650 mil. euro pentru panouri și baterii la instituții publice

Pe scurt

650 de milioane de euro, două linii separate, aceiași solicitanți. Ministerul Energiei a aprobat ghidurile pentru două apeluri din Fondul pentru modernizare, deschise numai entităților publice: 150 de milioane de euro pentru baterii legate la o centrală regenerabilă care există deja și 500 de milioane de euro pentru centrale fotovoltaice noi, cu stocare integrată, destinate integral autoconsumului. Ambele acoperă 100% din cheltuielile eligibile, cu cel mult 10 milioane de euro pe beneficiar în fiecare apel.
Plafoanele unitare decid cât se poate cere, nu ambiția proiectului. La linia de stocare, ajutorul nu poate depăși 200.000 de euro fără TVA pentru fiecare MWh instalat, iar bateria trebuie dimensionată între 2 și 4 ore la puterea centralei existente. Pentru centralele solare noi, plafonul urcă la 900.000 de euro pe MW instalat, sau 1.100.000 de euro dacă proiectul include și pompe de căldură, iar puterea aprobată pentru injecție în rețea nu poate trece de 400 kW pe fiecare loc de producție.
Nicăieri în cele 163 de pagini nu scrie când se depun dosarele. Capitolul dedicat perioadei de depunere trimite la un anunț viitor pe energie.gov.ro și pe afir.info, deși ambele ghiduri resping automat cererile depuse în afara ei. Selecția se face după principiul „primul venit, primul evaluat”, deci ziua deschiderii decide cine prinde bugetul, iar investiția trebuie finalizată și pusă în funcțiune până la 31 decembrie 2029, adică în 1.207 zile de la publicare.

Act: Ordinul ministrului energiei, interimar, nr. 1.065 din 8 septembrie 2026 pentru aprobarea Ghidului solicitantului, Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare, Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie pentru entități publice și Ordinul ministrului energiei, interimar, nr. 1.066 din 8 septembrie 2026 pentru aprobarea Ghidului solicitantului, Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare, Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice
Publicat: M. Of. nr. 774 din 11 septembrie 2026
Intră în vigoare: 11 septembrie 2026, data publicării

Ministerul Energiei a emis în aceeași zi două ordine care deschid primăriilor, spitalelor, școlilor și celorlalte instituții publice două linii de finanțare pentru energie, cu 650 de milioane de euro puse laolaltă. Banii vin din Fondul pentru modernizare, aceeași sursă din care ministerul le-a fixat firmelor, la începutul lui august, un termen unic de finalizare a investițiilor în energie regenerabilă. Cele două ordine au fost semnate pe 8 septembrie 2026 și au apărut în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 11 septembrie 2026, la paginile 11 și 12, iar ghidurile propriu-zise, cele două anexe, ocupă 163 de pagini în ediția nr. 774 bis din aceeași zi.

Fondul pentru modernizare este mecanismul european instituit prin art. 10d din Directiva 2003/87/CE, cea care a creat schema de comercializare a certificatelor de emisii, și funcționează după Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001. În România, cadrul de implementare este dat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2022, aprobată prin Legea nr. 376/2023. Pentru cele două investiții prioritare de acum, Banca Europeană de Investiții a transmis confirmarea la 6 octombrie 2025, iar Comisia Europeană a decis plata la 10 decembrie 2025, prin Decizia C(2025) 8841 final. De la confirmarea băncii până la publicarea ghidurilor au trecut 340 de zile.

Prima linie, cea aprobată prin ordinul nr. 1.065/2026, finanțează exclusiv stocarea. Proiectul trebuie să instaleze o capacitate nouă de stocare „în spatele contorului”, adică legată direct la o instalație de producere a energiei din surse regenerabile care există deja la locul respectiv, nu la rețea. Bugetul estimat al apelului este echivalentul în lei a 150.000.000 de euro. Sunt excluse proiectele care înlocuiesc baterii existente, cele care stochează energie luată din Sistemul Electroenergetic Național și cele care folosesc tehnologii pe bază de plumb, NiCd sau NiMH.

Aceeași linie de finanțare are și o variantă pentru persoane fizice: ce prevede ghidul pentru bateriile montate acasă.

A doua linie, aprobată prin ordinul nr. 1.066/2026, are alt obiect și un buget de peste trei ori mai mare: echivalentul în lei a 500.000.000 de euro pentru centrale fotovoltaice noi, cu capacități de stocare integrate, destinate integral autoconsumului instituției. Proiectul poate include și pompe de căldură, dacă acestea acoperă cel puțin 50% din necesarul anual de energie termică utilă al clădirii și au un coeficient sezonier de performanță, SCOP, de minimum 3,5. În schimb, nu sunt eligibile proiectele care propun doar stocare, doar pompe de căldură, extinderi ale unei centrale existente sau înlocuirea uneia mai vechi. Forajele pentru pompele de căldură rămân și ele pe seama beneficiarului.

Lista solicitanților este identică în cele două ghiduri și este largă: unitățile administrativ-teritoriale și subdiviziunile lor, unitățile din apărare, ordine publică și siguranță națională, administrația penitenciarelor, spitalele finanțate integral din fonduri publice, instituțiile publice definite la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cultele recunoscute oficial și unitățile lor de cult, universitățile de stat, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare de drept public, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, centrele sociale și centrele de îngrijiri paliative finanțate integral din fonduri publice, Agenția Națională pentru Sport, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, plus Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, acestea din urmă cu obligația de a demonstra că investiția reduce costul serviciului public și, în consecință, subvenția de la stat. Regiile autonome și societățile cu capital de stat sunt excluse expres din categoria instituțiilor publice.

În fiecare apel, o instituție poate depune un singur proiect propriu și poate fi membră în cel mult trei parteneriate, iar totalul ajutorului nu poate trece de 10 milioane de euro. Finanțarea acoperă până la 100% din cheltuielile eligibile, se acordă în lei și se plătește prin prefinanțare, cerere de plată și rambursare. Prefinanțarea nu poate depăși 30% din ajutorul nerambursabil, iar un beneficiar poate depune cel mult cinci cereri de plată sau de rambursare pe tot proiectul, fără a socoti cererea de prefinanțare.

Efectele pe care le produce

Ambele ordine intră în vigoare la data publicării, adică la 11 septembrie 2026, fiindcă art. 2 din fiecare o spune explicit. Sunt ordine ale conducătorului unui organ central de specialitate, iar pentru ele regula celor 3 zile nu funcționează: potrivit art. 12 alin. (3) coroborat cu art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, intră în vigoare la data publicării, dacă nu prevăd ele însele o dată ulterioară.

Primul efect este că nimeni nu poate depune nimic încă. Ghidurile sunt în vigoare, dar sesiunea de depunere se deschide separat, printr-un anunț publicat pe site-ul Ministerului Energiei și pe cel al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, anunț care, spun ambele texte, „va cuprinde toate detaliile aferente derulării apelului”. Până atunci, platforma prin care se depun cererile nu are nici măcar adresă cunoscută: ghidurile scriu că va fi menționată în anunțul de deschidere a sesiunii.

La alt ghid al Ministerului Energiei lipsea formularul, nu anunțul de deschidere: cererea cu care se iau cele 362 de milioane de euro pentru cogenerare a apărut la 785 de zile după ce apelul se închisese.

Al doilea efect ține de ordinea sosirii. Selecția nu se face pe punctaj, ci după principiul „primul venit, primul evaluat”, în limita bugetului. Nu există grilă de notare, nu există criterii de departajare pe calitatea proiectului și nu există rezervă pentru proiectele mici sau pentru comunitățile fără resurse de consultanță. Singurul filtru este eligibilitatea, iar dacă bugetul se epuizează, restul dosarelor rămân în afara finanțării, oricât de bine ar fi scrise.

Al treilea efect este dimensiunea dosarului. La depunere se cer, între altele, studiul de fezabilitate, elaborat potrivit Hotărârii Guvernului nr. 907/2016, cu personal autorizat ANRE în echipă și vechime de cel mult doi ani, hotărârea consiliului local sau județean care angajează instituția pentru cheltuielile neeligibile, documentul care atestă un drept de proprietate, concesiune, superficie sau administrare valabil cel puțin cinci ani de la plata finală, extrasul de carte funciară care arată imobilul liber de sarcini, planul de amplasament asumat de proiectant, planul de informare și publicitate și declarația privind principiul DNSH. Închirierea, comodatul și leasingul imobiliar nu sunt acceptate ca titlu asupra terenului sau a clădirii.

Al patrulea efect privește calendarul de execuție. Investițiile trebuie finalizate, puse în funcțiune și, la linia solară, conectate la rețea până la 31 decembrie 2029. De la publicarea ghidurilor până la acest termen sunt 1.207 zile, iar din ele se scad lunile care trec până la deschiderea sesiunii, evaluarea, contractarea, achiziția publică și execuția propriu-zisă.

Al cincilea efect se întinde dincolo de plata finală. Monitorizarea ex post durează cinci ani de la punerea în funcțiune, timp în care beneficiarul nu poate înstrăina imobilul către terți și nu poate afecta funcționarea investiției. Transferurile între entități publice, la reorganizări sau comasări, sunt permise, cu notificarea prealabilă a finanțatorului și cu păstrarea destinației publice. Documentele se păstrează zece ani de la ultima plată.

Cheltuielile devin eligibile numai după depunerea cererii de finanțare, cu o singură excepție: costul întocmirii proiectului, care poate fi făcut înainte. Consultanța și managementul de proiect se decontează în limita a 20.000 de euro fără TVA, iar TVA-ul intră în ajutor doar dacă nu este deductibil și nu poate fi recuperat.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Investițiile prioritare existau pe hârtie din toamna lui 2025, când Banca Europeană de Investiții le-a confirmat, sub codurile MF 2025-2 RO 0-003 pentru stocare și MF 2025-2 RO 0-002 pentru solar cu stocare. Decizia de plată a Comisiei Europene, din al doilea ciclu bianual al anului 2025, poartă data de 10 decembrie 2025. Până la publicarea regulilor după care se pot cere banii au trecut 275 de zile de la decizia Comisiei. Referatele Direcției generale investiții care au stat la baza celor două ordine sunt datate 8 septembrie 2026, adică în ziua semnării.

