Pe scurt
- Organismul care prognozează câți studenți are nevoie România se reînființează ca comisie, nu consiliu: 17 membri, mandat de 4 ani, cu regulament nou și cu regula că nimeni nu poate fi președinte mai mult de 4 ani cumulat.
- Comisia propune ministerului cifra de școlarizare pentru anul universitar următor și, la cerere, metodologia de repartizare a locurilor bugetate pe universități.
- Al doilea ordin al zilei reorganizează școlile doctorale ale Universității din București: șase își schimbă denumirea, patru se desființează, două noi apar.
Publicat: M. Of. nr. 708 din 26 august 2026
Intră în vigoare: 26 august 2026
Cifra de școlarizare de anul viitor, adică numărul de locuri la buget pe care le primesc universitățile, se propune de un organism care tocmai a primit reguli noi de funcționare. Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.650/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 708 din 26 august 2026, aprobă regulamentul Comisiei Naționale de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior. În aceeași ediție apare și Ordinul nr. 4.652/2026, care reorganizează școlile doctorale ale Universității din București. Amândouă poartă semnătura ministrului Mihai Dimian, din 12 august, și se adaugă la lista universităților care pregătesc viitori profesori, publicată în aceeași zi.
Comisia, prescurtată CNSPIS, este un organism consultativ al ministerului, fără personalitate juridică. Înlocuiește Consiliul Național cu același nume și aceeași prescurtare, reglementat prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.921/2018, care se abrogă.
Misiunea ei este să sprijine ministerul la monitorizarea și prognozarea evoluției învățământului superior, în raport cu dinamica pieței muncii.
Cadrul legal al doctoratului se schimbase deja cu o lună înainte: prin Legea nr. 133/2026, plafonul de studenți-doctoranzi per conducător a fost amânat până în anul universitar 2030-2031, iar recunoașterea conducătorilor de doctorat formați în străinătate a trecut în competența IOSUD.
Efectele pe care le produce
Primul efect este lista de atribuții. Comisia elaborează și propune spre aprobare setul de indicatori de monitorizare a învățământului superior, analizează datele, participă la corelarea indicatorilor cu cei europeni, elaborează studii și prognoze și monitorizează indicatorii propuși.
Al doilea efect este cel mai concret pentru studenți. Comisia propune ministerului o prognoză pentru cifra de școlarizare pentru anul universitar următor și, la solicitarea ministerului, o metodologie de repartizare preliminară a locurilor bugetate pe instituții.
Al treilea efect este transparența. Datele pe care se sprijină acești indicatori vin din platforma unică de raportare a universităților, al cărei calendar a fost aprobat separat. Ministerul publică anual datele corespunzătoare indicatorilor elaborați de comisie.
Al patrulea efect este componența. Șaptesprezece membri, cadre didactice cu cel puțin funcția de conferențiar sau echivalentă obținută în străinătate, ori membri ai Academiei Române și ai unor instituții de cultură, numiți prin ordin de ministru. Poate include și un membru al federației sindicale reprezentative din învățământul superior de stat, cu drept de vot. Reprezentantul studenților participă ca observator, fără drept de vot.
Al cincilea efect privește mandatele. Patru ani, reînnoibil fără a depăși 8 ani. Nimeni nu poate fi președinte pentru o perioadă cumulată mai mare de 4 ani, indiferent de întreruperi.
Al șaselea efect este regula prezenței. Un membru care absentează nemotivat la 3 ședințe consecutive sau la jumătate dintre ședințele unui an se consideră că nu se implică sistematic și poate fi revocat de ministru.
Al șaptelea efect este cvorumul. Hotărârile se iau cu prezența a cel puțin 9 membri, fizic sau prin videoconferință, iar în cazuri excepționale prin vot electronic, tot cu minimum 9 voturi și cu documentele trimise cu cel puțin 24 de ore înainte. Se aprobă cu majoritate simplă a celor prezenți.
