Pe scurt

  • Consiliul Uniunii Europene a adăugat un nume nou pe lista măsurilor restrictive legate de activitățile destabilizatoare ale Rusiei: Xenia Vladimirovna Fedorova, fostă președintă și directoare de informații a Russia Today France între 2017 și 2022. Este rubrica 81 din secțiunea persoanelor fizice, deci lista ajunge la 81 de persoane fizice și 20 de persoane juridice, entități și organisme, 101 poziții în total. Este o listare nouă, nu o actualizare de date de identificare.
  • Efectele în România sunt trei: fondurile și resursele economice se îngheață, nimeni nu îi mai poate pune la dispoziție bani sau resurse, iar intrarea și tranzitul pe teritoriul țării se împiedică. Înghețarea vine din Regulamentul (UE) 2024/2642, interdicția de intrare din Decizia (PESC) 2024/2643, iar ambele se aplică oricărei firme înregistrate în România și oricărui cetățean român, inclusiv în afara Uniunii.
  • Din decembrie 2025, încălcarea unei sancțiuni europene nu mai este în România doar contravenție. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 pedepsește acum cu închisoare de la 1 la 5 ani punerea la dispoziție de fonduri și neînghețarea lor, iar de la 100.000 de euro în sus pedeapsa urcă la 2-7 ani. Amenda contravențională, acolo unde fapta nu e infracțiune, merge până la 100.000 de lei.
Act: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2165 al Consiliului din 24 septembrie 2026 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2024/2642 privind măsuri restrictive având în vedere activitățile destabilizatoare ale Rusiei
Publicat: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2165 din 24 septembrie 2026
Intră în vigoare: 24 septembrie 2026, adică în ziua publicării, potrivit articolului 2 din regulament

Consiliul Uniunii Europene a adoptat pe 24 septembrie 2026 două acte care spun exact același lucru, în două instrumente diferite, și care adaugă un singur nume pe lista sancțiunilor pentru amenințările hibride ale Rusiei. Mecanismul este același cu cel folosit la prelungirea de o săptămână a sancțiunilor europene legate de Ucraina, cu o deosebire de fond: acolo se muta un termen, aici se adaugă o persoană, iar consecințele încep în ziua publicării. Numele este Xenia Vladimirovna Fedorova, născută pe 26 decembrie 1980, cetățeană rusă, iar motivul din act este participarea la manipularea informațiilor și la ingerințele informaționale în Franța și în Uniune.

Cele două acte sunt Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2165 al Consiliului, adoptat în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/2642, și Decizia (PESC) 2026/2164 a Consiliului, adoptată în temeiul articolului 29 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care modifică Decizia (PESC) 2024/2643. Împărțirea nu este o formalitate. Decizia este temeiul de politică externă și de securitate comună și este actul care obligă statele membre să împiedice intrarea sau tranzitul persoanei pe teritoriul lor, iar regulamentul este instrumentul care face înghețarea fondurilor direct aplicabilă în toate statele membre, fără nicio măsură națională de punere în aplicare. Anexele celor două acte sunt identice, cuvânt cu cuvânt, inclusiv coloana cu data includerii pe listă, 24 septembrie 2026.

Expunerea de motive din anexă are cinci paragrafe și urmărește un traseu profesional. Xenia Fedorova s-a alăturat Russia Today în 2005, a condus din 2015 până în 2017 agenția de știri video Ruptly, cu sediul la Berlin, iar în 2017 a devenit președinta și directoarea de informații a RT France. După suspendarea activităților de radiodifuziune ale RT în Uniune, actul spune că a continuat să difuzeze în mass-media franceză discursuri aliniate la cele promovate de autoritățile ruse: că sprijinul occidental pentru Ucraina prelungește războiul, că Rusia urmărește pacea în timp ce Europa caută confruntarea, și a contestat relatările general acceptate privind transferul și deportarea ilegale de copii ucraineni. Din 2025 colaborează cu CNews, Europe 1 și Le JDNews, iar în iulie 2026 autoritățile franceze au adoptat față de ea o măsură de expulzare.

