Pe scurt

  • Consiliul Uniunii Europene a adăugat zece persoane pe lista de sancțiuni care privește situația internă din Rusia, adică represiunea și încălcările drepturilor omului din această țară. Sunt rubricile 99 până la 108 din secțiunea persoanelor fizice a anexei IV la Regulamentul (UE) 2024/1485: șase judecători, două procuroare, un funcționar al Parchetului General și unul al Comisiei Electorale Centrale. Motivul comun este scoaterea partidului Iabloko din cursa pentru Duma de Stat, în septembrie 2026, și procesele intentate liderilor acestui partid.
  • În România, efectele se produc de la 28 septembrie 2026, fără lege de transpunere și fără vreo decizie a unei autorități române. Fondurile și resursele economice ale celor zece se îngheață, nimeni nu le mai poate pune bani sau bunuri la dispoziție, iar intrarea și tranzitul pe teritoriul țării se împiedică. Regulamentul aduce înghețarea, iar Decizia (PESC) 2026/2192, adoptată în aceeași zi, aduce interdicția de intrare.
  • Este un regim diferit de cel privind Ucraina, deși ambele poartă numele Rusiei. Acesta se întemeiază pe Regulamentul (UE) 2024/1485 și privește ce se întâmplă înăuntrul Rusiei. Cel privind integritatea teritorială a Ucrainei se întemeiază pe Regulamentul (UE) nr. 269/2014 și a primit, tot pe 28 septembrie 2026, alte zece persoane și șaptesprezece entități. Efectele practice seamănă, listele sunt separate, deci o verificare de conformitate se face pe toate, nu pe una.
Act: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2193 al Consiliului din 28 septembrie 2026 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2024/1485 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Rusia
Publicat: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2193 din 28 septembrie 2026
Intră în vigoare: 28 septembrie 2026, adică în ziua publicării, potrivit articolului 2 din regulament

Consiliul Uniunii Europene a adoptat pe 28 septembrie 2026 două acte care spun același lucru în două instrumente diferite și care adaugă zece nume pe lista sancțiunilor pentru represiunea internă din Rusia. Mecanismul este cel folosit cu patru zile mai devreme, la listarea fostei șefe a Russia Today France, dar temeiul juridic este altul, iar cei vizați sunt de data aceasta judecători, procurori și funcționari. Toți cei zece au participat, într-o formă sau alta, la excluderea partidului Iabloko din alegerile pentru Duma de Stat din septembrie 2026 sau la procesele penale intentate conducerii acestui partid, singurul care s-a opus deschis războiului dus de Rusia în Ucraina.

Cele două acte sunt Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2193 al Consiliului, adoptat în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1485, și Decizia (PESC) 2026/2192 a Consiliului, adoptată în temeiul articolului 29 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care modifică Decizia (PESC) 2024/1484. Împărțirea nu este o formalitate. Decizia este actul de politică externă și de securitate comună și este cea care obligă statele membre să împiedice intrarea sau tranzitul persoanei pe teritoriul lor, iar regulamentul este instrumentul care face înghețarea fondurilor direct aplicabilă în toate statele membre, fără nicio măsură națională. Am comparat cuvânt cu cuvânt anexele celor două acte: sunt identice, inclusiv coloana cu data includerii pe listă, 28 septembrie 2026.

Care este, de fapt, regimul acesta. Regulamentul (UE) 2024/1485 și Decizia (PESC) 2024/1484, ambele din 27 mai 2024, privesc situația din Rusia, adică ce se petrece înăuntrul țării: încălcările grave ale drepturilor omului, reprimarea societății civile și a opoziției democratice, activitățile care subminează grav democrația sau statul de drept în Rusia. Criteriile sunt scrise în articolul 6 alineatul (3) din regulament și au trei litere: cine este răspunzător de astfel de fapte, cine le furnizează sprijin financiar, tehnic sau material, și cine este asociat cu unii sau cu alții. Nicăieri nu se vorbește despre Ucraina.

Celălalt regim, cel pe care cititorul îl are de obicei în minte când aude „sancțiuni împotriva Rusiei”, se întemeiază pe Regulamentul (UE) nr. 269/2014 și pe Decizia 2014/145/PESC, amândouă din 17 martie 2014, și privește acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Cele două regimuri au criterii diferite, liste diferite, temeiuri diferite și cicluri de reexaminare diferite. Coincidența care le face ușor de confundat este că pe 28 septembrie 2026 Consiliul a lucrat pe amândouă: pe regimul Ucrainei a adăugat zece persoane și șaptesprezece entități, pentru deportarea și transferul forțat de copii ucraineni, iar pe regimul situației interne a adăugat cele zece persoane despre care este vorba aici. Treizeci și șapte de nume într-o singură zi, în două liste care nu se amestecă.