Al optulea efect este plata. Pentru fiecare ședință sau reuniune de lucru desfășurată în afara activității de bază, membrii primesc o retribuție brută egală cu o douăzecime din salariul de bază brut al unui profesor universitar la coeficientul de ierarhizare maxim, din instituțiile finanțate public. Li se decontează transportul, diurna și cazarea.
Al nouălea efect vine din al doilea ordin. La Universitatea din București, șase școli doctorale își schimbă denumirea, patru poziții din listă se abrogă, iar două școli noi se adaugă: Școala Doctorală de Biologie și Ecologie, pentru domeniile Biologie și Știința mediului, și Școala Doctorală Limbi și Literaturi Străine, pentru domeniul Filologie.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Prima schimbare este de natură juridică a organismului. Consiliul devine comisie, iar temeiul trece de la vechea lege a educației la Legea învățământului superior nr. 199/2023, art. 154 și 159.
A doua schimbare este votul de la distanță. Regulamentul prevede expres că membrii pot vota atât direct, în ședință, cât și de la distanță, iar prezența se poate asigura prin videoconferință.
A treia schimbare este limitarea președinției la 4 ani cumulat, indiferent de întreruperi. Este o regulă anticoncentrare care nu exista în forma veche.
A patra schimbare este procedura de revocare, cu criterii scrise pentru neimplicare sistematică și cu posibilitatea ca revocarea să fie cerută ministrului fie de Biroul operativ, fie de unul sau mai mulți membri.
A cincea schimbare este termenul de organizare: comisia trebuie să adopte un regulament intern de funcționare în 60 de zile de la publicarea regulamentului, deci până la 25 octombrie 2026.
A șasea schimbare, la Universitatea din București, este trecerea de la denumiri descriptive la denumiri instituționale. „Școala doctorală pentru domeniul Geologie” devine „Școala Doctorală de Geologie”, iar „Școala doctorală din cadrul Facultății de Litere” devine „Școala Doctorală Litere”.
Ce nu se schimbă este cine ține banii. Resursele comisiei sunt asigurate de minister prin Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, care le și administrează.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Organismul care propune cifra de școlarizare are, în sfârșit, reguli scrise de cvorum, de vot și de revocare.
- Limita de 4 ani cumulat la președinție împiedică blocarea funcției de aceeași persoană.
- Votul prin videoconferință și cel electronic fac funcționarea posibilă fără deplasări, la un organism cu membri din toată țara.
- Criteriile de neimplicare sunt obiective: 3 absențe consecutive sau jumătate din ședințele anului.
- Publicarea anuală a datelor pe indicatori transformă activitatea comisiei în informație publică verificabilă.
- Reorganizarea școlilor doctorale ale Universității din București vine din hotărâri de senat, deci din decizia instituției, nu impusă administrativ.
Ce rămâne o problemă
- Minuta ședinței trebuie pusă la dispoziție în 48 de ore de un secretariat tehnic pe care regulamentul nu îl înființează nicăieri.
- Cvorumul de 9 din 17 permite adoptarea unei hotărâri cu 5 voturi, adică sub o treime din componență.
- Reprezentantul studenților rămâne observator fără drept de vot, într-un organism care propune numărul de locuri la buget.
- Regulamentul nu prevede publicarea minutelor, ci doar transmiterea lor membrilor și direcției din minister.
- Retribuția pe ședință se raportează la salariul unui profesor universitar, dar actul nu spune cine verifică numărul de ședințe plătite.
- Ordinul privind școlile doctorale nu explică ce se întâmplă cu doctoranzii înscriși la cele patru poziții abrogate.
Sfaturi utile
- Dacă sunteți cadru didactic universitar cu funcția de conferențiar sau mai mare, puteți fi numit în comisie prin ordin de ministru. Selecția se face pe performanțe științifice cu relevanță națională și internațională.
- Dacă sunteți membru, rețineți pragul de absențe: 3 ședințe consecutive nemotivate sau 50 la sută din ședințele anului atrag revocarea.