Față de liniile pe care Fondul pentru modernizare le-a deschis până acum în energie, schimbarea de fond este destinatarul. Aici nu sunt firme, ci entități publice, iar condiția centrală nu mai este rentabilitatea investiției, ci caracterul neeconomic al activității: activitățile economice ale solicitantului trebuie să rămână strict auxiliare și sub 20% din capacitatea anuală totală, atât la depunere, cât și pe toată perioada de implementare și de monitorizare. Cine trece pragul pierde ajutorul, care se recuperează. Dovada se face cu un document emis de un auditor, iar menținerea sub prag cere evidență contabilă separată pe analitice.

S-a schimbat și cine ține ghișeul. Ghidurile au fost elaborate de Ministerul Energiei „în colaborare cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale”, iar cererile se depun exclusiv online, în sistemul informatic al acestei agenții, care ține și evaluarea, și contractarea, și plățile. Formularul de buget din anexă poartă antetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Pentru o primărie, asta înseamnă că banii europeni pentru panouri și baterii se cer din aceeași platformă prin care se cer fondurile agricole, nu de la Ministerul Energiei.

Termenul de finalizare este cu un an mai lung decât cel dat firmelor. Pentru investițiile operatorilor economici în capacități noi de producere din surse regenerabile, ministerul a fixat în august un termen unic la 31 decembrie 2028. Entitățile publice primesc 31 decembrie 2029, ceea ce recunoaște implicit că o instituție publică are nevoie de mai mult timp: hotărâre de consiliu, studiu de fezabilitate, achiziție publică, execuție.

În fine, ghidul de stocare aduce o cerință tehnică pe care liniile anterioare nu o formulau în acești termeni: durata de stocare. Bateria trebuie să acopere între 2 și 4 ore la puterea instalată a centralei existente, cu o adâncime de descărcare utilizabilă de cel puțin 80%, un randament la ciclul complet de cel puțin 85% și o garanție de minimum 10 ani. Se cer, în plus, un sistem de management energetic și o contorizare separată, care să arate distinct producția din sursa regenerabilă, energia încărcată și descărcată din baterie, consumul din rețea și, după caz, injecția.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

Finanțarea acoperă 100% din cheltuielile eligibile. O primărie nu trebuie să pună cofinanțare din bugetul local pentru partea eligibilă, ci doar pentru cheltuielile neeligibile și pentru ce depășește plafoanele.
Lista beneficiarilor este neobișnuit de largă. Intră și spitalele, și universitățile de stat, și centrele de îngrijiri paliative, și unitățile de cult, și penitenciarele, nu doar primăriile.
Prefinanțarea de până la 30% din ajutor se poate cere oricând după semnarea contractului, deci instituția nu trebuie să avanseze din buget propriu tot șantierul până la prima rambursare.
Parteneriatele sunt permise, în limita a trei per solicitant, ceea ce dă comunelor mici șansa de a se grupa pentru un proiect pe care nu l-ar putea susține singure.
Condițiile tehnice sunt scrise cu praguri verificabile, nu cu formulări generale: 80% adâncime de descărcare, 85% randament, 10 ani garanție, 2 până la 4 ore de stocare, SCOP de minimum 3,5 la pompele de căldură.
Studiul de fezabilitate se acceptă și fără studiile de specialitate, dacă acestea nu sunt disponibile la momentul elaborării, iar fișele tehnice ale echipamentelor nu se cer la depunere, ci abia la achiziție și recepție. Dosarul de start este astfel mai ușor decât pare.

Ce rămâne o problemă

Data deschiderii sesiunii nu există în niciunul dintre cele două ghiduri, deși ambele resping automat cererile depuse în afara perioadei de depunere. Pregătirea se face pe termen necunoscut, iar anunțul poate veni oricând.
Principiul „primul venit, primul evaluat” avantajează instituțiile care au deja un studiu de fezabilitate la zi și consultant contractat. Cine începe abia acum documentația pornește din urmă.
Plafoanele unitare limitează proiectul mai tare decât cele 10 milioane de euro. Pentru baterii, o centrală existentă de 400 kW nu poate aduce, la plafonul maxim, mai mult de aproximativ 400.000 de euro, oricât de scumpă ar fi bateria.
Terenul sau clădirea trebuie deținute în proprietate, concesiune, superficie sau administrare. Instituțiile care funcționează în spații luate în comodat sau cu chirie sunt excluse din start, iar imobilul trebuie să fie liber de sarcini și fără litigii.
Termenele destinatarului sunt scurte și scrise negru pe alb, cinci zile lucrătoare pentru răspunsul la clarificări, sub sancțiunea respingerii, în timp ce termenele administrației sunt trimise la o procedură operațională care nu se publică odată cu ghidul.
Contribuția proprie nu dispare. Costurile de operare, comisioanele, taxele, rezerva pentru ajustarea de preț și marja de buget rămân neeligibile, iar la linia solară nici consolidarea acoperișului pe care se montează panourile nu se decontează.

Sfaturi utile

Stabiliți întâi în care dintre cele două apeluri intrați, fiindcă sunt construite să se excludă. Dacă aveți deja o centrală regenerabilă în funcțiune și vreți doar baterii, mergeți pe ordinul nr. 1.065/2026. Dacă nu aveți nimic și vreți panouri plus baterii pentru consumul propriu, mergeți pe ordinul nr. 1.066/2026, care nu acceptă proiecte de stocare simplă.
Calculați plafonul înainte de a scrie proiectul, nu după. Pentru baterii, înmulțiți capacitatea nominală, exprimată în MWh, cu 200.000 de euro și comparați rezultatul cu devizul. Pentru centrala solară, înmulțiți puterea instalată în MW cu 900.000 de euro, sau cu 1.100.000 dacă includeți pompe de căldură. Ce trece peste rămâne în sarcina bugetului local.
Verificați dimensionarea bateriei cu formula din ghid, nu cu oferta furnizorului. La stocare, energia utilizabilă, adică cea nominală înmulțită cu adâncimea de descărcare, trebuie să fie între dublul și cvadruplul puterii centralei existente. Pentru centralele solare, capacitatea nominală de stocare trebuie să fie între 2 și 4 ore din puterea centralei fotovoltaice, iar puterea bateriei trebuie să fie cel puțin egală cu puterea centralei.
În apelul solar, uitați-vă din timp la limita de 400 kW pentru injecția în rețea, pe fiecare loc de producție. Dosarul are nevoie de un sistem de management dinamic al puterii, care plafonează automat și instantaneu injecția la acest prag, iar asta se scrie în studiul de fezabilitate, nu se adaugă pe șantier.
Adunați ultimele 12 facturi de energie electrică pentru fiecare loc de consum declarat. La centralele solare, producția anuală estimată nu poate depăși cu mai mult de 10% consumul anual de referință, iar depășirea se acceptă doar justificată, de pildă prin pompe de căldură sau alți consumatori noi, dovediți cu documente.
Cereți din timp hotărârea consiliului local sau județean. Ea trebuie să cuprindă denumirea proiectului, valoarea totală defalcată în eligibilă și neeligibilă, indicatorii tehnico-economici și numele responsabilului de proiect, iar o ședință de consiliu nu se convoacă în cinci zile lucrătoare.
Dacă instituția desfășoară și activitate economică, chiar și vânzare de bilete sau închiriere de spații, contractați auditorul înainte de depunere. Documentul lui trebuie să arate că activitatea economică rămâne sub 20% din capacitatea anuală totală, iar pragul se verifică și după, pe toată perioada de implementare și de monitorizare.
Nu contractați lucrări înainte de a depune cererea. Sunt eligibile numai cheltuielile efectuate după depunere, cu excepția celor cu întocmirea proiectului, iar o factură emisă mai devreme rămâne în sarcina bugetului propriu.
Puneți în calendar cele cinci zile lucrătoare. În evaluare și în contractare se pot trimite cel mult două solicitări de informații suplimentare, iar netransmiterea răspunsului în acest termen duce direct la respingerea proiectului, nu la o amânare.
Urmăriți săptămânal energie.gov.ro și afir.info. Anunțul de deschidere a sesiunii este singurul document care va spune de când și până când se depun cererile, iar la „primul venit, primul evaluat” ziua în care aflați contează.

Întrebări frecvente

Când pot depune cererea de finanțare?

Nu se știe încă. Capitolul 1.2 din ambele ghiduri, intitulat „Perioada de depunere a propunerilor de proiecte”, nu conține nicio dată. Spune doar că lansarea apelului se va face printr-un anunț dedicat, publicat pe site-ul Ministerului Energiei și pe cel al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, care va cuprinde detaliile derulării. Ghidurile sunt însă deja în vigoare, din 11 septembrie 2026.

Care este diferența, în două fraze, între cele două apeluri?

Ordinul nr. 1.065/2026 finanțează numai baterii, legate la o instalație de producere din surse regenerabile care există deja la fața locului, și are un buget de 150 de milioane de euro. Ordinul nr. 1.066/2026 finanțează centrale fotovoltaice noi, cu stocare integrată și, opțional, pompe de căldură, pentru autoconsum integral, și are un buget de 500 de milioane de euro.

Instituția mea are deja panouri fotovoltaice. Pe care apel merg?

Pe cel de stocare, dacă vreți doar baterii legate la centrala existentă. Apelul solar nu finanțează extinderea unei capacități existente și nici proiectele care propun numai stocare. Dacă vreți o centrală nouă pe un alt amplasament, apelul solar rămâne posibil, cu condiția ca noua capacitate să fie contorizată și monitorizată separat de cea veche.

Cât pot primi, concret?

Cel mult 10 milioane de euro pe beneficiar în fiecare apel, pentru proiectul propriu și pentru participarea în parteneriate. În practică decid însă plafoanele unitare: 200.000 de euro fără TVA pentru fiecare MWh de stocare instalat, la primul apel, și 900.000 de euro pe MW instalat la al doilea, sau 1.100.000 de euro pe MW dacă proiectul include pompe de căldură.