Cine sunt cei zece. Trei sunt judecători la Curtea Supremă a Federației Ruse: Vyacheslav Kirillov, care a pronunțat pe 10 august 2026 hotărârea prin care Iabloko a fost oprit din alegeri, plus Igor Zinchenko și Denis Tyutin, care au făcut parte din completul care a confirmat-o. Ceilalți doi din aceeași poveste nu sunt magistrați: Sergey Sakharov conduce divizia de litigii electorale și reprezentare judiciară a Comisiei Electorale Centrale din Rusia și a susținut în fața Curții Supreme cererea de interzicere, iar Ilya Rusakov, funcționar în Parchetul General, a participat la aceleași proceduri.

Ceilalți cinci vin din procesele penale. Viktoria Malyamova, judecătoare la Tribunalul din Pskov, l-a condamnat pe politicianul Lev Șlosberg la 11 ani și o lună de închisoare, iar procuroarea Anna Goryachova ceruse 12 ani și o lună. Elina Babayants, judecătoare la Judecătoria Zamoskvoretsky din Moscova, l-a condamnat pe Maxim Kruglov la șapte ani de detenție și i-a interzis internetul pe trei ani, după ce procuroarea asistentă Yulia Guznyaeva ceruse opt ani. Elizaveta Truskalenko, judecătoare la Sankt Petersburg, l-a amendat pe Nikolai Rîbakov, președintele partidului, pentru postarea unei fotografii cu Alexei Navalnîi, iar hotărârea l-a împiedicat să candideze. Niciunul dintre cei zece nu are vreo legătură cu România: toți sunt cetățeni ruși, cu funcții în Rusia, iar anexa nu menționează nicio adresă, nicio societate și niciun bun aflat pe teritoriul românesc.

Efectele pe care le produce

Primul efect este înghețarea, și se produce de la sine. Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1485 îngheață toate fondurile și resursele economice care aparțin persoanelor de pe lista din anexa IV, se află în proprietatea lor ori sunt deținute sau controlate de ele, iar alineatul (2) interzice punerea la dispoziție de fonduri sau de resurse economice, direct sau indirect, acestor persoane ori în beneficiul lor. Nu există o decizie românească intermediară și nu există perioadă de grație: banca, notarul, agentul imobiliar sau societatea care ar urma să facă o plată trebuie să se oprească din 28 septembrie 2026.

Al doilea efect privește cine este ținut de interdicție, iar aici mulți se înșală. Articolul 23 din regulament îi fixează întinderea: pe teritoriul Uniunii, inclusiv în spațiul aerian; la bordul oricărei aeronave sau nave aflate sub jurisdicția unui stat membru; oricărei persoane fizice care este resortisant al unui stat membru, indiferent dacă se află în Uniune sau în afara ei; oricărei persoane juridice înregistrate sau constituite în temeiul legislației unui stat membru; și oricărei persoane juridice, pentru orice activitate desfășurată integral sau parțial în Uniune. O firmă românească nu poate încheia contractul nici prin filiala din afara Uniunii, iar un cetățean român nu poate face plata nici dacă lucrează în altă țară.

Al treilea efect este obligația de a raporta, și ea cade pe toată lumea, nu doar pe bănci. Articolul 12 alineatul (1) litera (a) cere oricărei persoane fizice sau juridice să furnizeze de îndată autorității competente a statului în care își are reședința sau sediul orice informație care ar facilita respectarea regulamentului, inclusiv datele despre conturile și sumele înghețate, iar litera (b) cere cooperarea la verificarea acestor informații. Pentru România, site-ul indicat în anexa III la regulament este cel al Ministerului Afacerilor Externe. Mecanismul intern este scris în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale: articolul 18 alineatul (1) obligă persoanele care raportează tranzacții suspecte potrivit legislației privind spălarea banilor să aplice măsurile de cunoaștere a clientelei pentru a stabili dacă printre clienți se află persoane desemnate, iar alineatul (2) trimite raportarea de îndată la Agenția Națională de Administrare Fiscală și la autoritățile de supraveghere, între care Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Cine nu intră în aceste categorii rămâne cu obligația generală de înștiințare din articolul 7 alineatul (1) al aceleiași ordonanțe.

Al patrulea efect îl suportă persoanele listate. Articolul 12 alineatul (2) litera (a) le cere să raporteze, în termen de șase săptămâni de la data includerii pe listă, fondurile și resursele economice aflate sub jurisdicția unui stat membru care le aparțin sau se află sub controlul lor, către autoritatea competentă a statului în care acestea sunt situate. Calculat de la 28 septembrie 2026, termenul se împlinește pe 9 noiembrie 2026. Alineatul (3) spune limpede ce se întâmplă dacă tac: nerespectarea obligației este considerată participare la eludarea măsurilor de la articolul 6, adică intră pe același regim ca încălcarea directă.

Al cincilea efect este interdicția de intrare, iar el vine din decizie, nu din regulament. Articolul 1 alineatul (1) din Decizia (PESC) 2024/1484 cere statelor membre să ia măsurile necesare pentru a împiedica intrarea sau tranzitul pe teritoriul lor al persoanelor din anexă, deci și prin aeroporturile și punctele de trecere din România. Interdicția nu este absolută: alineatul (2) scutește statul de obligația de a refuza intrarea propriilor resortisanți, iar alineatele (3) și (4) prevăd derogări pentru obligațiile de drept internațional ale statului care găzduiește o organizație internațională, o conferință a Organizației Națiunilor Unite sau Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. Orice derogare se aduce la cunoștința Consiliului.