Efectele pe care le produce

Primul efect este înghețarea, și se produce de la sine. Articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/2642 îngheață toate fondurile și resursele economice care aparțin, se află în proprietatea, sunt deținute sau controlate de persoana listată, iar alineatul (2) interzice punerea la dispoziție de fonduri sau resurse economice, direct sau indirect, persoanei sau în beneficiul ei. Nu există o decizie românească intermediară: regulamentul se aplică direct, iar banca, notarul, agentul imobiliar sau societatea care ar urma să facă o plată trebuie să se oprească din 24 septembrie 2026.

Al doilea efect privește cine este ținut de interdicție. Articolul 19 din regulament îi fixează întinderea: pe teritoriul Uniunii, inclusiv în spațiul aerian; la bordul oricărei aeronave sau nave aflate sub jurisdicția unui stat membru; oricărei persoane fizice care este resortisant al unui stat membru, indiferent dacă se află în Uniune sau în afara ei; oricărei persoane juridice înregistrate sau constituite în temeiul legislației unui stat membru; și oricărei persoane juridice, pentru orice activitate desfășurată integral sau parțial în Uniune. Rezultatul practic: o firmă românească nu poate încheia contractul nici prin filiala din afara Uniunii, iar un cetățean român nu poate face plata nici dacă lucrează în altă țară.

Al treilea efect este obligația de a raporta. Articolul 8 alineatul (1) din regulament cere oricărei persoane fizice sau juridice să furnizeze de îndată autorității competente a statului în care își are reședința sau sediul orice informație care ar facilita respectarea regulamentului, inclusiv datele despre conturile și sumele înghețate, și să coopereze la verificarea lor. În România, mecanismul intern este scris în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009: articolul 18 alineatul (1) obligă persoanele care raportează tranzacții suspecte potrivit legislației privind spălarea banilor să aplice măsurile de cunoaștere a clientelei pentru a stabili dacă printre clienți se află persoane desemnate, iar alineatul (2) trimite raportarea de îndată la Agenția Națională de Administrare Fiscală și la autoritățile de supraveghere de la articolul 17 alineatul (1), printre care Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Autoritatea de contact a României pentru acest regulament este Ministerul Afacerilor Externe, potrivit anexei II la Regulamentul (UE) 2024/2642.

Al patrulea efect este interdicția de intrare. Articolul 1 alineatul (1) din Decizia (PESC) 2024/2643 cere statelor membre să ia măsurile necesare pentru a împiedica intrarea sau tranzitul pe teritoriul lor al persoanelor din anexa I, deci și prin aeroporturile și punctele de trecere din România. Interdicția nu este absolută: alineatul (2) scutește statul de obligația de a refuza intrarea propriilor resortisanți, iar alineatele (3)-(7) prevăd derogări pentru obligațiile de drept internațional ale statului-gazdă al unei organizații internaționale, pentru motive umanitare urgente, pentru reuniuni interguvernamentale și pentru proceduri judiciare, inclusiv de predare și extrădare. Orice derogare se notifică în scris Consiliului.

Al cincilea efect îl suportă persoana listată. Articolul 9 alineatul (2) litera (a) din regulament îi cere să raporteze, în termen de șase săptămâni de la data includerii pe listă, fondurile și resursele economice aflate sub jurisdicția unui stat membru care îi aparțin sau se află sub controlul ei, către autoritatea competentă a statului în care acestea sunt situate. Termenul, calculat de noi de la 24 septembrie 2026, se împlinește pe 5 noiembrie 2026. Alineatul (3) spune că nerespectarea acestei obligații este considerată participare la eludarea măsurilor, adică intră pe același regim ca încălcarea directă.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

S-a schimbat lungimea listei. Până pe 24 septembrie 2026, secțiunea persoanelor fizice a anexei I se oprea la rubrica 80, ocupată de Ivan Sergeevich Kasyanenko, adăugat pe 13 iulie 2026 prin Decizia (PESC) 2026/1707 și prin regulamentul de punere în aplicare corespunzător. Numerotarea nu are goluri, deci rubrica 81 este chiar a 81-a persoană fizică. Adăugând cele 20 de poziții din secțiunea persoanelor juridice, entităților și organismelor, regimul creat pe 8 octombrie 2024 ajunge la 101 poziții după 716 zile.

