru toate familiile și categoriile, iar acest sistem nu exista înainte. Cine declară o performanță de mediu are nevoie de un raport de validare de la un organism notificat.
Unde găsesc ce înseamnă familia 17 sau familia 34?
În anexa VII la Regulamentul (UE) 2024/3110, care listează familiile de produse cu codurile lor. Familia 17 este zidăria și produsele auxiliare, familia 34 este seturile, unitățile și elementele de construcții prefabricate. Actul din 28 august 2026 folosește numai numerele, fără să reproducă denumirile.
Produsul meu are două utilizări. Ce sistem se aplică?
Cel al rândului care corespunde utilizării preconizate pe care o declarați, iar dacă declarați ambele utilizări, se aplică fiecărui caz rândul lui. Multe familii sunt împărțite exact așa: structural față de nestructural, legat de performanța la foc față de fără legătură cu focul. Utilizarea declarată trebuie susținută cu documentația tehnică prevăzută de sistemul respectiv.
Ce se întâmplă cu certificatele obținute sub regimul vechi?
Articolul 95 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2024/3110 prevede că certificatele, rapoartele de încercare și evaluările tehnice europene emise în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011 pot fi folosite ca bază tehnică pentru a demonstra conformitatea cu noul regulament, atunci când produsul-tip corespunde și cerințele și metodele de evaluare rămân valabile.
Organismele notificate din România rămân valabile?
Da. Organismele notificate și organismele de evaluare tehnică desemnate sub Regulamentul (UE) nr. 305/2011 sunt considerate desemnate și sub noul regulament, dar statele membre trebuie să le evalueze și să le desemneze din nou, în ciclul lor periodic de reevaluare și cel târziu până la 8 ianuarie 2030.
Cum verific, ca simplu cumpărător, cât de serios a fost controlat un material?
Uitați-vă ce document însoțește produsul. Un certificat emis de un organism notificat înseamnă că cineva din afara fabricii a inspectat producția și a confirmat performanța. Dacă produsul stă la sistemul 4, nu vine niciun document de la un terț, ci doar declarația producătorului. Nu înseamnă că produsul este prost, ci că legea a considerat riscul suficient de mic cât să nu ceară un martor independent.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Anexa III, întregul tabel, față de anexa VII la Regulamentul (UE) 2024/3110. Anexa III are 246 de rânduri și acoperă familiile de produse de la 1 la 35. Anexa VII la regulamentul de bază enumeră 36 de familii, ultima fiind „SCĂRI ATAȘATE”. Familia 36 nu apare în niciun rând al anexei III, deși articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/3110 cere stabilirea sistemului „pentru fiecare familie de produse sau categorie de produse”, iar considerentul (3) al actului afirmă că „prezentul act delegat se aplică tuturor familiilor de produse”. Pentru scările atașate rămân aplicabile doar anexa I și anexa II, care privesc conformitatea implicită și caracteristicile orizontale; pentru caracteristicile proprii ale produsului nu există niciun sistem stabilit. Este, de altfel, singura familie nouă față de tabelul 1 din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 305/2011, care se oprea la 35.
  • Anexa II, rândul 1 față de rândul 4. Rândul 1 stabilește sistemul 1+ pentru cablurile electrice de alimentare, de comandă și de transmitere de date din familia 31, la clasele de reacție la foc A, B sau C. Rândul 4 stabilește sistemul 3 pentru produsele din toate familiile la care nu există o etapă clar identificabilă în procesul de producție care duce la o îmbunătățire a performanței de reacție la foc, la clasele A, B, C, D sau E. Un cablu de clasă A, B sau C fabricat fără o astfel de etapă cade sub ambele rânduri, cu două sisteme diferite. Că suprapunerea a fost văzută se vede din rândul 2, care exclude expres cablurile electrice, de comandă și de transmitere de date; rândul 4 nu are excluderea. Actul stabilește prioritate între anexe, la articolul 1 alineatul (2) și la articolul 2 alineatul (2), dar nicio regulă de prioritate între rândurile aceleiași anexe.
  • Anexa III, rândurile 94 și 95, elementele de zidărie. Rândul 94 dă sistemul 2+ elementelor de zidărie „proiectate structural cu un nivel scăzut de elemente de siguranță”, iar rândul 95 dă sistemul 4 celor cu „structură proiectată cu un nivel ridicat de elemente de siguranță și nestructurale”. Expresia „elemente de siguranță” nu este definită nicăieri în act, care nu are niciun articol de definiții, și nu mai apare în niciun alt rând al celor trei anexe. În plus, subiectul se schimbă între cele două rânduri: la 94 sunt proiectate elementele de zidărie, la 95 este proiectată structura. Un producător de blocuri ceramice sau de BCA nu poate stabili din text dacă are nevoie de un organism notificat pentru controlul producției, la sistemul 2+, sau dacă declară singur, la sistemul 4, iar diferența de cost dintre cele două este toată diferența dintre a avea și a nu avea un terț în fabrică.

Analiza redacției

Actul rezolvă o problemă reală și o rezolvă elegant. Sub regimul vechi, ca să afli cine îți verifică produsul trebuia să găsești decizia Comisiei Europene de acum cincisprezece ani pentru zona ta de produse, apoi să o citești împreună cu standardul. Acum răspunsul stă pe un rând dintr-un tabel, iar tabelul a fost adoptat înaintea standardelor, așa cum cere articolul 10 alineatul (2) din regulamentul de bază. Ordinea de prioritate dintre cele trei anexe este scrisă explicit, la articolul 1 alineatul (2) și la articolul 2 alineatul (2), ceea ce arată că autorii s-au gândit la suprapuneri. Cu atât mai vizibil este că aceeași grijă nu a coborât și în interiorul anexei II, unde rândul 1 și rândul 4 se bat pe același cablu.