Al șaselea efect este cel penal și este strict românesc. Din decembrie 2025, încălcarea unei sancțiuni europene nu mai este la noi doar contravenție. Legea nr. 224/2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164 din 16 decembrie 2025, a introdus în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 un capitol de infracțiuni care transpune Directiva (UE) 2024/1226. Articolul 271 alineatul (1) pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi, între altele, punerea la dispoziția unei persoane desemnate de fonduri sau de resurse economice, nerespectarea obligației de înghețare, permiterea intrării sau tranzitului pe teritoriul României și eludarea prin disimulare, iar alineatul (2) urcă pedeapsa la 2-7 ani dacă valoarea implicată atinge 100.000 de euro în echivalent. Unde fapta nu constituie infracțiune, amenda contravențională merge până la 100.000 de lei.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

S-a schimbat lungimea listei. Până pe 28 septembrie 2026, secțiunea persoanelor fizice din anexa IV se oprea la rubrica 98. Regulamentul adaugă rubricile 99 până la 108, deci lista ajunge la 108 persoane fizice, lângă cele 7 persoane juridice, entități și organisme din secțiunea a doua, adică 115 poziții în total. Regimul creat pe 27 mai 2024 a ajuns aici în 854 de zile.

Nu s-au schimbat criteriile. Textul articolului 6 alineatul (3) a rămas cum a fost scris în 2024, iar cele zece rubrici noi se sprijină pe primele două litere ale lui. Opt dintre ele se încheie cu formula literei (a), răspunderea pentru încălcări ale drepturilor omului, pentru reprimarea opoziției democratice și pentru activități care subminează democrația și statul de drept. Două, cele ale lui Sakharov și Rusakov, se încheie cu formula literei (b), sprijinul material, fiindcă rolul celor doi s-a oprit la susținerea, în proceduri, a cererii de interzicere a partidului. Distincția nu este scrisă nicăieri explicit, se vede numai citind cele zece motivări una lângă alta.

S-a lărgit, în schimb, tipul de faptă pe care regimul îl atinge. Cinci dintre cele zece rubrici, de la 99 la 103, nu au în spate nicio pedeapsă: au în spate o hotărâre judecătorească și susținerea, în fața instanței, a cererii prin care un partid a fost scos de pe buletinul de vot. Consiliul tratează așadar excluderea electorală ca pe o formă de reprimare a opoziției democratice, pe un criteriu care nu s-a modificat pe hârtie.

Pentru cetățeanul obișnuit din România nu s-a schimbat nimic în viața de zi cu zi. Pentru cine are obligații de conformitate, s-a schimbat conținutul listei de verificare, iar asta din chiar ziua publicării.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Măsura este operațională imediat, fără intermediere națională. Regulamentul se aplică direct din ziua publicării, deci nu există o fereastră în care fondurile s-ar putea mișca în timp ce statele scriu acte de transpunere.
  • Anexele celor două acte coincid. Am comparat anexele cuvânt cu cuvânt: singura deosebire este punctul de la sfârșitul ultimei celule. Nu apare situația, cunoscută din alte regimuri, în care o persoană figurează într-un act și lipsește din celălalt.
  • Motivările sunt concrete și datate. Fiecare rubrică numește instanța, dosarul, fapta și, acolo unde există, pedeapsa, cu zi și lună. Un act care spune „a pronunțat pe 10 august 2026 hotărârea prin care” dă persoanei listate ceva de contestat și îi ușurează Consiliului apărarea în fața instanțelor Uniunii.
  • Regimul prinde și lanțul, nu doar vârful lui. Sunt listați deopotrivă judecătorii care au hotărât, procurorii care au cerut pedepsele și funcționarii care au susținut cererea, ceea ce închide portița prin care răspunderea se împarte până dispare.
  • Operatorul de bună-credință este protejat. Articolul 14 înlătură răspunderea celui care îngheață fonduri crezând că respectă regulamentul, cu excepția neglijenței, iar articolul 15 blochează cererile persoanei listate legate de contractele afectate de sancțiune.