S-a schimbat și tipul de date de identificare. Rubrica nouă este prima din această listă la care coloana de identificare conține adresele conturilor personale de pe platformele de comunicare socială, un cont X și un cont Instagram. Articolul 14 alineatul (2) din regulament enumeră informațiile care pot figura în anexa I: numele și pseudonimele, data și locul nașterii, naționalitatea, numărul pașaportului și al cărții de identitate, sexul, adresa, dacă este cunoscută, precum și funcția sau profesia. Enumerarea este deschisă, fiindcă textul spune „pot cuprinde”, deci adresele de cont nu contrazic nimic. În schimb, la rubrica 81 lipsesc locul nașterii, numărul pașaportului și numărul de identificare, care apar la majoritatea celorlalte poziții.

În dreptul românesc s-a schimbat, între timp, altceva, iar de acolo vine partea cea mai concretă a acestei listări. Până în decembrie 2025, încălcarea unei sancțiuni europene era în România contravenție, cu amendă între 10.000 și 30.000 de lei. Legea nr. 224/2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164 din 16 decembrie 2025, a ridicat amenda la 10.000-100.000 de lei și a introdus în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 un capitol nou de infracțiuni, care transpune Directiva (UE) 2024/1226. Articolul 271 alineatul (1) pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi, între altele, punerea la dispoziția unei persoane desemnate de fonduri sau resurse economice, nerespectarea obligației de înghețare, permiterea intrării sau tranzitului pe teritoriul României al unei persoane desemnate, furnizarea de servicii financiare sau de alte servicii și eludarea prin disimulare. Alineatul (2) urcă pedeapsa la închisoare de la 2 la 7 ani dacă fondurile implicate ajung la cel puțin 100.000 de euro în echivalent, iar alineatul (9) scoate din sfera infracțiunii faptele săvârșite pentru asistență umanitară, potrivit principiilor imparțialității, umanității, neutralității și independenței.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Măsura este operațională imediat, fără intermediere națională: regulamentul se aplică direct din ziua publicării, deci nu există o fereastră în care fondurile s-ar putea mișca în timp ce statele transpun.
  • Cele două instrumente sunt perfect corelate. Anexele sunt identice cuvânt cu cuvânt, deci nu apare situația, cunoscută din alte regimuri, în care o persoană e listată într-un act și nu în celălalt.
  • Expunerea de motive este detaliată, cu funcții, perioade și canale mass-media numite, ceea ce dă persoanei listate un material concret de contestat și îi ușurează Consiliului apărarea în fața Curții de Justiție.
  • Regulamentul protejează operatorul de bună-credință: articolul 10 înlătură răspunderea celui care îngheață fonduri crezând că respectă regulamentul, cu excepția neglijenței, iar articolul 11 blochează cererile de despăgubire ale persoanei listate pentru contractele afectate de sancțiune.
  • Dispozițiile românești noi conțin o supapă explicită: articolul 271 alineatul (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 scoate din sfera infracțiunii activitățile de asistență umanitară, iar articolul 276 dă protecția avertizorilor celor care raportează încălcări.

Ce rămâne o problemă

  • Datele de identificare sunt subțiri pentru un efect atât de greu. Fără loc al nașterii, fără număr de pașaport și fără adresă, o bancă românească verifică un nume, o dată de naștere și două adrese de cont, în timp ce nerespectarea obligației de înghețare a devenit infracțiune pedepsită cu închisoarea.
  • Actul de politică externă al regimului se aplică, potrivit articolului 10 primul paragraf din Decizia (PESC) 2024/2643 în forma dată de Decizia (PESC) 2025/2019, până la 9 octombrie 2026, adică la 15 zile de la această listare. În lipsa unei prelungiri hotărâte de Consiliu, interdicția de intrare cade, deși regulamentul nu are termen propriu.
  • Actul nu indică nicăieri criteriul din articolul 2 alineatul (3) pe care se sprijină listarea. Cititorul îl deduce din formula finală a expunerii de motive, care reproduce litera (a) punctul (iv), despre manipularea informațiilor și ingerințe.
  • Comunicarea măsurii către persoana vizată se face, potrivit articolului 13 alineatul (2), direct dacă adresa este cunoscută sau prin publicarea unui aviz. Fiindcă anexa nu conține o adresă, rămâne calea avizului, iar termenul de șase săptămâni pentru raportarea fondurilor curge oricum de la data includerii pe listă, nu de la comunicare.
  • Regulamentul cere fiecărei persoane fizice și juridice să raporteze „de îndată”, fără să spună cui, în cazul unui operator care nu intră în categoriile din legislația privind spălarea banilor. Articolul 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 este scris pentru raportorii de tranzacții suspecte, iar pentru restul rămâne obligația generală de înștiințare de la articolul 7 alineatul (1), care nu spune nici ea cărei autorități se adresează, ci lasă instituția sesizată să redirecționeze înștiințarea în 24 de ore.