- Dacă urmăriți politica locurilor la buget, cereți ministerului datele publicate anual pe indicatorii elaborați de comisie. Publicarea este obligatorie.
- Dacă reprezentați studenții, participarea este de observator, fără vot. Poziția se exprimă în ședință, nu prin vot.
- Dacă sunteți doctorand la Universitatea din București, verificați dacă școala dumneavoastră doctorală și-a schimbat denumirea. Șase au făcut-o.
- Dacă școala dumneavoastră este la una dintre pozițiile abrogate, cereți universității în scris situația programului de doctorat și instituția organizatoare de acum.
- Dacă vă interesează noile școli doctorale, cele două adăugate sunt Biologie și Ecologie, pentru Biologie și Știința mediului, și Limbi și Literaturi Străine, pentru Filologie.
- Urmăriți termenul de 60 de zile pentru regulamentul intern al comisiei. Până la adoptarea lui, o parte din regulile de funcționare rămân nedetaliate.
Întrebări frecvente
Ce face Comisia Națională de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior?
Câți membri are și pe cât timp?
Cum se iau hotărârile?
Ce se întâmplă cu un membru care lipsește?
Cât primesc membrii?
Ce se schimbă la Universitatea din București?
De ce s-au făcut aceste modificări?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Ordinul nr. 4.650/2026, anexă, art. 18 alin. (1): o obligație cu termen este pusă în sarcina unui organism pe care regulamentul nu îl înființează. Textul spune că „Secretariatul tehnic pune la dispoziția membrilor și a Direcției generale învățământ universitar din MEC, în termen de 48 de ore de la aprobarea sa de către Biroul operativ al CNSPIS, o minută a ședinței, în format electronic”. Sintagma „Secretariatul tehnic” apare o singură dată în tot regulamentul și nu este definită nicăieri: art. 8 stabilește Biroul operativ, format din președinte, doi vicepreședinți, secretarul general și purtătorul de cuvânt, iar art. 23 alin. (2) dă sprijinul tehnic în sarcina UEFISCDI. Nu se poate stabili cine răspunde de întocmirea minutei în cele 48 de ore: secretarul general, UEFISCDI sau o structură care nu există.
Analiza redacției
Regulamentul face ordine acolo unde era nevoie. Comisia care propune cifra de școlarizare influențează, indirect, unde ajung banii publici pentru studii și câți tineri intră pe fiecare domeniu. Un organism cu asemenea greutate merita reguli scrise de cvorum, de vot și de revocare, iar acum le are. Limita de patru ani cumulat la președinție și criteriile obiective de neimplicare sunt cele mai bune două prevederi din text: împiedică deopotrivă blocarea funcției și membrii care figurează doar pe hârtie.
Două lucruri rămân în urmă. Primul este cvorumul. Cu 17 membri și prezență minimă de 9, majoritatea simplă a celor prezenți înseamnă că o hotărâre poate trece cu 5 voturi. Pentru propuneri care privesc cifra de școlarizare a întregii țări, pragul este scăzut. Al doilea este poziția studenților: reprezentantul lor participă ca observator, fără drept de vot, în timp ce reprezentantul sindical poate avea vot. Studenții sunt destinatarul direct al cifrei de școlarizare, iar diferența de tratament nu are o explicație vizibilă în text.
A treia observație privește transparența. Minuta ședinței consemnează participanții, subiectele și hotărârile, dar se transmite doar membrilor și direcției de resort din minister. Publicarea anuală a datelor pe indicatori, prevăzută la art. 2 alin. (2), este utilă, dar nu acoperă deliberarea. Un organism consultativ care propune repartizarea locurilor bugetate ar câștiga din publicarea minutelor.
Al doilea ordin al zilei este de rutină administrativă, dar merită observat că modificarea vine din hotărâri de senat ale universității, din martie și mai, iar publicarea are loc în august. Pentru doctoranzii de la cele patru poziții abrogate, ordinul nu spune nimic despre continuitate; probabil comasarea rezolvă situația, dar textul nu o confirmă.