Trebuie să pun bani de la bugetul local?

Pentru cheltuielile eligibile, nu: finanțarea acoperă până la 100% din ele. Rămân însă în sarcina instituției cheltuielile neeligibile, între care obținerea terenului, comisioanele, cotele și taxele, organizarea procedurilor de achiziție, costurile de operare și tot ce depășește plafoanele pe MWh sau pe MW. Hotărârea consiliului trebuie să acopere exact această parte.

Pot depune un proiect pe fiecare dintre cele două apeluri?

Ghidurile nu interzic asta. Fiecare spune că „în cadrul acestui apel” solicitantul poate depune un singur proiect propriu și poate fi membru în cel mult trei parteneriate, iar plafonul de 10 milioane de euro este raportat tot la apel. Interdicția fermă privește dubla finanțare a acelorași cheltuieli eligibile. Fiind o chestiune care decide bugetul unei instituții, merită o clarificare scrisă de la finanțator înainte de depunere.

Ce tehnologii de baterii sunt excluse?

Cele pe bază de plumb, nichel-cadmiu și nichel-metal hidrură, în ambele apeluri. În plus, echipamentele trebuie să fie noi, cu marcaj CE, și nu pot face obiectul unor interdicții rezultate din regimul de sancțiuni al Uniunii Europene.

Pompele de căldură intră la finanțare în orice formă?

Nu. Sunt eligibile numai în apelul solar, numai împreună cu o centrală fotovoltaică nouă și numai dacă fac parte dintr-o soluție unitară de încălzire a clădirii sau a unei zone funcționale, acoperă cel puțin 50% din energia termică utilă, au SCOP de minimum 3,5 și sunt comandate dintr-un sistem centralizat. Aparatele individuale de aer condiționat și forajele nu se decontează.

Ce se întâmplă dacă nu termin investiția până la 31 decembrie 2029?

Ghidurile fixează această dată ca limită a perioadei de implementare, iar termenul de plată nu o poate depăși. Investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune, iar la apelul solar și conectate la rețea, până atunci.

Ce obligații rămân după terminarea lucrărilor?

Monitorizarea ex post durează cinci ani de la punerea în funcțiune. În acest interval, beneficiarul folosește bunurile ca un bun proprietar, permite verificări la fața locului și accesul pentru colectarea datelor privind energia produsă, nu afectează funcționarea investiției prin modificarea imobilului și nu înstrăinează imobilul către terți. Documentele se păstrează zece ani de la ultima plată.

Cum se face plata efectivă a banilor?

În lei, prin prefinanțare de cel mult 30% din ajutor, cerere de plată și cerere de rambursare. Numărul total de cereri de plată și de rambursare este limitat la cinci pe proiect, fără a socoti cererea de prefinanțare. Conversia în lei a ajutorului se face, la semnarea contractului, la cursul Băncii Centrale Europene din prima zi a anului în care se semnează.

Unde găsesc textul integral al celor două ghiduri?

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 bis din 11 septembrie 2026: ghidul de stocare la paginile 3 la 80, cel pentru centrale solare cu stocare la paginile 82 la 166. Cele două ordine sunt în ediția nr. 774 din aceeași zi, la paginile 11 și 12. Aici sunt reproduse integral ordinele și, din fiecare ghid, cuprinsul și capitolele care decid accesul la finanțare.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

Ghidul de stocare, capitolul 8, obligația 2. Singura obligație de funcționare din perioada de monitorizare cere beneficiarului „să mențină în funcțiune sistemul de producere a energiei electrice din surse regenerabile solare pentru autoconsum”. Fraza este preluată identic din ghidul aprobat prin ordinul nr. 1.066/2026, unde obiectul finanțării chiar este o centrală solară pentru autoconsum. În ghidul de stocare însă, obiectul finanțării este bateria, iar autoconsumul nu este condiție de eligibilitate, textul vorbind despre „autoconsum/optimizare consum”. Rezultatul este că, timp de cinci ani de monitorizare, beneficiarul are obligația expresă de a menține în funcțiune un echipament pe care proiectul nu l-a finanțat, dar nu are nicio obligație corespunzătoare de a menține în funcțiune stocarea finanțată. Nerespectarea obligațiilor de monitorizare atrage recuperarea ajutorului, deci de formularea aceasta depinde ce anume i se poate reproșa unei primării la un control făcut în anul patru.
Ambele ghiduri, capitolul 1.2, coroborat cu caseta „Atenție” din același capitol. Secțiunea se numește „Perioada de depunere a propunerilor de proiecte”, dar nu stabilește nicio dată de început și niciuna de sfârșit: trimite la un anunț viitor al Ministerului Energiei și al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Imediat sub ea, ambele ghiduri prevăd că „proiectele depuse în afara perioadei de depunere vor fi respinse automat”, iar ghidul aprobat prin ordinul nr. 1.066/2026 adaugă că perioada este „stabilită prin prezentul ghid” și că „se poate prelungi termenul de depunere”. Sancțiunea, respingerea automată, se raportează astfel la un termen pe care actul declară că îl fixează, dar pe care nu îl conține, iar prelungirea privește un termen inexistent. Din textul publicat, solicitantul nu poate stabili nici când se deschide fereastra, nici de când începe să curgă vreun termen.
Ambele ghiduri, la regula duratei de stocare de 2 până la 4 ore: centrala de referință este numită altfel decât cea pe care o folosește criteriul. În ghidul de stocare, secțiunea 1.5 definește indicatorul ST.1 ca „puterea instalată a centralei de producere a energiei electrice din surse regenerabile existentă”, iar criteriul de eligibilitate de la capitolul 2.4 lit. o) vorbește tot despre „centrala de producere existentă”. Explicația pragurilor, din aceeași secțiune, spune însă că cele 2 ore sunt „durata minimă de stocare raportată la puterea instalată eligibilă a centralei fotovoltaice” și repetă formula la 4 ore. Instituția care are o microhidrocentrală sau o centrală pe biomasă nu poate stabili din text dacă proiectul ei intră sub regulă sau este exclus, deși apelul finanțează stocarea legată la orice instalație existentă de producere din surse regenerabile. Ghidul pentru centrale solare face eroarea simetrică, la capitolul 2.4 lit. q): cere ca stocarea să fie dimensionată „la puterea nominală instalată a centralei de producere existente”, iar în continuarea aceleiași fraze definește reperul de calcul drept „puterea instalată eligibilă a centralei fotovoltaice propuse prin proiect”. Cum acest apel admite expres proiecte pe amplasamente unde există deja o capacitate solară, cu condiția contorizării separate, aceeași frază indică acolo două puteri de referință diferite. În ambele cazuri este vorba de un criteriu a cărui nerespectare atrage respingerea proiectului.

Analiza redacției

Ghidurile rezolvă o problemă reală și o rezolvă generos. O primărie, un spital sau o școală care își montează panouri și baterii nu are de unde să scoată cofinanțare, iar formula de 100% din cheltuielile eligibile, cu prefinanțare de până la 30%, este singura care funcționează pentru bugete locale strânse. Lista beneficiarilor a fost gândită larg, condițiile tehnice sunt scrise cu praguri verificabile, nu cu formulări elastice, iar interdicția tehnologiilor pe bază de plumb, NiCd și NiMH arată că textul a fost scris de cineva care știe ce se cumpără pe piață. Partea slabă nu este generozitatea, ci aritmetica dintre cele două plafoane și tăcerea în privința calendarului.

Prima observație iese din alăturarea celor două ghiduri, care altfel se citesc separat. La linia de stocare, ministerul acceptă până la 200.000 de euro fără TVA pentru fiecare MWh instalat, iar nota de subsol spune că valoarea a fost stabilită pe baza analizei pieței. În apelul solar, același minister cere ca fiecare MW de panouri să fie însoțit de o baterie de 2 până la 4 ore, adică între 2 și 4 MWh, și plafonează tot ansamblul la 900.000 de euro pe MW instalat. Dacă aplicăm prețul pe care ministerul îl consideră acceptabil pentru stocare, bateria minimă obligatorie consumă 400.000 de euro din plafon, iar cea maximă permisă, 800.000. Rămân între 500.000 și 100.000 de euro pe MW pentru centrala fotovoltaică propriu-zisă, pentru construcții, racord, proiectare, diriginte de șantier și probe. Plafoanele au fost calculate separat și nu comunică între ele, iar solicitantul care își dimensionează bateria la maximul permis se trezește că restul proiectului trebuie plătit din bugetul local, deși ghidul îi promite 100% din cheltuielile eligibile.

A doua observație privește tot dimensionarea, dar din unghiul metodei. Regula „între 2 și 4 ore” apare în ambele ghiduri, însă se aplică la lucruri diferite. La stocare se raportează la energia utilizabilă, adică la capacitatea nominală înmulțită cu adâncimea de descărcare, care trebuie să fie de cel puțin 80%. La solar se raportează direct la capacitatea nominală. Pentru aceeași putere a centralei, primul ghid cere o baterie nominală cu cel puțin un sfert mai mare decât al doilea, fără ca vreunul dintre texte să explice de ce. Amândouă ghidurile poartă, de altfel, urme din celălalt: obligația de monitorizare din ghidul de stocare vorbește despre o centrală solară pentru autoconsum, iar criteriul tehnic din ghidul solar despre o centrală existentă. Tot de aici iese și limita reală a liniei de stocare: ca să atingă plafonul de 10 milioane de euro, un solicitant ar avea nevoie de 50 MWh instalați, adică de o energie utilizabilă de 40 MWh, adică de o centrală regenerabilă existentă de cel puțin 10 MW. Foarte puține instituții publice din România au așa ceva. Pentru restul, calculul arată altfel: o centrală de 400 kW dă dreptul la cel mult 400.000 de euro, una de 100 kW la cel mult 100.000. Cele 150 de milioane de euro ale apelului nu vor fi împărțite între cincisprezece beneficiari mari, cum ar sugera plafonul, ci între câteva sute sau chiar peste o mie de proiecte mici, iar volumul de dosare pe care trebuie să le proceseze Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este cu totul altul față de cel pe care îl sugerează bugetul.