Sfaturi utile

  1. Dacă aveți obligații de conformitate, actualizați lista de verificare cu rubrica 81 în ziua publicării, nu la următoarea revizuire periodică. Regulamentul se aplică din 24 septembrie 2026 și nu prevede nicio perioadă de grație pentru sistemele informatice.
  2. Verificați și persoanele juridice controlate. Articolul 2 alineatul (1) îngheață și fondurile deținute sau controlate de persoana listată, deci o societate în care ea are control intră sub măsură chiar dacă nu este ea însăși pe listă.
  3. Nu plătiți nici prin terți. Interdicția de la articolul 2 alineatul (2) acoperă punerea la dispoziție indirectă și în beneficiul persoanei, iar articolul 9 alineatul (1) interzice participarea la activități care au ca scop sau efect eludarea, inclusiv atunci când doar acceptați posibilitatea acestui efect.
  4. Dacă găsiți fonduri sau resurse care intră sub măsură, raportați de îndată la Agenția Națională de Administrare Fiscală și la autoritatea care vă supraveghează, cu datele despre persoane, contracte și conturi și cu valoarea totală a bunurilor, așa cum cere articolul 18 alineatul (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008. Obligația de înștiințare de la articolul 7 alineatul (1) al aceleiași ordonanțe îi revine oricui deține date despre persoana desemnată, iar neîndeplinirea ei este contravenție distinctă de fapta de fond, potrivit articolului 26 alineatul (1) litera b).
  5. Dacă plata era deja scadentă, nu o compensați și nu o executați dintr-o garanție. Articolul 11 din regulament blochează cererile persoanei listate legate de contracte afectate de măsuri, iar sarcina de a dovedi că o cerere nu e interzisă îi revine celui care o formulează.
  6. Pentru derogări, adresați-vă autorității competente și evitați interpretarea proprie. Regulamentul permite deblocarea anumitor fonduri pentru nevoi de bază și alte situații enumerate, dar numai cu autorizarea prealabilă a autorității competente a statului membru.
  7. Consultați lista consolidată a sancțiunilor financiare ale Uniunii, pe care Comisia o actualizează potrivit articolului 16 alineatul (1) litera (c), în loc să lucrați după textul unui singur act publicat. O listare nouă apare acolo împreună cu celelalte 100 de poziții ale regimului.