Ce rămâne o problemă

  • Datele de identificare sunt subțiri pentru un efect atât de greu. Niciuna dintre cele zece rubrici nu conține număr de pașaport, cod de identificare sau adresă, iar locul nașterii apare doar la două dintre ele. O bancă românească verifică un nume rusesc transliterat, o dată de naștere și o funcție, în timp ce nerespectarea obligației de înghețare a devenit, din decembrie 2025, infracțiune pedepsită cu închisoarea.
  • Numele apar în transcriere latină și chirilică, dar nu în transcrierea folosită de sistemele românești. Aceeași persoană poate ajunge în evidențe drept Goryachova, Goriaciova sau Goreaciova, iar potrivirea automată pe șir se face cu forma din act, nu cu variantele.
  • Măsura vine după fapt. Hotărârea care a scos Iabloko din alegeri este din 10 august 2026, alegerile s-au ținut în septembrie 2026, iar sancțiunea a fost adoptată pe 28 septembrie 2026, la 49 de zile după hotărâre și după ce votul se încheiase. Efectul de descurajare pentru scrutinul respectiv era deja imposibil.
  • Termenele sunt asimetrice. Persoana listată are șase săptămâni ca să declare fondurile, adică 42 de zile, iar Consiliul își impune să reexamineze lista „cel puțin la fiecare 12 luni”, adică de aproape nouă ori mai rar decât termenul pe care îl dă destinatarului.
  • Actul nu indică litera din articolul 6 alineatul (3) pe care se sprijină fiecare listare. Cititorul o deduce din formula finală a motivării, comparând-o cu textul regulamentului de bază, ceea ce presupune că are la îndemână un act din 2024 pe care regulamentul nou nu îl reproduce.

Sfaturi utile

  1. Dacă aveți obligații de conformitate, actualizați lista de verificare cu rubricile 99 până la 108 chiar în ziua publicării, nu la următoarea revizuire periodică. Regulamentul se aplică din 28 septembrie 2026 și nu prevede nicio perioadă de grație pentru sistemele informatice.
  2. Nu confundați cele două regimuri. Dacă filtrul dumneavoastră este construit pe Regulamentul (UE) nr. 269/2014, cel privind Ucraina, aceste zece nume nu apar acolo. Verificați pe lista consolidată a sancțiunilor financiare a Uniunii, care le adună pe toate, nu pe textul unui singur act.
  3. Verificați și persoanele juridice controlate. Articolul 6 alineatul (1) îngheață și fondurile deținute sau controlate de persoana listată, deci o societate în care ea are controlul intră sub măsură chiar dacă nu figurează ea însăși pe listă.
  4. Nu plătiți nici prin terți. Interdicția de la articolul 6 alineatul (2) acoperă punerea la dispoziție indirectă și în beneficiul persoanei, iar articolul 13 alineatul (1) interzice participarea în cunoștință de cauză la activități care au drept scop sau efect eludarea măsurilor.
  5. Dacă găsiți fonduri sau resurse care intră sub măsură, raportați de îndată la Agenția Națională de Administrare Fiscală și la autoritatea care vă supraveghează, cu datele despre persoane, contracte și conturi, așa cum cere articolul 18 alineatul (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008. Obligația de înștiințare din articolul 7 alineatul (1) al aceleiași ordonanțe îi revine oricui deține date despre o persoană desemnată.
  6. Pentru deblocări, cereți autorizație, nu interpretați singuri. Articolul 7 alineatul (1) din regulament permite autorităților competente să deblocheze fonduri pentru nevoile de bază ale persoanei și ale familiei aflate în întreținerea ei, pentru onorarii de servicii juridice, pentru comisioanele de administrare a conturilor înghețate și pentru cheltuieli extraordinare, dar numai cu autorizare prealabilă.
  7. Dacă vă considerați listat pe nedrept, aveți două căi, și ele curg în paralel. Articolul 17 alineatele (2) și (3) vă dau dreptul să prezentați observații Consiliului, care reexaminează listarea dacă apar dovezi substanțiale noi. Separat, acțiunea în anulare se introduce la Tribunalul Uniunii Europene, în două luni de la comunicare sau de la publicare, la care se adaugă termenul de distanță de zece zile.