A treia observație e despre timp și despre cine îl suportă. Banca Europeană de Investiții a confirmat cele două investiții prioritare la 6 octombrie 2025, Comisia Europeană a decis plata la 10 decembrie 2025, iar ghidurile apar la 340, respectiv 275 de zile după aceste momente, cu referate interne datate chiar în ziua semnării ordinelor. Termenul de finalizare a investițiilor a rămas însă la 31 decembrie 2029, iar din cele 1.207 zile care au mai rămas se scade tot ce trece până la deschiderea sesiunii, care nu are dată. În acest timp, ghidurile impun destinatarului termene rigide: cinci zile lucrătoare pentru răspunsul la clarificări, sub sancțiunea respingerii, cel mult două runde de clarificări, respingere pentru documentul netransmis la timp în contractare. Termenele administrației, în schimb, trimit fără excepție la „procedura operațională”: termenul de depunere a contestațiilor, termenul de soluționare a lor, termenul de încărcare a documentelor la contractare. Procedura aceea nu a fost publicată odată cu ghidurile. Asimetria e vizibilă și în forma actului: anexa reprodusă în Monitorul Oficial păstrează în antet spațiile goale „nr. ………./……………..”, adică numărul și data ordinului care o aprobă, iar pe copertă scrie „Versiunea 0 – 2026”.

În fine, merită spus limpede ce înseamnă „primul venit, primul evaluat” pentru o comună mică. Nu există punctaj, nu există criterii de departajare și nu există rezervă pe categorii de solicitanți. Instituția care are deja studiu de fezabilitate, hotărâre de consiliu și extras de carte funciară curat depune în prima zi. Cea care abia află de apel are nevoie de o ședință de consiliu, de o achiziție de servicii de proiectare și de un studiu întocmit cu personal autorizat ANRE, adică de luni întregi. Când fereastra se va deschide fără preaviz lung, diferența dintre cele două nu va fi de calitate a proiectului, ci de vechime a dosarului.

Ce ar trebui schimbat

Data de deschidere și data de închidere a sesiunii, scrise în capitolul 1.2 al fiecărui ghid, sau cel puțin un preaviz minim între anunț și prima zi de depunere. Efect: solicitantul știe de câte luni dispune pentru studiul de fezabilitate și pentru hotărârea de consiliu, iar sancțiunea respingerii automate capătă un termen la care să se raporteze.
Corectarea obligației 2 din capitolul 8 al ghidului de stocare, ca să privească sistemul de stocare finanțat, nu o centrală solară. Efect: în cei cinci ani de monitorizare, finanțatorul poate cere exact ce a plătit, iar beneficiarul știe pentru ce răspunde. Așa cum e scrisă acum, obligația vizează un echipament din afara proiectului.
Corelarea plafonului de 900.000 de euro pe MW cu prețul de 200.000 de euro pe MWh de stocare, prin fie majorarea plafonului, fie stabilirea unui plafon separat pentru componenta de stocare, ca la primul apel. Efect: un proiect care respectă cerința minimă de 2 ore de stocare nu mai ajunge să plătească panourile din bugetul local, iar promisiunea de 100% din cheltuielile eligibile rămâne valabilă în cifre, nu doar în principiu.
Publicarea procedurii operaționale la care trimit ambele ghiduri, odată cu ghidurile. Efect: termenul de depunere a contestației, termenul de soluționare și termenul de returnare a contractului semnat devin cunoscute înainte de depunere, nu după ce un proiect a fost deja respins.
O regulă explicită despre cumulul celor două apeluri pentru același solicitant. Efect: instituția care are nevoie și de panouri noi pe o clădire, și de baterii la o centrală existentă află din ghid dacă poate cere de două ori câte 10 milioane de euro sau dacă plafonul este unic pe beneficiar, în loc să afle la evaluare.
Uniformizarea regulii de dimensionare a stocării între cele două ghiduri, prin raportarea la aceeași mărime, energia utilizabilă sau capacitatea nominală, și numirea consecventă a centralei de referință. Efect: aceeași centrală de 1 MW primește aceeași cerință de baterie indiferent de apel, iar proiectanții nu mai trebuie să țină minte că intervalul „2 până la 4 ore” înseamnă altceva în fiecare dintre cele două documente și se raportează, în același ghid, când la o centrală fotovoltaică, când la una existentă.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 774 din 11 septembrie 2026 168 de pagini PDF, 1,9 MB actul începe la pagina 2

Deschide PDF-ul oficial Descarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Ordinul ministrului energiei, interimar, nr. 1.065 din 8 septembrie 2026 pentru aprobarea Ghidului solicitantului — Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare — Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie pentru entități publice și Ordinul ministrului energiei, interimar, nr. 1.066 din 8 septembrie 2026 pentru aprobarea Ghidului solicitantului — Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare — Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice

EMITENT: Ministerul Energiei

Publicat în: M. Of. nr. 774 din 11 septembrie 2026

Cele două ordine sunt reproduse integral. Ghidurile aprobate ca anexe însumează 163 de pagini în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 bis din 11 septembrie 2026, iar mai jos sunt redate cuprinsul fiecăruia și capitolele care decid accesul la finanțare: perioada de depunere, acțiunile și activitățile finanțabile, tipurile de solicitanți, bugetul apelului, plafoanele ajutorului, condițiile de eligibilitate a proiectului și monitorizarea ex post. Tabelele de cheltuieli eligibile, formularele, grilele de verificare și celelalte anexe se consultă în ediția oficială, disponibilă mai sus în format PDF.

ORDIN nr. 1.065 din 8 septembrie 2026 pentru aprobarea Ghidului solicitantului — Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare — Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie pentru entități publice

Având în vedere: — prevederile art. 10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare; — Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre, cu modificările și completările ulterioare; — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare; — Confirmarea Băncii Europene de Investiții din data de 6 octombrie 2025 privind investiția prioritară MF 2025-2 RO 0-003 — Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie pentru autoritățile publice; — Decizia Comisiei Europene nr. C(2025) 8841 final din 10.12.2025 privind plata fondurilor din Fondul pentru modernizare conform Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului — al doilea ciclu bianual de plată din 2025; — Referatul Direcției generale investiții nr. 202.426 din 8.09.2026 privind necesitatea aprobării Ghidului solicitantului — Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare — Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie pentru entități publice, în temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei, cu modificările și completările ulterioare, ministrul energiei, interimar, emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă Ghidul solicitantului — Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare — Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie pentru entități publice, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data publicării.

Art. 3. — Direcția generală investiții din cadrul Ministerului Energiei duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul energiei, interimar,
Ilie-Gavril Bolojan

București, 8 septembrie 2026.
Nr. 1.065.

*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.

Anexă la Ordinul ministrului energiei, interimar, nr. 1.065/2026 — Ghidul solicitantului (extras)

CUPRINS

CAPITOLUL 1. INFORMAȚII DESPRE PROCEDURA DE SELECȚIE A PROIECTELOR 1.1 Domeniul de investiţii aferent și obiectivul specific 1.2 Perioada de depunere a propunerilor de proiecte 1.3 Acțiunile și activitățile finanțabile 1.3.1 Acțiunile finanțabile 1.3.2 Activitățile eligibile 1.4 Tipuri de solicitanți 1.5 Indicatori 1.6 Alocarea stabilită pentru selecția proiectelor 1.7 Valoarea maximă a finanțării din Fondul pentru modernizare. 1.8 Valoarea ajutorului public nerambursabil 1.9 Dubla finanţare

CAPITOLUL 2. REGULI PENTRU ACORDAREA FINANȚĂRII 2.1 Evaluarea conformității administrative a Cererii de finanțare 2.2 Verificarea eligibilității 2.3 Eligibilitatea solicitantului 2.4 Eligibilitatea proiectului de investiție 2.5 Eligibilitatea cheltuielilor

CAPITOLUL 3. COMPLETAREA CERERII DE FINANȚARE 3.1 Modalitatea de completare a Cererii de finanțare 3.1.1. Obiectivele și rezultatele proiectului 3.1.2. Descrierea investiției 3.1.3. Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIMb) și respectarea principiului DNSH 3.1.4. Studiul de fezabilitate 3.1.5. Elaborarea bugetului 3.1.6. Responsabil de proiect 3.1.7. Documente obligatorii la depunerea Cererii de finanțare

CAPITOLUL 4. CONTRACTAREA PROIECTELOR

CAPITOLUL 5. Depunerea și soluționarea contestațiilor

CAPITOLUL 6. REGULI PRIVIND ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ 6.1 Cadrul Legal și Procedural 6.2 Principiile de Bază ale Achizițiilor Publice

CAPITOLUL 7. IMPLEMENTAREA FINANCIARĂ A PROIECTULUI 7.1. Mecanismul prefinanțării 7.2. Mecanismul cererii de plată 7.3. Mecanismul cererii de rambursare aferentă cererii de plată 7.4. Mecanismul rambursării cheltuielilor efectuate

CAPITOLUL 8 MONITORIZAREA EX POST A PROIECTELOR

CAPITOLUL 9 TERMENI ȘI EXPRESII SPECIFICE 9.1 Reguli de interpretare 9.2 Abrevieri ANEXE

1.2 Perioada de depunere a propunerilor de proiecte Procedura de selecție a proiectelor conform principiului „primul venit, primul evaluat”, cu respectarea condițiilor din ghid, corelată cu obiectivele Fondului pentru Modernizare și în limita bugetului alocat.

Lansarea apelului de proiecte se va derula în urma publicării pe site-ul Ministerului Energiei, precum și pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a unui anunț dedicat care va cuprinde toate detaliile aferente derulării apelului. Cererile de finanțare, împreună cu toate documentele solicitate prin prezentul ghid se vor depune online în sistemul informatic al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Proiectele vor trece în etapa de contractare pe măsură ce acestea sunt aprobate la finanțare, ca urmare a finalizării procesului de verificare administrativă și a eligibilității, în limita bugetului disponibil al apelului. Atenție! Proiectele depuse în afara perioadei de depunere, vor fi respinse automat. De asemenea, proiectele care vor fi identificate ca fiind depuse cu ajutorul unor programe automate vor fi excluse. 1.3 Acțiunile și activitățile finanțabile 1.3.1 Acțiunile finanțabile În cadrul acestui apel de proiecte vor putea fi finanțate proiecte care au ca obiectiv implementarea unei capacități noi de stocare a energiei electrice în spatele contorului, conectată la o instalație existentă de producere a energiei din surse regenerabile.