Întrebări frecvente

De ce sunt două acte pentru același nume?
Unul dintre ele, Decizia (PESC) 2026/2164, modifică actul de politică externă și de securitate comună, temeiul interdicției de intrare și de tranzit, iar Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2165 modifică actul care face înghețarea fondurilor direct aplicabilă în toate statele membre. Decizia se adoptă în temeiul articolului 29 din Tratatul privind Uniunea Europeană, regulamentul în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/2642. Anexele lor sunt identice.
Listarea este nouă sau doar o actualizare de date?
Este nouă. Se adaugă rubrica 81 în secțiunea persoanelor fizice a anexei I, iar până pe 24 septembrie 2026 lista se oprea la rubrica 80. Nu este o corectare de nume, de dată de naștere sau de funcție la o poziție existentă.
Ce trebuie să facă o firmă din România?
Să verifice dacă are relații de afaceri, conturi, contracte sau plăți în legătură cu persoana listată ori cu o entitate controlată de ea, să oprească orice punere la dispoziție de fonduri sau resurse și să raporteze de îndată ce a găsit. Dacă intră în categoriile din legislația privind spălarea banilor, raportarea merge la Agenția Națională de Administrare Fiscală și la autoritatea de supraveghere, potrivit articolului 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008.
Ce risc are cine nu respectă măsura?
În România, fapta poate fi infracțiune. Articolul 271 alineatul (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, introdus prin Legea nr. 224/2025, prevede închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi pentru punerea la dispoziție de fonduri, pentru nerespectarea obligației de înghețare și pentru furnizarea de servicii financiare sau de alte servicii, iar pedeapsa urcă la 2-7 ani dacă valoarea implicată atinge 100.000 de euro în echivalent. Când fapta nu constituie infracțiune, amenda contravențională este de la 10.000 la 100.000 de lei, cu posibila suspendare a autorizației pe 1-6 luni.
Poate intra în România?
Nu, în principiu. Articolul 1 alineatul (1) din Decizia (PESC) 2024/2643 cere statelor membre să împiedice intrarea sau tranzitul persoanelor din anexa I. Există derogări limitate, între altele pentru motive umanitare urgente, pentru reuniuni interguvernamentale și pentru proceduri judiciare, inclusiv de predare și extrădare, iar fiecare derogare se notifică în scris Consiliului.
Cât timp rămâne pe listă?
Regulamentul nu prevede un termen pentru o listare individuală, dar articolul 13 alineatul (4) cere reexaminarea periodică a anexei I, cel puțin la fiecare 12 luni. Decizia (PESC) 2024/2643 se aplică, în forma dată de Decizia (PESC) 2025/2019, până la 9 octombrie 2026, deci partea de politică externă a regimului are nevoie de o prelungire a Consiliului pentru a continua.
Se poate contesta?
Da. Articolul 13 alineatul (2) din regulament prevede comunicarea deciziei și a motivelor, direct sau prin publicarea unui aviz, cu posibilitatea de a prezenta observații, iar alineatul (3) obligă Consiliul să reexamineze decizia dacă apar observații sau dovezi substanțiale noi. Rămâne deschisă și acțiunea în anulare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Analiza redacției

Listarea este ordonată tehnic și bine motivată pe fond: cinci paragrafe de expunere, funcții datate, canale numite, plus o măsură de expulzare adoptată de autoritățile franceze în iulie 2026, deci un element verificabil în afara dosarului Consiliului. Pentru un act de o pagină, densitatea probatorie este mai mare decât la multe listări din regimurile mai vechi. Problema nu stă în motivare, ci în raportul dintre ce se cere de la cei care aplică măsura și ce li se dă ca să o aplice.

Observația care nu se vede citind actul de la cap la coadă iese din comparația cu celelalte rubrici ale aceleiași anexe. Rubrica 81 are nume, transcriere în alfabet chirilic, funcție, dată de naștere, cetățenie, sex și adresele a două conturi de pe platformele de comunicare socială. Nu are loc al nașterii, nu are număr de pașaport și nu are cod de identificare fiscală. Rubrica 1 din aceeași listă are pașaport și cod fiscal rus, rubrica 80 are număr individual de contribuabil, iar articolul 14 alineatul (2) din regulament menționează expres pașaportul și cartea de identitate între datele care pot fi incluse. Consiliul nu a încălcat nimic, fiindcă aceeași dispoziție cere datele „în cazul în care aceste informații sunt disponibile”. Efectul practic rămâne însă asimetric: o bancă din România face potrivirea pe un nume rusesc transliterat și o dată de naștere, iar riscul unei potriviri greșite sau ratate a devenit, din decembrie 2025, un risc penal, nu doar contravențional. Adresele de cont sunt utile pentru verificarea jurnalistică, dar nu ajută la nicio interogare într-un sistem bancar.

A doua observație privește calendarul, și e o chestiune de aritmetică. Termenul de aplicare a Deciziei (PESC) 2024/2643 este 9 octombrie 2026, pus prin Decizia (PESC) 2025/2019 din 3 octombrie 2025. Listarea intră în vigoare pe 24 septembrie 2026, deci partea de interdicție de intrare are, la data publicării, 15 zile de existență garantată. Regulamentul de punere în aplicare nu are termen și rămâne în vigoare, deci înghețarea fondurilor continuă, dar în lipsa unei prelungiri a deciziei la începutul lui octombrie 2026, cele două jumătăți ale aceleiași măsuri se despart: banii rămân blocați, iar interdicția de intrare dispare. Defectul nu aparține actului de pe 24 septembrie 2026. El vine din obiceiul de a adăuga nume cu două săptămâni înaintea unui termen de reînnoire.