Ce ar trebui schimbat
- Definirea secretariatului tehnic sau atribuirea expresă a minutei către secretarul general. Ar da termenului de 48 de ore un destinatar, în locul unei structuri care apare o singură dată și nu există în altă parte a regulamentului.
- Ridicarea cvorumului decizional peste jumătate din componență. O hotărâre privind cifra de școlarizare adoptată cu 5 din 17 voturi nu reflectă poziția comisiei.
- Drept de vot pentru reprezentantul studenților, sau explicarea motivului pentru care sindicatul îl are și el nu. Diferența afectează tocmai organismul care propune numărul de locuri la buget.
- Publicarea minutelor pe site-ul ministerului, nu doar transmiterea lor internă. Ar transforma o comisie consultativă într-un organism verificabil, cu costuri zero.
- O prevedere de continuitate pentru doctoranzii de la pozițiile abrogate din lista Universității din București. Ordinul abrogă patru numere curente fără să spună unde trec studenții înscriși la ele.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 708 din 26 august 2026 16 pagini PDF, 108 KB actul începe la pagina 11
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
ORDINUL nr. 4.650 din 12 august 2026 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei Naționale de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior și ORDINUL nr. 4.652 din 12 august 2026 privind modificarea și completarea art. 2 din Ordinul ministrului educației nr. 5.990/2021
EMITENT: MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 26 august 2026
I. Ordinul MEC nr. 4.650/2026 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei Naționale de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII O R D I N pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei Naționale de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior Luând în considerare: — prevederile art. 154 și 159 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare; — Referatul de aprobare nr. 375/DGIU din 3.08.2026, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei Naționale de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.921/2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 18 iunie 2018.
Art. 3. — Comisia Națională de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării și Direcția generală învățământ universitar din cadrul Ministerului Educației și Cercetării vor duce la îndeplinire prezentul ordin.
Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian București, 12 august 2026. Nr. 4.650.
ANEXĂ R E G U L A M E N T de organizare și funcționare a Comisiei Naționale de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior
CAPITOLUL I Misiunea, rolul și atribuțiile Comisiei Naționale de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior
Art. 1. — (1) Comisia Națională de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, denumită în continuare CNSPIS, este o comisie consultativă de nivel național a Ministerului Educației și Cercetării, denumit în continuare MEC, fără personalitate juridică, care își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 199/2023.
(2) Misiunea CNSPIS este de a sprijini MEC în exercitarea atribuțiilor sale privind monitorizarea și prognozarea evoluției învățământului superior, în interesul întregului sistem.
Art. 2. — (1) CNSPIS are ca atribuții principale elaborarea și actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învățământului superior și prognoza evoluției acestuia, în raport cu dinamica pieței muncii.
(2) MEC publică anual datele corespunzătoare indicatorilor elaborați de CNSPIS.
Art. 3. — CNSPIS are următoarele atribuții:
a) elaborează și propune spre aprobare MEC setul de indicatori de monitorizare a învățământului superior;
b) analizează datele corespunzătoare indicatorilor și propune măsuri de optimizare a colectării acestora;
c) participă la realizarea unui sistem de indicatori statistici de referință pentru învățământul superior, corelat cu sistemele de indicatori statistici de referință la nivel european din domeniu;
d) elaborează studii, analize și prognoze privind evoluția sistemului de învățământ superior și corelarea acestuia cu dinamica pieței muncii;
e) propune MEC o prognoză pentru cifra de școlarizare pentru anul universitar următor;
f) propune, la solicitarea MEC, o metodologie de repartizare preliminară a locurilor bugetate pe instituții de învățământ superior;
g) monitorizează indicatorii propuși;
h) îndeplinește orice alte atribuții pentru sprijinirea activității MEC în domeniul său de competență.