În acest sens, se vor finanța investiții care vizează stocarea energiei electrice în spatele contorului, conectată la o instalație existentă de producere a energiei din surse regenerabile, în vederea utilizării energiei pentru autoconsum/optimizare consum, cu respectarea condițiilor de eligibilitate prevăzute la cap. 2.2. Valoarea grantului care poate fi acordat în cadrul acestui apel nu poate depăși suma maximă de 10 milioane euro pe beneficiar (pentru proiectul propriu și valorile aferente participării în parteneriate). 1.3.2 Activitățile eligibile Următoarele activități prevăzute în proiect sunt eligibile:

a) achiziționarea de instalații/echipamente noi pentru construirea de capacități noi de stocare a energiei electrice din surse regenerabile de energie;

b) construcții aferente care fac strict obiectul proiectului de stocare a energiei electrice din surse regenerabile de energie.

c) cheltuielile cu montajul şi punerea în funcţiune a instalaţiilor/echipamentelor pentru construirea de capacități noi de stocare a energiei electrice din surse regenerabile. Atenție! În cadrul acestui apel nu sunt eligibile: • Proiectele prin care este propusă înlocuirea integrală a unor capacități existente de stocare a energiei electrice („rip & replace”), inclusiv cele finanțate anterior din fonduri publice, precum și proiectele care generează dublă finanțare pentru aceleași componente/cheltuieli. • Proiectele care vizează achiziția de echipamente (instalații/echipamente/ansambluri) care nu dețin marcaj CE, și/sau nu respectă cerințele de conformitate aplicabile și legislația națională și europeană incidentă pentru punerea pe piață și punerea în funcțiune. • Proiectele care utilizează tehnologii de stocare pe bază de plumb, NiCd, NiMH.

Proiectele care propun capacități de stocare dimensionate în afara cerinței minime/ maxime prevăzute de ghid, respectiv care nu asigură o durată de stocare echivalentă între 2 și 4 ore la puterea instalată a centralei existente, conform condițiilor de eligibilitate tehnică. 1.4 Tipuri de solicitanți Solicitanții eligibili sunt: • Unitățile administrativ teritoriale, sub-diviziuni ale unităților administrativ teritoriale, • Unitățile și subunitățile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, • Unitățile din sistemul administrației penitenciare, • Spitalele finanțate integral din fonduri publice, • Instituții publice, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, (inclusiv entitățile publice din subordinea/coordonarea acestora, exclusiv Regiile autonome și societățile cu capital de stat), • Cultele recunoscute oficial în România și unitățile de cult aparținând cultelor religioase, definite potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată, • Instituțiile de învățământ superior de stat, • Institutele naționale, institutele, centrele sau stațiunile de cercetare-dezvoltare, de drept public, astfel cum sunt acestea prevăzute în O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare, • Asociațiile de dezvoltare intercomunitară constituite conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, • Centrele sociale și centrele de îngrijiri paliative finanțate integral din fonduri publice, • Agenția Națională pentru Sport, inclusiv instituțiile subordonate, • Comitetul Olimpic și Sportiv Român, inclusiv instituțiile subordonate. • Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în condițiile în care acestea prestează o misiune de serviciu public a cărei finanțare reprezintă ajutor existent, în acceptiunea legislației europeane din domeniul ajutor de stat. Beneficiarii trebuie să demonstreze că investiția finanțată va fi utilizată în scopul reducerii costului cu energia necesară pentru prestarea serviciului public încredințat și va conduce la diminuarea, în consecință, a subvenției/ compensației plătite de stat.

Pot fi eligibile și parteneriatele realizate între entitățile de mai sus, în baza acordului de parteneriat încheiat anterior depunerii cererii de finanțate şi întocmit conform Anexei5 la prezentul ghid, care se va depune odată cu cererea de finanțare. Atenție! În scopul asigurării unei IDENTITĂȚI VIZUALE armonioase şi pentru respectarea unitară a regulilor privind vizibilitatea, beneficiarii vor trebui să aplice cel puțin măsurile minime obligatorii din cadrul Manualului de identitate vizuală pentru Fondul pentru modernizare, elaborat de Ministerul Energiei şi disponibil la adresa: https://energie.gov.ro/wpcontent/uploads/2025/04/MIV-FM_07.04.2025.pdf.

1.6 Alocarea stabilită pentru selecția proiectelor Bugetul total estimat al apelului este echivalentul în lei a:

Acțiune Buget (euro) Realizarea capacităților noi de stocare energie din surse regenerabile pentru entități publice 150.000.000 Bugetul alocat apelului de proiecte se angajează în temeiul principiului „primul venit, primul evaluat”, cu respectarea condițiilor din Ghidul solicitantului. La semnarea contractului, pentru conversia în lei a ajutorului acordat beneficiarilor se va folosi cursul BCE valabil în prima zi a anului aferent semnării contractului.

Finanțarea se acordă în procent de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 10.000.000 euro pe beneficiar. 1.7 Valoarea maximă a finanțării din Fondul pentru modernizare. Pentru proiectele finanțate în temeiul principiului „primul venit, primul evaluat”, cu respectarea condițiilor din Ghidul solicitantului, valoarea ajutorului public acordat din bugetul FM acoperă maximum 100% din cheltuielile eligibile.

Cheltuielile neeligibile, inclusiv cele care intervin prin depășirea plafoanelor privind valoarea valoarea ajutorului public nerambursabil solicitat per MWh instalat, sunt în sarcina beneficiarului. Cheltuielile eligibile sunt reprezentate de costurile de investiție, conform tabelului de mai jos.

Pentru evitarea riscurilor unor practici neconcurențiale (înțelegeri de cartel), valoarea ajutorului public nerambursabil solicitat pe MWh instalat se va încadra în 200.000 euro¹ fără TVA. Finanțarea se acordă în lei sub formă de prefinantare și de rambursare a cheltuielilor efectuate și nu poate depăși 10 milioane euro pe beneficiar (pentru proiectul propriu și valorile aferente participării în parteneriate), echivalent în lei la cursul de schimb utilizat de la cursul BCE valabil în prima zi a anului aferent semnării contractului.

Diferența până la valoarea totală a proiectului se acoperă de către beneficiar. Acesta trebuie să asigure contribuția financiară pentru cheltuielile neeligibile. Solicitantul va avea în vedere, la întocmirea bugetului de proiect, condițiile de eligibilitate a cheltuielilor și plafonul maxim al ajutorului public nerambursabil acordat, menționat mai sus. Proiectele depuse se vor evalua în baza grilei de verificare a conformității administrative și a eligibilității prezentată în Anexa nr. 2 la prezentul ghid . 1.8 Valoarea ajutorului public nerambursabil Condițiile ce trebuie respectate in vederea acordării ajutorului public nerambursabil sunt următoarele:

Ajutorul public nerambursabil nu se acordă unei autorități publice aflată în incapacitate de plată/în stare de insolvenţă conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 35/2016 sau altor acte normative, după caz. 1.9 Dubla finanţare Pentru acelaşi beneficiar şi aceleaşi cheltuieli eligibile, ajutorul public acordat nu se poate cumula cu nicio altă finanțare.

Finanţarea se acordă instalaţiilor noi. În situația identificării unei duble finanțări sau a unei nereguli, intervine rezilierea contractului de finanțare, cu recuperarea sumelor acordate, în baza deciziei de reziliere a contractului emise de Finanțator, în conformitate cu prevederile art. 23 din OUG nr. 60/2022, coroborate cu prevederile OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora și ale HG nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

2.4 Eligibilitatea proiectului de investiție Proiectele depuse în cadrul măsurii Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie pentru entități publice din cadrul Programul-cheie 1: Sprijin pentru realizarea de noi centrale electrice şi sisteme de încălzire-răcire bazate pe surse regenerabile de energie şi pentru realizarea de capacităţi de stocare a energiei electrice; aferent Fondului pentru modernizare în România trebuie să respecte următoarele condiții:

a) Proiectul de investiție se încadrează în categoriile de acțiuni finanțabile, eligibile menționate în prezentul Ghid; • Se verifică în secțiunile Obiectivele proiectului, Descrierea proiectului din Cererea de finantare, precum si din Studiul de Fezabilitate

b) Valoarea ajutorului public nerambursabil solicitat per MWh instalat este de maximum 200.000 euro fără TVA: • Se verifică în Bugetul de la Cererea de Finanțare

c) Proiectul este implementat pe teritoriul României; • Se probează prin secțiunea Amplasarea proiectului din Cererea de finanțare și amplasamentul stabilit în Studiul de Fezabilitate

d) Durata de implementare a proiectului, respectiv investițiile vor fi finalizate, inclusiv punerea în funcțiune, până la data de 31.12.2029; • A se vedea Cererea de finanțare și Studiul de fezabilitate.

e) Valoarea ajutorului public nerambursabil solicitat nu depășește 10 milioane EUR pe beneficiar (pentru proiectul propriu și valorile aferente participării în parteneriate), echivalent în lei la cursul BCE valabil la data întocmirii studiului de fezabilitate; • A se vedea secțiunea Buget indicativ din Cererea de finanțare și Declarația unică a solicitantului, parte integrantă din Cererea de finanțare.

f) Proiectul a fost aprobat în condițiile legislației aplicabile; Se probează prin: • documentele de aprobare a proiectului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (după caz, HCL/HCJ, HG, Hotărâre CA/altele asemenea care să angajeze instituția, după caz, care să cuprindă cel puțin, dar fără a se limita la acestea, următoarele: denumirea proiectului, valoarea totală (din care eligibilă și neeligibilă), numele reprezentantului legal/responsabilului pentru implementarea proiectului.