A treia observație ține de ce nu scrie în act. Nicio listare din acest regim nu indică litera și punctul din articolul 2 alineatul (3) pe care se sprijină, iar cititorul trebuie să recunoască criteriul din formula finală a expunerii de motive. La rubrica 81, formula reproduce litera (a) punctul (iv), despre manipularea informațiilor și ingerințe, criteriu care a fost rescris între timp: forma din 8 octombrie 2024 cerea „planificarea sau coordonarea, în mod direct sau indirect, sprijinirea sau facilitarea în alt mod a manipulării coordonate a informațiilor”, iar forma în vigoare a scos cuvântul „coordonate” și a adăugat expres participarea. Diferența nu e stilistică: în forma veche trebuia demonstrată o campanie coordonată, în forma nouă e de ajuns participarea la utilizarea manipulării informațiilor. Un act care ar cita criteriul ar arăta limpede pe care dintre cele două se sprijină.

Ce ar trebui schimbat

  • Fiecare rubrică ar trebui să indice temeiul de listare, litera și punctul din articolul 2 alineatul (3). Practic, ar scurta orice contestație și orice verificare de conformitate: cine citește rubrica ar vedea direct ce criteriu se aplică, în loc să compare formula finală cu textul consolidat al regulamentului.
  • Anexa ar trebui să conțină cel puțin un element de identificare verificabil într-un registru, acolo unde există. Un număr de pașaport, un cod fiscal sau locul nașterii transformă o potrivire de nume într-o identificare. Într-un stat membru unde neînghețarea este infracțiune pedepsită cu închisoarea, diferența dintre un nume și un identificator hotărăște dacă un operator poate acționa fără risc.
  • Listările făcute în ultimele 30 de zile înaintea expirării actului de politică externă ar trebui însoțite de prelungirea acestuia. O rubrică adăugată pe 24 septembrie 2026, într-o decizie aplicabilă până la 9 octombrie 2026, lasă interdicția de intrare cu 15 zile de acoperire. Adoptarea împreună a celor două operațiuni ar scuti statele membre de un interval în care nu știu dacă mai controlează frontiera după acest criteriu.
  • Termenul de șase săptămâni din articolul 9 alineatul (2) ar trebui să curgă de la comunicare, nu de la listare. Când anexa nu conține adresa persoanei, comunicarea se face prin aviz, iar data la care persoana află efectiv nu coincide cu data includerii. Fiindcă nerespectarea termenului este asimilată eludării, o obligație care poate expira înainte de a fi cunoscută este greu de susținut.
  • Adresele conturilor de pe platformele de comunicare socială ar trebui puse într-o rubrică separată, nu între datele de identificare. Ele se schimbă, se șterg și se pot uzurpa, iar un operator care le vede alături de data nașterii poate crede că sunt un element de identificare pe care are voie să se sprijine. Într-o rubrică de context, ar rămâne utile fără să inducă în eroare.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2165 din 24 septembrie 2026 3 pagini PDF, 853 KB

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Celelalte ediții citate: Decizia (PESC) 2026/2164 a Consiliului din 24 septembrie 2026 de modificare a Deciziei (PESC) 2024/2643 privind masuri restrictive avand in vedere activitatile destabilizatoare ale Rusiei

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2026/2165 AL CONSILIULUI din 24 septembrie 2026 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2024/2642 privind măsuri restrictive având în vedere activitățile destabilizatoare ale Rusiei

EMITENT: Consiliul Uniunii Europene

Publicat în: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2165 din 24 septembrie 2026

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2024/2642 al Consiliului din 8 octombrie 2024 privind măsuri restrictive având în vedere activitățile destabilizatoare ale Rusiei 1, în special articolul 13 alineatul (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1) La 8 octombrie 2024, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) 2024/2642.

(2) În concluziile sale din 18 și 19 iunie 2026, Consiliul European a condamnat toate atacurile hibride recente împotriva Uniunii și a statelor sale membre. Având în vedere campaniile hibride persistente ale unor actori ostili, în special Rusia și Belarus, Consiliul European a solicitat depunerea unor eforturi intensificate și urgente de consolidare a rezilienței, de îmbunătățire a pregătirii, de protejare a infrastructurii critice și de prevenire și descurajare a atacurilor hibride, precum și de răspuns la acestea.