CAPITOLUL II Organizarea și funcționarea CNSPIS
Art. 4. — (1) CNSPIS este formată din 17 membri — cadre didactice având cel puțin funcția didactică de conferențiar ori echivalentă obținută în străinătate sau membri ai Academiei Române și ai unor instituții de cultură, selectați pe baza performanțelor lor științifice cu relevanță națională și internațională și numiți prin ordin al ministrului educației și cercetării, conform art. 154 alin. (3) din Legea nr. 199/2023.
(2) CNSPIS poate avea în componență un membru al federației sindicale reprezentative din învățământul superior de stat cu cei mai mulți membri, cu drept de vot, potrivit art. 154 alin. (3) din Legea nr. 199/2023.
(3) Reprezentantul studenților, nominalizat de federațiile naționale studențești, participă la activitatea CNSPIS cu statut de observator, fără drept de vot, conform art. 154 alin. (3) din Legea nr. 199/2023.
Art. 5. — Mandatul membrilor CNSPIS este de 4 ani, conform art. 154 alin. (8) din Legea nr. 199/2023, și poate fi reînnoit fără a depăși 8 ani.
Art. 6. — (1) Mandatul de membru al CNSPIS poate înceta înainte de termen:
a) prin revocare de către ministrul educației și cercetării, pentru încălcarea normelor etice și de deontologie sau dacă membrul nu se implică, în mod sistematic, în activitățile CNSPIS;
b) la cererea de încetare a calității, formulată de membru în nume propriu.
(2) Se consideră că un membru al CNSPIS nu se implică, în mod sistematic, în activitățile CNSPIS, în următoarele cazuri:
a) absentează nemotivat la 3 ședințe consecutive sau la oricare 50% din ședințele CNSPIS în decursul unui an;
b) în alte cazuri stabilite prin regulamentul intern de funcționare.
(3) Revocarea poate fi solicitată ministrului educației și cercetării de către Biroul operativ al CNSPIS sau de unul ori mai mulți dintre membrii CNSPIS.
Art. 7. — (1) În cazul existenței unui loc vacant în componența CNSPIS se procedează la numirea altui membru prin ordin al ministrului educației și cercetării.
(2) Mandatul noului membru continuă, în ceea ce privește durata, mandatul aferent locului rămas vacant.
Art. 8. — (1) CNSPIS are un președinte, 2 vicepreședinți, un secretar general și un purtător de cuvânt. Odată cu numirea componenței CNSPIS, ministrul educației și cercetării desemnează președintele și vicepreședinții.
(2) Secretarul general și purtătorul de cuvânt sunt numiți de către președintele CNSPIS. Președintele, vicepreședinții, secretarul general și purtătorul de cuvânt constituie Biroul operativ al CNSPIS, care rezolvă problemele administrative și curente ale CNSPIS.
(3) O persoană nu poate ocupa funcția de președinte al CNSPIS pentru o perioadă cumulată mai mare de 4 ani, indiferent de perioada în care a fost președinte și de eventualele întreruperi.
(4) Președintele și vicepreședinții pot fi revocați din funcțiile de conducere de către ministrul educației și cercetării sau prin votul secret a cel puțin două treimi din membrii CNSPIS, la cererea unuia ori mai multor membri. Revocarea se aprobă de către ministrul educației și cercetării.
Art. 9. — Președintele CNSPIS are următoarele atribuții:
a) îndeplinește mandatul atribuit explicit prin hotărârea membrilor CNSPIS;
b) conduce ședințele de lucru ale CNSPIS;
c) stabilește ordinea de zi a ședințelor de lucru, pe baza propunerilor membrilor; ordinea de zi poate fi modificată prin hotărâre a membrilor CNSPIS, la cererea oricărui membru;
d) asigură legătura operativă a CNSPIS cu ministrul educației și cercetării, în vederea informării acestuia despre activitatea CNSPIS;
e) reprezintă CNSPIS în relația cu terții.