Întrebări frecvente

Ce deosebește regimul acesta de sancțiunile pentru Ucraina?
Obiectul. Regulamentul (UE) 2024/1485 privește situația din Rusia, adică încălcările drepturilor omului, reprimarea societății civile și a opoziției democratice și subminarea democrației în interiorul acestei țări. Regulamentul (UE) nr. 269/2014 privește acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Sunt două liste separate, cu criterii și cu temeiuri diferite, chiar dacă efectele practice, înghețarea și interdicția de intrare, seamănă.
De ce sunt două acte pentru aceleași zece nume?
Decizia (PESC) 2026/2192 modifică actul de politică externă și de securitate comună, temeiul interdicției de intrare și de tranzit, iar Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2193 modifică actul care face înghețarea fondurilor direct aplicabilă în toate statele membre. Decizia se adoptă în temeiul articolului 29 din Tratatul privind Uniunea Europeană, regulamentul în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1485. Anexele lor sunt identice.
Trebuie România să adopte ceva pentru ca măsura să se aplice?
Nu, pentru partea de înghețare. Formula de încheiere a regulamentului spune că acesta este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre, iar articolul 23 din Regulamentul (UE) 2024/1485 îl face aplicabil inclusiv cetățenilor români aflați în afara Uniunii. Sancțiunile pentru încălcare sunt însă naționale, iar la noi ele se găsesc în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008.
Ce trebuie să facă o firmă din România?
Să verifice dacă are relații de afaceri, conturi, contracte sau plăți în legătură cu vreuna dintre cele zece persoane ori cu o entitate controlată de ele, să oprească orice punere la dispoziție de fonduri sau de resurse și să raporteze de îndată ce a găsit. Dacă intră în categoriile din legislația privind spălarea banilor, raportarea merge la Agenția Națională de Administrare Fiscală și la autoritatea de supraveghere, potrivit articolului 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008.
Este vreuna dintre persoanele listate legată de România?
Nu. Toți cei zece sunt cetățeni ruși, cu funcții în instanțe, în parchete sau în Comisia Electorală Centrală din Rusia, iar anexa nu indică nicio adresă, nicio societate și niciun bun aflat în România. Obligațiile care apar aici pentru cei din România sunt de verificare și de abținere, nu de blocare a unui bun cunoscut.
Ce risc are cine nu respectă măsura?
În România, fapta poate fi infracțiune. Articolul 271 alineatul (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, introdus prin Legea nr. 224/2025, prevede închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi pentru punerea la dispoziție de fonduri, pentru nerespectarea obligației de înghețare și pentru permiterea intrării pe teritoriu, iar pedeapsa urcă la 2-7 ani dacă valoarea implicată atinge 100.000 de euro în echivalent. Când fapta nu constituie infracțiune, amenda contravențională merge până la 100.000 de lei.
Cât timp rămân pe listă?
Regulamentul nu prevede un termen pentru o listare individuală, dar articolul 17 alineatul (4) cere reexaminarea anexei IV periodic și cel puțin la fiecare 12 luni. Partea de politică externă a regimului, Decizia (PESC) 2024/1484, a fost prelungită în mai 2026 și se aplică până la 28 mai 2027, deci interdicția de intrare are nevoie de o nouă hotărâre a Consiliului până la acea dată.
Se poate contesta o includere pe listă?
Da. Articolul 17 alineatul (2) prevede comunicarea deciziei și a motivelor, direct dacă adresa este cunoscută sau prin publicarea unui aviz, cu posibilitatea de a prezenta observații, iar alineatul (3) obligă Consiliul să reexamineze listarea dacă se transmit observații sau dovezi substanțiale noi. Rămâne deschisă și acțiunea în anulare la Tribunalul Uniunii Europene, în termen de două luni și zece zile.

Analiza redacției

Actul este scris curat și, pe fond, are cea mai bună calitate pe care o poate avea o listare: fiecare rubrică spune cine, când și ce anume a făcut, cu instanță, dată și pedeapsă. Se sprijină pe acte procedurale identificabile, nu pe aprecieri generale despre un regim politic, iar unele dintre ele au și un corespondent public, declarația Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului din 19 august 2026, invocată în considerentul (2). Între acea declarație și listare au trecut 40 de zile, iar pentru o măsură care trece întâi printr-o decizie de politică externă adoptată cu unanimitatea celor douăzeci și șapte de state membre, viteza este remarcabilă.

Observația care nu se vede citind actul de la cap la coadă iese din deschiderea temeiului pe care actul îl invocă. Regulamentul de punere în aplicare se adoptă, scrie chiar în preambulul lui, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1485. Am deschis acel articol. El spune că, atunci când Consiliul decide să aplice unei persoane „măsurile menționate la articolul 2”, modifică anexa IV în consecință. Numai că articolul 2 din acel regulament nu are nicio legătură cu persoanele listate: el interzice vânzarea și exportul către Rusia de echipamente care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne. Înghețarea fondurilor și lista din anexa IV stau în articolul 6. Am verificat versiunile română, engleză și franceză ale Regulamentului (UE) 2024/1485: toate trei spun articolul 2, deci nu este o eroare de traducere, ci o trimitere greșită preluată din Decizia (PESC) 2024/1484, unde înghețarea chiar este la articolul 2. Consecința practică este nulă, fiindcă restul articolului 17 vorbește explicit despre anexa IV, dar temeiul pe care se sprijină toate listările acestui regim trimite, literal, la alt articol decât cel care le produce efectul.

A doua observație iese din compararea termenelor pe care actul le pune de o parte și de alta. Persoana inclusă pe listă are șase săptămâni, adică 42 de zile, ca să declare fondurile aflate sub jurisdicția unui stat membru, iar dacă nu o face, articolul 12 alineatul (3) asimilează tăcerea cu participarea la eludarea măsurilor. Calculat de la 28 septembrie 2026, termenul se împlinește pe 9 noiembrie 2026. De cealaltă parte, Consiliul își impune să reexamineze lista „cel puțin la fiecare 12 luni”, adică de 8,7 ori mai rar. Raportul acesta nu este o observație de stil: reexaminarea este singurul mecanism prin care o listare greșită se corectează din oficiu, iar cel care suportă măsura are de opt ori mai puțin timp să se conformeze decât are administrația să își verifice propria decizie.