(3) Uniunea rămâne de neclintit în condamnarea activităților răuvoitoare ale Rusiei îndreptate împotriva Uniunii, a statelor sale membre, a organizațiilor internaționale și a țărilor terțe.

(4) Având în vedere gravitatea situației, Consiliul consideră că ar trebui să fie adăugată o persoană fizică pe lista persoanelor fizice și juridice, a entităților și a organismelor prevăzută în anexa I la Regulamentul (UE) 2024/2642.

(5) Prin urmare, Regulamentul (UE) 2024/2642 ar trebui să fie modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (UE) 2024/2642 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 septembrie 2026.

Pentru Consiliu

Președintele

P. BURKE

1 JO L, 2024/2642, 9.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2642/oj.

ANEXĂ

În anexa I la Regulamentul (UE) 2024/2642, în secțiunea „A. Persoane fizice” se adaugă următoarea rubrică:

Nume Date de identificare Expunere de motive Data includerii pe listă
„81.

Xenia Vladimirovna FEDOROVA

(rusă: Ксения Владимировна ФЁДОРОВА)

Funcție: fostă președintă și directoare de informații a Russia Today France (între 2017 și 2022), scriitoare, jurnalistă și editorialistă

Data nașterii: 26.12.1980

Cetățenia: rusă

Sexul: feminin

Cont X: https://x.com/xfedorova

Cont Instagram: https://www.instagram.com/xfedorova

Xenia Fedorova este o personalitate din mass-media rusă care a deținut funcții de conducere în cadrul Russia Today (RT) France și care joacă un rol activ în difuzarea discursurilor pro-ruse în Franța și în Uniune în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Xenia Fedorova s-a alăturat RT în 2005 și a deținut ulterior funcții de conducere în cadrul rețelei mass-media RT. A condus Ruptly, agenția de știri video a RT cu sediul la Berlin, din 2015 până în 2017, înainte de a deveni, în 2017, președinta și directoarea de informații a RT France. În această calitate, Xenia Fedorova a participat la implementarea și diseminarea liniei editoriale a RT France, care includea discursuri aliniate la cele promovate de autoritățile ruse.

După suspendarea activităților de radiodifuziune ale RT în Uniune, Xenia Fedorova a continuat să difuzeze în mass-media franceză discursuri aliniate la cele promovate de autoritățile ruse în ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, sprijinul european pentru Ucraina, NATO și relațiile dintre Rusia și Uniune. În special, Xenia Fedorova a susținut că sprijinul occidental și european pentru Ucraina prelungește războiul, a pretins că Rusia urmărește pacea în timp ce Europa caută confruntarea, a contestat relatările general acceptate privind transferul și deportarea ilegale de copii ucraineni și a diseminat discursuri în care politicile europene și ale NATO sunt prezentate ca amenințări la adresa securității europene.

Din 2025, Xenia Fedorova colaborează regulat cu mai multe canale mass-media franceze, inclusiv cu CNews, Europe 1 și Le JDNews, prin intermediul cărora continuă să disemineze astfel de discursuri către o audiență largă în Franța. Xenia Fedorova a fost identificată în mod public de către autoritățile franceze drept persoană care propagă dezinformarea provenită de la Kremlin. În iulie 2026, autoritățile franceze au adoptat și o măsură de expulzare la adresa ei.

Prin urmare, Xenia Fedorova sprijină, facilitează și este implicată în acțiuni și politici imputabile Guvernului Federației Ruse care subminează sau amenință democrația și stabilitatea în Uniune, într-unul dintre statele membre ale acesteia și într-o țară terță, prin participarea la manipularea informațiilor și la ingerințele informaționale și prin sprijinirea utilizării acestora.

 24.9.2026”.

DECIZIA (PESC) 2026/2164 A CONSILIULUI din 24 septembrie 2026 de modificare a Deciziei (PESC) 2024/2643 privind măsuri restrictive având în vedere activitățile destabilizatoare ale Rusiei

EMITENT: Consiliul Uniunii Europene

Publicat în: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2164 din 24 septembrie 2026

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1) La 8 octombrie 2024, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2024/2643 1.