Art. 10. — În absența președintelui sau atunci când acesta este în imposibilitate de a-și exercita funcția, atribuțiile și competențele sale sunt preluate de un vicepreședinte.
Art. 11. — (1) Pentru realizarea diferitelor activități, membrii CNSPIS se pot constitui în grupuri de lucru permanente (subcomisii) și grupuri de lucru temporare.
(2) În vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, CNSPIS poate consulta experți în domeniul legislației educației, prognozei și statisticii, care își desfășoară activitatea pe baza unui mandat acordat de CNSPIS.
(3) Experții consultați sunt nominalizați prin hotărâre a Biroului operativ al CNSPIS.
Art. 12. — Pentru a adopta o hotărâre, membrii CNSPIS pot vota în cadrul ședințelor, atât direct, cât și de la distanță, conform regulamentului intern de funcționare.
Art. 13. — (1) De regulă, hotărârile CNSPIS se iau în cadrul ședințelor.
(2) Pentru luarea hotărârilor în cadrul ședințelor CNSPIS este necesară prezența a cel puțin 9 membri.
(3) Prezența la ședințele CNSPIS poate fi asigurată fizic și prin videoconferință.
(4) În cazuri excepționale, la solicitarea președintelui, se pot lua hotărâri prin exprimarea votului prin mijloace electronice. Hotărârile astfel adoptate sunt valabile numai dacă cel puțin 9 membri ai CNSPIS votează. Documentele supuse aprobării sunt transmise membrilor cu cel puțin 24 de ore înaintea termenului-limită pentru exprimarea votului.
(5) Hotărârile CNSPIS se aprobă cu majoritatea simplă a celor prezenți sau a celor care și-au exprimat votul electronic.
Art. 14. — CNSPIS adoptă un regulament intern de funcționare, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentului regulament.
Art. 15. — Ședințele CNSPIS se convoacă de către președintele CNSPIS, de către ministrul educației și cercetării sau la cererea a cel puțin o treime din membrii CNSPIS.
Art. 16. — Ministrul educației și cercetării sau un reprezentant al acestuia poate participa la ședințele CNSPIS, în calitate de observator, la invitația Biroului operativ al CNSPIS.
Art. 17. — CNSPIS poate invita în cadrul ședințelor proprii persoane externe comisiei, în calitate de observatori și/sau consultanți, la propunerea președintelui sau a unei alte persoane desemnate de acesta.
Art. 18. — (1) Secretariatul tehnic pune la dispoziția membrilor și a Direcției generale învățământ universitar din MEC, în termen de 48 de ore de la aprobarea sa de către Biroul operativ al CNSPIS, o minută a ședinței, în format electronic.
(2) Minuta consemnează lista tuturor participanților, subiectele discutate și hotărârile adoptate.
CAPITOLUL III Finanțarea CNSPIS
Art. 19. — Resursele materiale și financiare necesare funcționării CNSPIS și grupurilor sale de lucru sunt asigurate de MEC, prin Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), sau prin alte mijloace legal constituite.
Art. 20. — Administrarea și gestionarea resurselor destinate activităților CNSPIS sunt realizate de UEFISCDI, în conformitate cu hotărârile CNSPIS, în condițiile legii.
Art. 21. — Pentru activitatea desfășurată în afara activității de bază, pentru participarea la ședințe sau grupuri de lucru, membrii CNSPIS și ai grupurilor de lucru primesc, pentru fiecare ședință sau reuniune de lucru, o retribuție brută egală cu 1/20 din valoarea brută a salariului de bază, corespunzător coeficientului de ierarhizare maxim, al unui profesor universitar din instituții de învățământ superior finanțate din fonduri publice.
Art. 22. — Membrilor CNSPIS, observatorilor și experților consultați le sunt decontate cheltuielile de transport, diurnă și cazare necesare îndeplinirii atribuțiilor, în conformitate cu legislația în vigoare și în limitele bugetului alocat.