g) Proiectul respectă reglementările naționale și comunitare privind eligibilitatea cheltuielilor, promovarea egalității de șanse și politica nediscriminatorie, dezvoltarea durabilă, achizițiile publice, informare și publicitate, precum și orice alte prevederi legale aplicabile fondurilor europene; • Declaraţia unica a solicitantului – parte integrantă la Cererea de finanţare; • Planul de informare și publicitate care se va elabora luând în considerare măsurile minime obligatorii din cadrul Manualului de identitate vizuală, elaborat de Ministerul Energiei și care va cuprinde, fără a se limita la, activitățile ce vor fi derulate, bugetul alocat acestora, etc.

h) Proiectul nu a mai beneficiat de finanţare din fonduri publice;

l) Proiectul trebuie să vizeze construirea unei instalații de stocare a energiei electrice de tipul „în spatele contorului” conectată la o instalație existentă de producere a energiei din surse regenerabile. Se probează cu: • Certificatul de racordare a instalației de producere a energiei electrice din surse regenerabile – (în situația în care instalația de producere este finalizată) • Contract de finanțare/documente de achiziții/documentele de aprobare a proiectului pentru instalația de producție a energiei regenerabile, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (după caz, HCL/HCJ, HG, Hotărâre CA/altele asemenea care să angajeze instituția, după caz, care să cuprindă cel puțin, denumirea proiectului, valoarea totală (din care eligibilă și neeligibilă), asigurarea cofinanțării proiectului și acoperirea contravalorii cheltuielilor neeligibile) – (în situația în care instalația de producere este în implementare) • Cererea de finanțare – Declarația unică la Ghidul Solicitantului

m) Proiectul nu face parte din categoria: • Proiectelor prin care este propusă înlocuirea de capacități vechi de stocare a energiei electrice; • Proiectelor care reprezintă proiecte combinate de energie din surse regenerabile și de stocare (în spatele contorului), sau în cazul în care capacitatea de stocare nu este conectată la o instalație existentă de producere a energiei din surse regenerabile. • Proiectelor care propun capacități de stocare în baterii care utilizează tehnologii pe bază de plumb, NiCd sau NiMH; • Proiectelor care vizează stocarea energiei exclusiv extrasă din SEN; • Proiectelor care au beneficiat de finanțare pentru sisteme de stocare energie electrică din alte programe de finanțare nerambursabile;

Se probează cu: • Declarația unică a solicitantului (parte integrantă din Cererea de finanțare) • Studiul de Fezabilitate

n) Sistemul de stocare propus la finanțare trebuie să asigure compatibilitatea tehnică cu instalația de producție existentă, fără modificarea acesteia: Se probează prin: • SF sau printr-un document anexă la SF, asumat de către proiectant.

o) Capacitatea sistemului de stocare trebuie dimensionată astfel încât să asigure stocarea energiei produse la puterea nominală instalată a centralei de producere existente pentru o durată de minimum 2 ore și maximum 4 ore, respectiv 2 x P_RES≤ E_use ≤ 4 × P_RES (kWh). Această condiție este echivalentă cu o durată de stocare între 2 și 4 ore, calculată ca: T = E_use / P_RES, unde E_use = E_nom × DoD. E_use se exprimă în kWh, iar P_RES în kW Se probează cu: • Studiul de Fezabilitate • Cererea de finanțare Proiectul va include un sistem de management energetic (EMS) și contorizare distinctă, care să permită evidențierea separată a: producției din sursa regenerabilă, energiei încărcate/descărcate din sistemul de stocare, consumului din rețea și, după caz, injecției în rețea. Strategia de operare a bateriei se descrie în Studiul de fezabilitate și se corelează cu profilul de consum al beneficiarului.

p) În vederea asigurării unei soluții de stocare funcționale, sigure și verificabile, sistemul de stocare propus trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele cerințe tehnice minime: o Adâncimea de descărcare utilizabilă (DoD) a sistemului de stocare: DoD ≥ 80%; o Randamentul global al ciclului de încărcare–descărcare (round-trip efficiency): η_RT ≥ 85%; o Garanție minimă: minim 10 ani și/sau un prag minim de cicluri/throughput garantat de producător, conform documentației tehnice; o Sistemul de stocare va include BMS, protecții și funcții de jurnalizare, astfel încât să permită evidențierea și raportarea, cel puțin, a energiei încărcate/descărcate și a exportului către rețea (după caz); o Echipamentele livrate trebuie să fie noi și să respecte cerințele de conformitate aplicabile (inclusiv marcaj CE) și standardele tehnice aplicabile, precum și legislația națională și europeană incidentă privind punerea pe piață și punerea în funcțiune. Nu se acceptă echipamente care fac obiectul unor interdicții/limitări rezultate din regimul de sancțiuni aplicabil la nivelul Uniunii Europene. 2.5 Eligibilitatea cheltuielilor Pentru a fi eligibile în vederea finanțării prin Fondul pentru Modernizare, toate cheltuielile trebuie să respecte prevederile reglementărilor de mai sus, să corespundă obiectivelor Fondului pentru Modernizare, să fie indispensabile atingerii obiectivelor proiectului, să fie incluse în cererea de finanțare aprobată și defalcate în bugetul prezentat în Cererea de finanțare.

CAPITOLUL 8 MONITORIZAREA EX POST A PROIECTELOR Monitorizarea finanţării acordate în cadrul programului, a investiţiilor realizate, precum şi a respectării condiţiilor prevăzute în prezentul ghid se face de către finanțator pe o perioadă de cinci ani de la data punerii în funcțiune a investiției. Beneficiarii au următoarele obligaţii pe perioada de monitorizare:

1. să utilizeze bunurile achiziţionate prin program cu diligenţele unui bun proprietar;

2. să menţină în funcţiune sistemul de producere a energiei electrice din surse regenerabile solare pentru autoconsum;

3. să permită/să ia toate măsurile necesare pentru a se permite reprezentanţilor finanțatorului şi al instituţiilor abilitate să verifice şi să controleze modul în care sunt îndeplinite obiectivele proiectului, inclusiv prin vizite la faţa locului;

4. să permită accesul persoanelor autorizate în vederea colectării datelor referitoare la energia electrică produsă şi, după caz, livrată în reţeaua naţională de distribuţie a energiei electrice;

5. să furnizeze şi să transmită finanțatorului orice informaţie sau documente relevante, solicitate în mod rezonabil de către aceasta, în termenul prevăzut în procedura operațională;

6. să nu afecteze investiţia finanţată şi funcţionarea acesteia prin modificarea imobilului pe care se implementează proiectul;

7. să nu înstrăineze către terți imobilul pe care se implementează proiectul. Transferurile de proprietate sau de administrare între entități publice (ca urmare a reorganizărilor administrative, fuziunilor, comasărilor de instituții publice, schimbării subordonării ierarhice) sunt permise, cu condiția menținerii destinației publice a imobilului și a continuării operării investiției finanțate, prin notificarea prealabilă a finanțatorului.

[…]

ORDIN nr. 1.066 din 8 septembrie 2026 pentru aprobarea Ghidului solicitantului — Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare — Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice

Având în vedere: — prevederile art. 10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare; — Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre, cu modificările și completările ulterioare; — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare; — Confirmarea Băncii Europene de Investiții din data de 6 octombrie 2025 privind investiția prioritară MF 2025-2 RO 0-002 — Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice; — Decizia Comisiei Europene nr. C (2025) 8.841 final din 10.12.2025 privind plata fondurilor din Fondul pentru modernizare conform Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului — al doilea ciclu bianual de plată din 2025; — Referatul Direcției generale investiții nr. 202.427 din 8.09.2026 privind necesitatea aprobării Ghidului solicitantului — Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare — Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice, în temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei, cu modificările și completările ulterioare, ministrul energiei, interimar, emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă Ghidul solicitantului — Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare — Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data publicării.

Art. 3. — Direcția generală investiții din cadrul Ministerului Energiei duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul energiei, interimar,
Ilie-Gavril Bolojan

București, 8 septembrie 2026.
Nr. 1.066.

Anexă la Ordinul ministrului energiei, interimar, nr. 1.066/2026 — Ghidul solicitantului (extras)

Cuprins

CAPITOLUL 1. INFORMAȚII DESPRE PROCEDURA DE SELECȚIE A PROIECTELOR 1.1• Domeniul de investiţii aferent și obiectivul specific 1.2 Perioada de depunere a propunerilor de proiecte 1.3 Acțiunile și activitățile finanțabile 1.3.1 Acțiunile finanțabile 1.3.2 Activităţile eligibile 1.4 Tipuri de solicitanţi 1.5 Indicatori 1.6 Alocarea stabilită pentru selecția proiectelor 1.7 Valoarea maximă a finanțării din Fondul pentru modernizare 1.8 Ajutor public nerambursabil 1.9 Dubla finanţare

CAPITOLUL 3. COMPLETAREA CERERII DE FINANȚARE 3.1 Modalitatea de completare a Cererii de finanțare 3.1.1• Descrierea investiţiei 3.1.2• Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIMb) și respectarea principiului DNSH 3.1.3• Studiul de fezabilitate 3.1.4• Elaborarea bugetului 3.1.5• Responsabil de proiect 3.1.6• Documente obligatorii la depunerea Cererii de finanțare

CAPITOLUL 4. CONTRACTAREA PROIECTELOR

CAPITOLUL 5. Depunerea și soluționarea contestațiilor 6.1 Cadrul legal și procedural 6.2 Principiile de bază ale achizițiilor publice

CAPITOLUL 7. IMPLEMENTAREA FINANCIARĂ A PROIECTULUI 7.1. Mecanismul prefinanțării 7.2 Mecanismul cererii de plată 7.3 Mecanismul cererii de rambursare aferentă cererii de plată 7.4 Mecanismul rambursării cheltuielilor efectuate

CAPITOLUL 8 MONITORIZAREA EX POST A PROIECTELOR

CAPITOLUL 9 TERMENI ȘI EXPRESII SPECIFICE Reguli de interpretare Abrevieri ANEXE

Investițiile vor fi finalizate, respectiv instalate și conectate la rețea, inclusiv punerea în funcțiune, până la data de 31.12.2029. 1.2 Perioada de depunere a propunerilor de proiecte Procedura de selecție a proiectelor va fi conform principiului „primul venit, primul evaluat, cu respectarea condițiilor din ghid”, corelat cu obiectivele FM şi în limita bugetului alocat.