A treia observație ține de calendar și explică de ce acest act are mai degrabă valoare de precedent decât de măsură. Hotărârea Curții Supreme care a scos Iabloko din cursă este din 10 august 2026, alegerile pentru Duma de Stat s-au ținut în septembrie 2026, iar sancțiunea a venit pe 28 septembrie 2026, adică după ce rezultatul devenise definitiv. Ce se obține astfel nu este împiedicarea faptei, ci mutarea răspunderii pe persoane, nu pe instituții: un judecător al Curții Supreme și o procuroare de 28 de ani află că semnătura lor le închide conturile și frontierele europene pentru cel puțin un an. Este singura formă de descurajare pe care un asemenea regim o poate produce, dar trebuie numită ca atare.

Ce ar trebui schimbat

  • Trimiterea din articolul 17 alineatul (1) al Regulamentului (UE) 2024/1485 ar trebui îndreptată printr-o rectificare, de la articolul 2 la articolul 6. Practic, ar scuti orice apărător și orice judecător al Uniunii de un argument de formă pe un temei care, citit literal, nu acoperă înghețarea, și ar face inutilă discuția în oricare dintre cele douăzeci și patru de versiuni lingvistice.
  • Fiecare rubrică ar trebui să indice litera din articolul 6 alineatul (3) pe care se sprijină. Ar scurta contestațiile și verificările de conformitate: cine citește rubrica ar vedea direct criteriul aplicat, în loc să compare formula finală a motivării cu textul unui regulament din 2024 pe care actul nou nu îl reproduce.
  • Anexa ar trebui să conțină cel puțin un element de identificare verificabil într-un registru, acolo unde există. Un număr de pașaport, un cod fiscal sau locul nașterii transformă o potrivire de nume într-o identificare. Într-un stat membru unde neînghețarea este infracțiune pedepsită cu închisoarea, diferența dintre un nume transliterat și un identificator hotărăște dacă un operator poate acționa fără risc.
  • Termenul de șase săptămâni ar trebui să curgă de la comunicare, nu de la includerea pe listă. Când anexa nu conține adresa persoanei, iar aici nu o conține la niciuna dintre cele zece rubrici, comunicarea se face prin aviz, deci ziua în care persoana află efectiv nu coincide cu ziua de la care i se numără termenul. Fiindcă nerespectarea lui este asimilată eludării, o obligație care poate expira înainte de a fi cunoscută este greu de susținut.
  • Consiliul ar trebui să publice, odată cu fiecare listare, poziția ei în lista consolidată a sancțiunilor financiare. Un operator din România primește un act care spune „se adaugă următoarele rubrici” și trebuie să deducă singur, din numerotare, că lista a ajuns la 108 persoane fizice, lângă cele 7 entități. O linie cu totalul, în chiar actul de listare, ar scuti de pasul acesta fiecare bancă, notar și asigurător care își actualizează filtrele în aceeași zi.

Textul original al actului normativ

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2026/2193 AL CONSILIULUI din 28 septembrie 2026 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2024/1485 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Rusia

EMITENT: Consiliul Uniunii Europene

Publicat în: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2193 din 28 septembrie 2026

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1485 al Consiliului din 27 mai 2024 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Rusia 1, în special articolul 17 alineatul (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1) La 27 mai 2024, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) 2024/1485.

(2) La 19 august 2026, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a emis o declarație în care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la excluderea partidului politic Iabloko de la alegerile parlamentare din septembrie 2026 din Rusia și la condamnarea vicepreședintelui acestuia, Lev Șlosberg, la peste 11 ani de închisoare din cauza discursului împotriva războiului. Înaltul Comisar a solicitat autorităților să respecte libertatea de exprimare și drepturile cetățenilor de a participa pe deplin și în mod liber la procesele electorale.

(3) Având în vedere gravitatea situației, Consiliul consideră că 10 persoane fizice ar trebui să fie adăugate pe lista persoanelor fizice și juridice, a entităților și a organismelor care figurează în anexa IV la Regulamentul (UE) 2024/1485.

(4) Prin urmare, Regulamentul (UE) 2024/1485 ar trebui să fie modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa IV la Regulamentul (UE) 2024/1485 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 septembrie 2026.

Pentru Consiliu

Președintele

M. HEYDON

1 JO L, 2024/1485, 27.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1485/oj.

ANEXĂ

În anexa IV la Regulamentul (UE) 2024/1485, se adaugă următoarele rubrici în tabelul cu titlul „A. Persoane fizice”:

Nume Informații de identificare Motive Data includerii pe listă
„99.

Vyacheslav Sergeevich KIRILLOV

(Вячеслав Сергеевич КИРИЛЛОВ)

Funcție: judecător la Curtea Supremă a Federației Ruse

Data nașterii: 22.6.1966

Cetățenie: rusă

Sexul: masculin

Vyacheslav Kirillov este judecător la Curtea Supremă a Federației Ruse. La 10 august 2026, acesta a pronunțat o hotărâre prin care a interzis partidului politic Iabloko să participe la alegerile pentru Duma de Stat din septembrie 2026 din cauza unor presupuse încălcări ale drepturilor de autor, acte de extremism și alte abateri. Iabloko a fost singurul partid politic care s-a opus în mod deschis războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

La 9 aprilie 2026, s-a pronunțat în cauza privind organizația pentru drepturile omului Memorial, desemnând-o drept o organizație extremistă și interzicându-i să desfășoare activități în Rusia.