(2) În concluziile sale din 18 și 19 iunie 2026, Consiliul European a condamnat toate atacurile hibride recente împotriva Uniunii și a statelor sale membre. Având în vedere campaniile hibride persistente ale unor actori ostili, în special Rusia și Belarus, Consiliul European a solicitat depunerea unor eforturi intensificate și urgente de consolidare a rezilienței, de îmbunătățire a pregătirii, de protejare a infrastructurii critice și de prevenire și descurajare a atacurilor hibride, precum și de răspuns la acestea.

(3) Uniunea rămâne de neclintit în condamnarea activităților răuvoitoare ale Rusiei îndreptate împotriva Uniunii, a statelor sale membre, a organizațiilor internaționale și a țărilor terțe.

(4) Având în vedere gravitatea situației, Consiliul consideră că ar trebui să fie adăugată o persoană fizică pe lista persoanelor fizice și juridice, a entităților și a organismelor prevăzută în anexa I la Decizia (PESC) 2024/2643.

(5) Prin urmare, Decizia (PESC) 2024/2643 ar trebui să fie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa I la Decizia (PESC) 2024/2643 se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 24 septembrie 2026.

Pentru Consiliu

Președintele

P. BURKE

1 Decizia (PESC) 2024/2643 a Consiliului din 8 octombrie 2024 privind măsuri restrictive având în vedere activitățile destabilizatoare ale Rusiei (JO L, 2024/2643, 9.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2024/2643/oj).

ANEXĂ

În anexa I la Decizia (PESC) 2024/2643, în secțiunea „A. Persoane fizice” se adaugă următoarea rubrică:

Nume Date de identificare Expunere de motive Data includerii pe listă
„81.

Xenia Vladimirovna FEDOROVA

(rusă: Ксения Владимировна ФЁДОРОВА)

Funcție: fostă președintă și directoare de informații a Russia Today France (între 2017 și 2022), scriitoare, jurnalistă și editorialistă

Data nașterii: 26.12.1980

Cetățenia: rusă

Sexul: feminin

Cont X: https://x.com/xfedorova

Cont Instagram: https://www.instagram.com/xfedorova

Xenia Fedorova este o personalitate din mass-media rusă care a deținut funcții de conducere în cadrul Russia Today (RT) France și care joacă un rol activ în difuzarea discursurilor pro-ruse în Franța și în Uniune în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Xenia Fedorova s-a alăturat RT în 2005 și a deținut ulterior funcții de conducere în cadrul rețelei mass-media RT. A condus Ruptly, agenția de știri video a RT cu sediul la Berlin, din 2015 până în 2017, înainte de a deveni, în 2017, președinta și directoarea de informații a RT France. În această calitate, Xenia Fedorova a participat la implementarea și diseminarea liniei editoriale a RT France, care includea discursuri aliniate la cele promovate de autoritățile ruse.

După suspendarea activităților de radiodifuziune ale RT în Uniune, Xenia Fedorova a continuat să difuzeze în mass-media franceză discursuri aliniate la cele promovate de autoritățile ruse în ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, sprijinul european pentru Ucraina, NATO și relațiile dintre Rusia și Uniune. În special, Xenia Fedorova a susținut că sprijinul occidental și european pentru Ucraina prelungește războiul, a pretins că Rusia urmărește pacea în timp ce Europa caută confruntarea, a contestat relatările general acceptate privind transferul și deportarea ilegale de copii ucraineni și a diseminat discursuri în care politicile europene și ale NATO sunt prezentate ca amenințări la adresa securității europene.

Din 2025, Xenia Fedorova colaborează regulat cu mai multe canale mass-media franceze, inclusiv cu CNews, Europe 1 și Le JDNews, prin intermediul cărora continuă să disemineze astfel de discursuri către o audiență largă în Franța. Xenia Fedorova a fost identificată în mod public de către autoritățile franceze drept persoană care propagă dezinformarea provenită de la Kremlin. În iulie 2026, autoritățile franceze au adoptat și o măsură de expulzare la adresa ei.

Prin urmare, Xenia Fedorova sprijină, facilitează și este implicată în acțiuni și politici imputabile Guvernului Federației Ruse care subminează sau amenință democrația și stabilitatea în Uniune, într-unul dintre statele membre ale acesteia și într-o țară terță, prin participarea la manipularea informațiilor și la ingerințele informaționale și prin sprijinirea utilizării acestora.

 24.9.2026”.
Sursă: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2165 din 24 septembrie 2026 și Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2164 din 24 septembrie 2026.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.