Cifrele spun ceva ce nu se vede citind tabelul rând cu rând. Din 246 de rânduri, 60 lasă producătorul singur cu declarația lui, iar 186 aduc un organism notificat. Dar dintre cele 186, doar 54 sunt la sistemele 1 și 1+, singurele în care organismul notificat evaluează și produsul, și fabrica, iar 9 rânduri, mai puțin de 4% din tabel, ajung la sistemul 1+, cu încercări prin sondaj pe piață. Cele nouă rânduri nu sunt aleatorii: cimentul, oțelul de armare și de precomprimare, seturile de post-tensionare, adaosurile puzzolanice, ancorele pentru stâncă și sol, dispozitivele care opresc căderea de la înălțime și cablurile. Toate au aceeași trăsătură: sunt produse care intră în construcție și nu mai pot fi inspectate niciodată după aceea, fie pentru că sunt îngropate în beton, fie pentru că lipsa lor se observă doar în accident. Severitatea din act urmează, așadar, imposibilitatea verificării ulterioare, nu importanța economică a produsului. Betonul gata de utilizare, care este de departe cel mai mare volum de pe piață, stă la sistemul 2+.

A doua observație iese din combinarea anexei II cu restul tabelului. Sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului primește sistemul 3+ la toate familiile și la toate categoriile. Sistemul 3+ este singurul sistem nou față de regimul vechi și cere un raport de validare de la un organism notificat, cu inspecție inițială a unității de producție. Consecința, care nu se citește nicăieri ca atare, este că cele 60 de rânduri de la sistemul 4, adică tocmai produsele scutite până acum de orice contact cu un organism notificat, vor avea nevoie de unul în clipa în care declară o performanță de mediu. Pentru un producător de jaluzele, de obiecte sanitare sau de mortar de tencuială, actul care pare să nu îi ceară nimic este exact actul care îi aduce primul organism notificat în fabrică. Cât de curând se întâmplă asta depinde de un calendar pe care regulamentul nu îl conține: nicio dată din tot actul, în afară de cea a intrării în vigoare, nu spune de când.

A treia observație ține de raportul dintre termene. Actul a fost adoptat la 11 iunie 2026 și publicat la 28 august 2026, la 78 de zile distanță, iar de la publicare până la intrarea în vigoare au mai trecut 20 de zile. Pentru destinatar, în schimb, actul nu fixează niciun termen, nici de conformare, nici de tranziție. Regulamentul (UE) nr. 305/2011 este abrogat de la 8 ianuarie 2026, însă o parte din el, inclusiv anexa V cu sistemele vechi, rămâne în vigoare până la 8 ianuarie 2040. Paisprezece ani de regimuri paralele, pe o piață în care același perete se face din produse aflate în etape diferite ale tranziției, sunt o problemă de aplicare pe care un tabel, oricât de bine făcut, nu o poate rezolva singur.

Ce ar trebui schimbat

  • Un rând, sau mai multe, pentru familia 36 din anexa VII. Fără el, scările atașate au caracteristici esențiale pentru care nu există niciun sistem de evaluare și verificare, iar standardul lor nu poate fi comandat, de vreme ce articolul 5 alineatul (3) din regulamentul de bază leagă cererea de standardizare de sistemul stabilit prin act delegat.
  • Excluderea expresă a cablurilor electrice și din rândul 4 al anexei II, ca în rândul 2. Ar închide singurul conflict intern al actului și ar scuti producătorii de cablu de o alegere între sistemul 1+ și sistemul 3, adică între certificare completă cu încercări pe piață și simple încercări de laborator.
  • Înlocuirea expresiei „elemente de siguranță” din rândurile 94 și 95 cu criteriul tehnic real, exprimat unitar. Producătorii de elemente de zidărie ar ști dacă îi așteaptă sistemul 2+ sau sistemul 4, iar autoritatea de supraveghere a pieței ar avea ce verifica.
  • O regulă generală de prioritate în interiorul fiecărei anexe, de tipul rândului special față de rândul general. Actul are deja reguli de prioritate între anexe; o frază în plus la articolul 3 ar scuti interpretul de canoane și ar rezolva și situațiile viitoare, nu doar pe cea a cablurilor.
  • Reproducerea denumirilor familiilor de produse într-o coloană sau într-o notă a anexei III. Tabelul este gândit ca instrument de lucru pentru fabrici, nu pentru juriști, iar un tabel de lucru care cere deschiderea altui act ca să afli ce înseamnă „17” își ratează rostul.
  • Mutarea regulilor de fond din coloana mențiunilor în corpul articolelor. Mențiunea de la rândul 56, care stabilește că sistemul se aplică „cu excepția cazului în care sistemul AV este prevăzut de altă familie de produse”, este o normă de conflict, nu o lămurire, și nu are ce căuta în ultima coloană a unui tabel. Pe deasupra, prescurtarea „AV”, folosită și la rândul 26, nu este explicată nicăieri în act.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/1310 din 28 august 2026 29 de pagini PDF, 1,0 MB

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Se încarcă textul actului…

Sursă: EUR-Lex, versiunea oficială în limba română, CELEX 32026R1310, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32026R1310 (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/1310 din 28 august 2026, 29 de pagini)

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.