Prin urmare, este răspunzător pentru reprimarea opoziției democratice și acțiunile sale subminează grav democrația și statul de drept în Rusia.

 28.9.2026
100.

Igor Nikolayevich ZINCHENKO

(Игорь Николаевич ЗИНЧЕНКО)

Funcție: judecător la Curtea Supremă a Federației Ruse, vicepreședinte al Camerei de Recurs a Curții Supreme a Federației Ruse

Data nașterii: 25.3.1971

Locul nașterii: Shadrino, districtul Kozulsky, Krasnoyarsk Krai, fosta URSS, în prezent Federația Rusă

Cetățenie: rusă

Sexul: masculin

Igor Zinchenko este judecător la Curtea Supremă a Federației Ruse. A făcut parte din completul de judecată care a confirmat decizia prin care s-a interzis partidului politic Iabloko să participe la alegerile pentru Duma de Stat din septembrie 2026 din cauza unor presupuse încălcări ale drepturilor de autor, acte de extremism, activități de sprijin pentru mișcarea LGBT și alte abateri. Iabloko a fost singurul partid politic care s-a opus în mod deschis războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Prin urmare, este răspunzător pentru reprimarea opoziției democratice și activitățile sale subminează grav democrația și statul de drept în Rusia.

 28.9.2026
101.

Denis Vladimirovich TYUTIN

(Денис Владимирович ТЮТИН)

Funcție: judecător la Curtea Supremă a Federației Ruse

Data nașterii: 25.4.1971

Locul nașterii: Gorky (în prezent Nijni Novgorod), fosta URSS, în prezent Federația Rusă

Cetățenie: rusă

Sexul: masculin

Denis Tyutin este judecător la Curtea Supremă a Federației Ruse. A făcut parte din completul de judecată care a confirmat decizia prin care s-a interzis partidului politic Iabloko să participe la alegerile pentru Duma de Stat din septembrie 2026 din cauza unor presupuse încălcări ale drepturilor de autor, acte de extremism, activități de sprijin pentru mișcarea LGBT și alte abateri. Iabloko a fost singurul partid politic care s-a opus în mod deschis războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Prin urmare, este răspunzător pentru reprimarea opoziției democratice și activitățile sale subminează grav democrația și statul de drept în Rusia.

 28.9.2026
102.

Sergey Fyodorovich SAKHAROV

(Сергей Фёдорович САХАРОВ)

Funcție: șef al diviziei Litigii Electorale și Reprezentare Judiciară din cadrul Departamentului juridic al Comisiei Electorale Centrale din Rusia

Data nașterii: 15.11.1987

Cetățenie: rusă

Sexul: masculin

Sergey Sakharov este șeful diviziei Litigii Electorale și Reprezentare Judiciară din cadrul Departamentului juridic al Comisiei Electorale Centrale din Rusia. În această calitate, a luat parte la procedurile introduse în fața Curții Supreme a Federației Ruse care vizau împiedicarea partidului politic Iabloko să participe la alegerile pentru Duma de Stat din septembrie 2026. A susținut în mod deschis cererea partidului Rodina care a vizat interzicerea partidului Iabloko pe baza unor presupuse încălcări ale drepturilor de autor, acte de extremism, activități de sprijin pentru mișcarea LGBT și alte abateri. Iabloko a fost singurul partid politic care s-a opus în mod deschis războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Prin urmare, el furnizează sprijin material pentru reprimarea opoziției democratice și pentru activități care subminează grav democrația și statul de drept în Rusia, inclusiv prin oferirea de asistență pentru astfel de acte și prin facilitarea sau încurajarea lor.

 28.9.2026
103.

Ilya Vladimirovich RUSAKOV

(Илья Владимирович РУСАКОВ)

Funcție: funcționar în cadrul Parchetului General al Federației Ruse

Data nașterii: 15.8.1986

Cetățenie: rusă

Sexul: masculin

Ilya Rusakov este funcționar în cadrul Parchetului General al Federației Ruse. În această calitate, a luat parte la procedurile introduse în fața Curții Supreme a Federației Ruse care vizau împiedicarea partidului politic Iabloko să participe la alegerile pentru Duma de Stat din septembrie 2026. A susținut în mod deschis cererea partidului Rodina care a vizat interzicerea partidului Iabloko pe baza unor presupuse încălcări ale drepturilor de autor, acte de extremism, activități de sprijin pentru mișcarea LGBT și alte abateri. Iabloko a fost singurul partid politic care s-a opus în mod deschis războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Prin urmare, el furnizează sprijin material pentru reprimarea opoziției democratice și pentru activități care subminează grav democrația și statul de drept în Rusia, inclusiv prin oferirea de asistență pentru astfel de acte și prin facilitarea sau încurajarea lor.