CAPITOLUL IV Dispoziții finale
Art. 23. — (1) Activitatea CNSPIS este coordonată de Direcția generală învățământ universitar din cadrul MEC, conform art. 154 alin. (9) din Legea nr. 199/2023.
(2) UEFISCDI asigură sprijinul tehnic pentru activitatea CNSPIS, conform solicitărilor CNSPIS și normelor legale în vigoare.
II. Ordinul MEC nr. 4.652/2026 privind modificarea și completarea art. 2 din Ordinul ministrului educației nr. 5.990/2021 privind menținerea acreditării Universității din București în vederea organizării programelor de studii universitare de doctorat
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII O R D I N privind modificarea și completarea art. 2 din Ordinul ministrului educației nr. 5.990/2021 privind menținerea acreditării Universității din București în vederea organizării programelor de studii universitare de doctorat În conformitate cu prevederile: — art. 30 alin. (1) și (3), art. 61 și ale art. 240 alin. (2) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului ministrului educației nr. 3.020/2024 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind studiile universitare de doctorat, cu modificările și completările ulterioare; — Ordinului ministrului educației nr. 3.651/2021 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a studiilor universitare de doctorat și a sistemelor de criterii, standarde și indicatori de performanță utilizați în evaluare, luând în considerare Adresa Universității din București nr. 13.932 din 27.07.2026, înregistrată la Ministerul Educației și Cercetării cu nr. 605/E/DGIU din 28.07.2026, prin care se înaintează solicitarea, conform hotărârilor de senat din datele de 18.03.2026 și 20.05.2026, cu privire la modificarea denumirii unora dintre școlile doctorale, respectiv la reorganizarea prin comasare a altora la instituția organizatoare de studii universitare de doctorat — Universitatea din București, în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.
Art. I. — Articolul 2 din Ordinul ministrului educației nr. 5.990/2021 privind menținerea acreditării Universității din București în vederea organizării programelor de studii universitare de doctorat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2022, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La numărul curent 5, denumirea școlii doctorale „Școala doctorală «Simion Mehedinți — Natura și dezvoltare durabilă» pentru domeniul Geografie” se modifică și se înlocuiește cu denumirea „Școala Doctorală de Geografie «Simion Mehedinți»”.
2. La numărul curent 6, denumirea școlii doctorale „Școala doctorală pentru domeniul Geologie” se modifică și se înlocuiește cu denumirea „Școala Doctorală de Geologie”.
3. La numărul curent 9, denumirea școlii doctorale „Școala doctorală — Drept” se modifică și se înlocuiește cu denumirea „Școala Doctorală de Drept”.
4. La numărul curent 10, denumirea școlii doctorale „Școala doctorală pentru domeniul Științe ale comunicării” se modifică și se înlocuiește cu denumirea „Școala Doctorală în Științe ale Comunicării”.
5. La numărul curent 16, denumirea școlii doctorale „Școala doctorală din cadrul Facultății de Litere” se modifică și se înlocuiește cu denumirea „Școala Doctorală Litere”.
6. La numărul curent 20, denumirea școlii doctorale „Școala doctorală din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă” se modifică și se înlocuiește cu denumirea „Școala Doctorală de Teologie Ortodoxă «Sfântul Dumitru Stăniloae»”.
7. Numerele curente 7, 8, 14 și 15 se abrogă.
8. După numărul curent 24 se introduc două noi numere curente, numerele curente 25 și 26, cu următorul cuprins:
| „25 | Școala Doctorală de Biologie și Ecologie | Biologie |
|---|---|---|
| Știința mediului | ||
| 26 | Școala Doctorală Limbi și Literaturi Străine | Filologie” |
Art. II. — Direcția generală învățământ universitar din cadrul Ministerului Educației și Cercetării și instituția organizatoare de studii universitare de doctorat — Universitatea din București vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian București, 12 august 2026.
Nr. 4.652.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.