Lansarea apelului de proiecte se va derula în urma publicării pe site-ul Ministerului Energiei și pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a unui anunț dedicat care va cuprinde toate detaliile aferente derulării apelului. Cererile de finanțare, împreună cu toate documentele solicitate prin prezentul ghid se vor depune online în sistemul informatic al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Proiectele vor trece în etapa de contractare pe măsură ce acestea sunt aprobate la finanțare, ca urmare a finalizării procesului de verificare administrativă și a eligibilității, în limita bugetului disponibil al apelului. Se poate prelungi termenul de depunere în funcție de solicitările primite, de rata de contractare a proiectelor, deciziile de realocare a unor fonduri sau alte considerente. 1.3 Acțiunile și activitățile finanțabile 1.3.1 Acțiunile finanțabile În cadrul acestui apel de proiecte vor putea fi finanțate proiecte care au ca obiectiv realizarea capacităţilor noi de producere a energiei electrice din surse solare, cu instalații de stocare integrate. Proiectele pot să prevadă și instalarea de pompe de căldură.

Valoarea grantului care poate fi acordat în cadrul acestui apel nu poate depăși suma maximă de 10 milioane euro pe beneficiar (pentru proiectul propriu și valorile aferente participării în parteneriate). Atenție! Proiectele depuse în afara perioadei de depunere, stabilită prin prezentul ghid, vor fi respinse automat. De asemenea, proiectele care vor fi identificate ca fiind depuse cu ajutorul unor programe automate vor fi excluse. 1.3.2 Activităţile eligibile Următoarele activităţi prevăzute în proiect sunt eligibile:

a) Achiziţionarea de instalaţii/echipamente noi pentru construirea de capacități noi de producție a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate;

b) Achiziționarea pompelor de căldură, astfel cum sunt definite la capitolul 9 și a lucrărilor pe care le implică instalarea și punerea în funcțiune a acestora, reprezintă activități eligibile;

c) Construcţii care fac obiectul proiectului de investiție pentru producerea de energie electrică din sursă regenerabilă solară, cu capacități de stocare integrate;

d) Cheltuielile cu montajul şi punerea în funcţiune a instalaţiilor/echipamentelor pentru construirea de capacități noi de producție a energiei electrice din surse de energie solară, cu capacități de stocare integrate. Atenţie! În cadrul acestui apel nu sunt eligibile: • Proiectele prin care este propusă înlocuirea de capacități mai vechi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară; • Proiectele ce vizează extinderi ale capacităților de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară;

Notă: Construirea unei capacități de producere și stocare a energiei electrice a cărei funcționare depinde de o capacitate deja existentă și care nu poate fi contorizată și monitorizată separat nu este eligibilă, fiind considerată extindere. • Proiectele care nu sunt destinate 100% autoconsumului; • Proiectele care propun doar capacitate de stocare și/sau pompe de căldură; • Proiectele care nu au prevăzută capacitate de stocare integrată; • Proiectele care nu asigură o capacitate de stocare corespunzătoare unei durate minime de 2 ore și de maximum 4 ore la puterea nominală instalată a centralei de producere a energiei electrice din surse regenerabile; • Proiectele care propun capacități de stocare în baterii care utilizează tehnologii pe bază de plumb, NiCd sau NiMH; • Aparatele individuale de climatizare sau ansamblurile de aparate instalate punctual pentru răcirea ori încălzirea locală a unor încăperi, care nu sunt dimensionate pe baza necesarului termic și nu sunt integrate într-un sistem unitar de încălzire al clădirii sau al unei zone funcționale distincte; • Forajele aferente pompelor de căldură.

Proiectele propuse pentru locații unde deja există o capacitate de producție a energiei electrice din surse de energie solară pot fi eligibile cu condiția contorizării și monitorizării separate a acestora. NOTĂ: Pentru proiectele care includ pompe de căldură și/sau alți consumatori ce urmează a fi instalați, se acceptă supradimensionarea autoconsumului față de consumul probat prin facturi și va fi probat prin audit electroenergetic, studiul de fezabilitate și alte documente doveditoare.

Pentru situația în care este necesară estimarea consumului de energie electrică datorită măririi consumului existent sau consum suplimentar de energie prin instalare de noi consumatori, solicitantul va încărca la Cererea de finanțare în cadrul secțiunii ”Alte documente” următoarele documente, după caz:

a) Contracte de finanțare sau de execuție semnate de către solicitant prin care sunt declarați viitori consumatori;

b) Facturi fiscale/ extrase de cont/contracte care dovedesc achiziția de către solicitant a anumitor echipamente ce urmează a fi livrate în perioada următoare depunerii proiectului;

c) Alte documente justificative (exemplu contracte de furnizare echipamente, altele decât cele de la punctul a) sau memoriu justificativ cu lista de echipamente ori bilanț energetic, după caz), prin care solicitantul face dovada măririi consumului existent și a consumurilor de energie viitoare, conform consumului estimat cuprins în cadrul Studiului de fezabilitate. 1.4 Tipuri de solicitanţi Solicitanții eligibili sunt: • Unitățile administrativ teritoriale, sub-diviziuni ale unităților administrativ teritoriale; • Unitățile și subunitățile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională; • Unitățile din sistemul administrației penitenciare; • Spitalele finanțate integral din fonduri publice; • Instituții publice, astfel cum sunt definite de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare la art. 2 pct. 30, (inclusiv entitatile publice subordonate sau aflate sub autoritatea/în coordonarea acestora exclusiv Regiile autonome și societatile cu capital de stat);

Atenţie! În scopul asigurării unei IDENTITĂȚI VIZUALE armonioase şi pentru respectarea unitară a regulilor privind vizibilitatea, beneficiarii vor trebui să aplice cel puțin măsurile minime obligatorii din Manualul de identitate vizuală pentru Fondul pentru modernizare, elaborat de Ministerul Energiei şi disponibil la adresa: https://energie.gov.ro/wpcontent/uploads/2025/04/MIV-FM_07.04.2025.pdf

• Cultele recunoscute oficial în România, și unitățile de cult aparținând cultelor religioase, definite potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată; • Instituţiile de învăţământ superior de stat; • Institutele naționale, institutele, centrele și stațiunile de cercetare dezvoltare de drept public, astfel cum sunt acestea prevăzute în O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare; • Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară constituite conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ; • Centrele sociale și centrele de îngrijiri paliative finanțate integral din fonduri publice; • Agenția Națională pentru Sport, inclusiv instituțiile subordonate; • Comitetul Olimpic și Sportiv Român, inclusiv instituțiile subordonate. • Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în condițiile în care acestea prestează o misiune de serviciu public a cărei finanțare reprezintă ajutor existent, în acceptiunea legislației europeane din domeniul ajutor de stat. Beneficiarii trebuie să demonstreze că investiția finanțată va fi utilizată în scopul reducerii costului cu energia necesară pentru prestarea serviciului public încredințat și va conduce la diminuarea, în consecință, a subvenției/ compensației plătite de stat.

Pot fi eligibile și parteneriatele realizate între entitățile de mai sus, în baza acordului de parteneriat încheiat anterior depunerii cererii de finanțate şi întocmit conform Anexei 5 la prezentul ghid, și care se va depune odată cu cererea de finanțare. În cadrul acestui apel, solicitanții pot depune un singur proiect de investiții și pot fi membri în cel mult 3 parteneriate, iar valoarea grantului nu poate depăși 10 milioane de euro (pentru proiectul propriu și valorile aferente participării în parteneriate).

Sunt eligibile proiectele care prevăd instalarea unei capacități noi de producție a energiei electrice din surse regenerabile a carei putere aprobată pentru evacuare în rețea (injecție), indiferent de puterea totală instalată a invertoarelor sau a panourilor fotovoltaice, va fi de maximum 400 kW per loc de productie. Este obligatorie integrarea unui sistem de management dinamic al puterii capabil să monitorizeze în timp real fluxurile din punctul de delimitare si să plafoneze instantaneu și automat injecția de energie în rețeaua națională la pragul maxim autorizat de 400 kW, în momentele în care producția sistemului fotovoltaic depășește suma dintre autoconsumul instantaneu al locației și capacitatea de absorbție a sistemului de stocare.

În situația în care proiectul prevede mai multe obiective, solicitantul poate depune un singur Studiu de Fezabilitate care să integreze și să fundamenteze tehnic toate obiectivele propuse spre finanțare în cadrul aceleiași cereri.

1.6 Alocarea stabilită pentru selecția proiectelor Bugetul total estimat al apelului este echivalentul în lei a:

Acțiune Buget (euro) Realizarea capacităţilor noi de producere si stocare a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară, care pot include și pompe de căldură, pentru entități publice 500.000.000 Bugetul alocat apelului de proiecte se angajează în temeiul principiului ”primul venit, primul evaluat, cu respectarea condițiilor din ghid”. La semnarea contractului, pentru conversia în lei a ajutorului acordat beneficiarilor se va folosi cursul BCE valabil în prima zi a anului aferent semnării contractului.

Finanţarea se acordă în procent de maximum 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 10.000.000 euro pe beneficiar. 1.7 Valoarea maximă a finanțării din Fondul pentru modernizare Pentru proiectele finanțate în temeiul principiului ,,primul venit, primul evaluat, cu respectarea condițiilor din ghid”, valoarea ajutorului public acordat din bugetul FM acoperă maximum 100% din cheltuielile eligibile. Cheltuielile neeligibile, inclusiv cele care intervin prin depășirea plafoanelor privind valoarea ajutorului public nerambursabil solicitat per MW instalat, sunt în sarcina beneficiarului.