 28.9.2026
104.

Viktoria Mikhailovna MALYAMOVA

(Виктория Михайловна МАЛЯМОВА)

Funcție: judecător la Tribunalul din Pskov

Data nașterii: 1.3.1973

Cetățenie: rusă

Sexul: feminin

Viktoria Malyamova este judecător la Tribunalul din Pskov. L-a condamnat pe Lev Shlosberg, un politician din opoziție, membru al partidului politic Iabloko, la 11 ani și o lună de închisoare pentru discreditarea armatei ruse și difuzarea de «știri false» cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Prin urmare, este răspunzătoare pentru încălcări grave ale drepturilor omului și abuzuri grave împotriva acestora și pentru reprimarea opoziției democratice, iar activitățile sale subminează în mod grav democrația și statul de drept în Rusia.

 28.9.2026
105.

Anna Sergeevna GORYACHOVA

(Анна Сергеевна ГОРЯЧЕВА)

Funcție: procuror

Data nașterii: 9.4.1998

Cetățenie: rusă

Sexul: feminin

Anna Goryachova este procuror. Ea a solicitat o pedeapsă cu închisoarea de 12 ani și o lună pentru Lev Shlosberg, un politician din opoziție, membru al partidului politic Iabloko, pentru discreditarea armatei ruse și difuzarea de «știri false» cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Shlosberg a fost ulterior condamnat la 11 ani și o lună de închisoare. Înainte de respectivul proces, Anna Goryachova l-a urmărit penal pe Lev Shlosberg într-o cauză referitoare la încălcarea legislației privind «agenții străini», solicitând în contextul acelei cauze, 440 de ore de muncă obligatorie. Instanța l-a condamnat pe Shlosberg la 420 de ore de muncă obligatorie.

Prin urmare, este răspunzătoare pentru încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora și pentru reprimarea opoziției democratice, iar activitățile sale subminează în mod grav democrația și statul de drept în Rusia.

 28.9.2026
106.

Yulia Igorevna GUZNYAEVA

(Юлия Игоревна ГУЗНЯЕВА)

Funcție: procuror asistent în cadrul Districtului administrativ central al Moscovei

Data nașterii: 30.5.1996

Cetățenie: rusă

Sexul: feminin

Yulia Guznyaeva este procuror asistent în cadrul Districtului administrativ central al Moscovei. A fost procuror în procesul lui Maxim Kruglov, unul dintre liderii partidului politic Iabloko. A solicitat o pedeapsă cu închisoarea de opt ani pentru postările lui Kruglov de pe platformele de comunicare socială referitoare la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, mai ales la crimele de război comise la Bucea și Mariupol.

Prin urmare, este răspunzătoare pentru încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora și pentru reprimarea opoziției democratice, iar activitățile sale subminează în mod grav democrația și statul de drept în Rusia.

 28.9.2026
107.

Elina Arturovna BABAYANTS

(Элина Артуровна БАБАЯНЦ)

Funcție: judecător la Judecătoria Zamoskvoretsky, Moscova

Data nașterii: 25.7.1995

Cetățenie: rusă

Sexul: feminin

Elina Babayants este judecător la Judecătoria Zamoskvoretsky din Moscova. A fost judecător în procesul lui Maxim Kruglov, unul dintre liderii partidului politic Iabloko. L-a condamnat pe Kruglov la șapte ani de detenție într-o colonie penitenciară și i-a interzis să utilizeze internetul timp de trei ani pentru postările sale de pe platformele de comunicare socială referitoare la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, mai ales la crimele de război comise la Bucea și Mariupol.

Prin urmare, este răspunzătoare pentru încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora și pentru reprimarea opoziției democratice, iar activitățile sale subminează în mod grav democrația și statul de drept în Rusia.

 28.9.2026
108.

Elizaveta Sergeevna TRUSKALENKO

(Елизавета Сергеевна ТРУСКАЛЕНКО)

Funcție: judecător la Judecătoria Vyborsky din Sankt Petersburg

Data nașterii: 18.10.1984

Cetățenie: rusă

Sexul: feminin

Elizaveta Truskalenko este judecător la Tribunalul districtului Vyborsky din Sankt Petersburg. A fost judecător în procesul lui Nikolai Rîbakov, președintele partidului politic Iabloko. L-a declarat pe Rîbakov vinovat și l-a condamnat la plata unei amenzi pentru postarea unei fotografii cu liderul decedat al opoziției din Rusia, Alexei Navalnîi. Hotărârea l-a împiedicat efectiv pe Rîbakov să candideze la alegerile pentru Duma de Stat din septembrie 2026.

Prin urmare, este răspunzătoare pentru încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora și pentru reprimarea opoziției democratice, iar activitățile sale subminează în mod grav democrația și statul de drept în Rusia.

 28.9.2026”.
Sursă: EUR-Lex, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.