NOTĂ: • Autoconsumul se determină prin raportarea producției anuale estimate a capacității finanțate la consumul anual de referință al beneficiarului aferent locului/locurilor de consum declarate în proiect, potrivit indicatorului AC.3. • Nu sunt eligibile proiectele care propun investiții doar în capacități de stocare a energiei electrice și/sau pompe de căldură, fără investiții în capacități de producție de energie din sursă solară. • Energia stocată în capacitățile de stocare trebuie să provină în procent de 100% din instalația proprie de producție de energie electrică din sursă solară.

ATENȚIE! Ajutorul public nerambursabil aprobat nu se poate suplimenta. Costurile de operare a investiției nu sunt eligibile. TVA-ul eligibil este cel aferent cheltuielilor care fac obiectul ajutorului public nerambursabil, cu condiția să nu fie deductibil. Ulterior încheierii contractului de finanţare, beneficiarul nu va mai putea primi finanţări din alte surse publice pentru aceleaşi cheltuieli eligibile ale proiectului, sub sancţiunea rezilierii Contractului de finanţare şi a returnării sumelor rambursate.

Pentru evitarea riscurilor unor practici neconcurențiale (înțelegeri de cartel), valoarea ajutorului public nerambursabil solicitat pe MW instalat se va încadra în următoarele plafoane maxime¹:

a) Pentru proiectele care nu includ pompe de căldură: 900.000 euro/MW instalat, fără TVA;

b) Pentru proiectele care includ și pompe de căldură: 1.100.000 euro/MW instalat, fără TVA. Finanţarea se acordă în lei sub formă de avans și de rambursare a cheltuielilor efectuate şi nu poate depăşi 10 milioane euro pe beneficiar (pentru proiectul propriu și valorile aferente participării în parteneriate), echivalent în lei la cursul BCE valabil în prima zi a anului aferent semnării contractului.

Diferenţa până la valoarea totală a proiectului se acoperă de către solicitant. Acesta trebuie să asigure și contribuția financiară pentru cheltuielile neeligibile. Solicitantul va avea în vedere, la întocmirea bugetului proiectului, condiţiile de eligibilitate a cheltuielilor şi plafoanele maxime ale ajutorului public nerambursabil acordat, menţionate mai sus. Proiectele depuse se vor evalua în baza grilei de verificare a conformității administrative și a eligibilității, prezentată în Anexa nr. 2. 1 Costurile au fost stabilite pe baza metodei de analiză a pieței

2.4 Eligibilitatea proiectului de investiție Proiectele depuse în cadrul apelului privind Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice aferent Fondului pentru modernizare în România trebuie să respecte următoarele condiții:

a) Proiectul de investiţie se încadrează în categoriile de acțiuni finanțabile, eligibile menţionate în prezentul Ghid; • Se verifică în secțiunile Obiectivele proiectului, Descrierea proiectului din Cererea de finanțare, precum și din Studiul de Fezabilitate.

b) Proiectul de investiție este localizat în România • Se probează prin secțiunea Amplasarea proiectului din Cererea de finanțare și amplasamentul stabilit în Studiul de Fezabilitate.

c) Amplasamentul proiectului este clar stabilit? • Se prezintă Documentul privind localizarea investiției pentru imobilele pe care se propune a se realiza investiţia în cadrul proiectului care să cuprindă poziționarea exactă a investiției.

d) Proiectul vizează realizarea capacităților noi de producere a energiei electrice din surse solare și capacități de stocare integrate cu sau fără pompe de căldură. • Se probează prin Cererea de finanțare și Studiul de Fezabilitate.

e) Valoarea ajutorului public nerambursabil solicitat pe MW instalat este de maximum: • Pentru proiectele care nu includ pompe de căldură: 900.000 euro/MW instalat, fără TVA; • Pentru proiectele care includ și pompe de căldură : 1.100.000 euro/MW instalat, fără TVA.

f) În cazul proiectelor care includ sisteme de pompe de căldură, acestea trebuie să fie proiectate și dimensionate pentru asigurarea încălzirii spațiilor și/sau preparării apei calde de consum la nivelul clădirii, ansamblului de clădiri sau al unei zone funcționale distincte deservite. Sistemele de pompe de căldură pot utiliza energie aerotermală, geotermală sau hidrotermală și pot fi de tip aer-apă, sol-apă, apă-apă, aer-aer sau hibride, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiții:

a) să fie integrate într-o soluție tehnică unitară de încălzire a clădirii sau a zonei funcționale deservite, justificată prin Studiul de fezabilitate;

b) să fie dimensionate pe baza necesarului de putere termică și a necesarului anual de energie termică utilă;

c) să înlocuiască minimum 50% din energia termică utilă produsă în situația de referință din surse convenționale sau, după caz, să acopere minimum 50% din necesarul anual de energie termică utilă aferent spațiilor și consumurilor deservite;

d) să fie proiectate, testate și declarate potrivit standardelor SR EN 14511 și SR EN 14825 sau standardelor europene echivalente în vigoare, aplicabile tipului de echipament;

e) să aibă un coeficient sezonier de performanță pentru încălzire, SCOP, de minimum 3,5 pentru zona climatică medie, determinat potrivit SR EN 14825;

f) echipamentele și unitățile terminale să fie comandate și reglate în cadrul unui sistem coordonat sau centralizat de management al încălzirii;

g) funcția principală a sistemului finanțat să fie încălzirea spațiilor și/sau prepararea apei calde de consum; funcția de răcire poate fi inclusă ca funcție complementară. Nu sunt eligibile aparatele individuale de climatizare sau ansamblurile de aparate instalate punctual pentru răcirea ori încălzirea locală a unor încăperi, care nu sunt integrate într-o soluție unitară de încălzire și nu sunt dimensionate pe baza necesarului termic al clădirii sau al unei zone funcționale distincte, aparate de aer condiționat. • Se probează prin Studiul de fezabilitate, calculul necesarului termic, istoricul consumurilor de combustibil și/sau energie, schema instalației propuse și fișa de parametri tehnici minimi.

g) Proiectul nu a mai beneficiat de finanțare din fonduri publice; • Se va interoga atât baza de date a finanțatorului, cât și bazele de date ale tuturor instituțilori care finanțează investiții similare, de ex. Ministerului Energiei, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, etc., în vederea verificării posibilelor situații de dublă finanțare, pe baza protocoalelor semnate.

h) Durata de implementare a proiectului, respectiv investițiile vor fi finalizate, instalate și conectate la rețea până la data de 31.12.2029; • A se vedea Cererea de finanţare și Studiul de fezabilitate.

i) Valoarea ajutorului public nerambursabil solicitat nu depășește 100% din costurile eligibile și 10 milioane EUR pe beneficiar (pentru proiectul propriu și valorile aferente participării în parteneriate), echivalent în lei la cursul BCE valabil la data întocmirii studiului de fezabilitate; • A se vedea secțiunea Buget indicativ din Cererea de finanțare și Declarația unică a solicitantului, parte integrantă din Cererea de finanţare.

j) Proiectul a fost aprobat în condițiile legislației aplicabile; Se probează prin: • documentele de aprobare a proiectului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (după caz, HCL/HCJ, HG, Hotărâre CA/altele asemenea care să angajeze instituția, după caz, care să cuprindă cel puțin, dar fără a se limita la acestea, următoarele: denumirea proiectului, valoarea totală (din care eligibilă și neeligibilă), numele reprezentantului legal/responsabilului pentru implementarea proiectului.

k) Proiectul respectă reglementările naţionale şi comunitare privind eligibilitatea cheltuielilor,

p) Proiectul are capacitate de stocare integrată, iar tehnologia utilizată nu este pe bază de plumb, NiCd sau NiMH? Se probează prin: • Studiul de fezabilitate

q) Capacitatea sistemului de stocare trebuie dimensionată astfel încât să asigure stocarea energiei produse la puterea nominală instalată a centralei de producere existente pentru o durată de minimum 2 ore și maximum 4 ore, respectiv 2 h x P_PV≤ E_stoc ≤ 4 h x P_PV. Această condiție este echivalentă cu o durată de stocare între 2 și 4 ore, calculată ca: E_stoc reprezintă capacitatea nominală a sistemului de stocare, exprimată în MWh;

P_PV reprezintă puterea instalată eligibilă a centralei fotovoltaice propuse prin proiect, exprimată în MW. 2 h reprezintă durata minimă de stocare raportată la puterea instalată eligibilă a centralei fotovoltaice; 4 h reprezintă durata maximă de stocare raportată la puterea instalată eligibilă a centralei fotovoltaice. Se probează cu: • Studiul de Fezabilitate; • Cererea de finanțare; • Tabelul de calcul aferent indicatorului AC.5; • Parametri tehnici minimi asumați în Studiul de fezabilitate pentru P_PV și E_stoc.

Strategia de operare a bateriei se descrie în Studiul de fezabilitate și se corelează cu profilul de consum al beneficiarului.

r) Proiectul nu face parte din categoria: • proiectelor de investiții care sunt propuse pentru a înlocui capacități mai vechi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară; • Proiectelor care vizează stocarea energiei exclusiv extrasă din SEN; Se probează cu: • Cererea de finanțare; • Studiul de Fezabilitate

s) Procentul energiei electrice utilizată pentru autoconsum din totalul energiei produse este de 100% Se probează prin: • Studiul de fezabilitate (nu mai vechi de 2 ani) elaborat în conformitate cu prevederile HG nr. 907/2016 (din echipa de elaborare a studiului de fezabilitate va face parte obligatoriu personal autorizat de către ANRE în domeniul instalațiilor electrice). Studiul de fezabilitate depus se va accepta fără studii de specialitate, dacă acestea nu sunt disponibile în etapa de elaborare a acestuia; • Declarația unică – parte integrantă a Cererii de finanțare. 2.5 Eligibilitatea cheltuielilor Pentru a fi eligibile în vederea finanţării prin FM, toate cheltuielile trebuie să respecte prevederile reglementărilor legale, să corespundă obiectivelor FM, să fie indispensabile atingerii obiectivelor proiectului, să fie incluse în cererea de finanțare şi defalcate în bugetul prezentat în aceasta.