Pe scurt
- Comisia Europeană a refuzat înregistrarea inițiativei cetățenești europene intitulate „Este Europa pregătită pentru primul contact? Pregătirea omenirii pentru o posibilă întâlnire cu extratereștrii”. Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/2171, adoptată la Strasbourg pe 15 septembrie 2026 și publicată pe 28 septembrie 2026, are un singur articol de fond: inițiativa „nu se înregistrează”.
- Motivul invocat este unul singur, litera (d) a articolului 6 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2019/788. Comisia arată în considerentul (5) că obiectivele inițiativei se sprijină pe ipoteze nestabilite, iar în considerentul (6) că inițiativa este, prin urmare, vădit lipsită de fundament. Comisia nu a reținut că inițiativa ar depăși competențele ei, care este celălalt motiv obișnuit de respingere.
- Consecința practică este că nu se strânge nicio semnătură. Declarațiile de susținere se pot colecta numai după înregistrare, potrivit articolului 6 alineatul (1) din același regulament, deci procedura se oprește înainte de primul semnatar. Destinatarii deciziei sunt organizatorii, reprezentați de Gian Elio DE MARCO și Jean-Pierre SAULNIER. Pentru cetățeni și pentru autoritățile din România nu se schimbă nimic.
Publicat: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2171 din 28 septembrie 2026, paginile 1-2
Intră în vigoare: decizia se adresează unor destinatari determinați și produce efecte prin notificarea către aceștia, potrivit articolului 297 alineatul (2) al treilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Actul arată numărul sub care s-a făcut notificarea, C(2026) 8560, dar nu și data ei; textul a devenit public pe 28 septembrie 2026, odată cu publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Comisia Europeană a respins cererea prin care un grup de cetățeni cerea Uniunii să se pregătească pentru o eventuală întâlnire cu forme de viață extraterestre. Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/2171 a fost adoptată pe 15 septembrie 2026 și a apărut în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 28 septembrie 2026. Instrumentul la care apelaseră organizatorii se numește inițiativă cetățenească europeană și seamănă, ca idee, cu inițiativa legislativă a cetățenilor din dreptul românesc: un număr mare de oameni cer, prin semnătură, ca o autoritate să pună un subiect pe masă. Filtrul de la intrare este însă altul, iar exact acolo s-a oprit cererea de față.
Mecanismul european funcționează în trepte. Un grup de cel puțin șapte persoane, cu reședința în cel puțin șapte state membre diferite, depune la Comisie o cerere de înregistrare. Comisia are două luni ca să decidă, potrivit articolului 6 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2019/788. Abia după înregistrare începe strângerea semnăturilor. Dacă inițiativa adună destule, Comisia răspunde public, în scris.
Înregistrarea nu este un acord al Uniunii cu ideea propusă. Aici se înțelege pe dos cel mai des. Comisia nu cântărește, la acest pas, dacă subiectul merită sau dacă propunerea este bună. Articolul 6 alineatul (3) îi cere să înregistreze inițiativa dacă sunt îndeplinite cinci condiții de filtru: organizatorii au depus documentele care dovedesc cerințele de la articolul 5, entitatea juridică, dacă există, a fost constituită corect, nicio parte a inițiativei nu depășește vădit competența Comisiei de a propune un act al Uniunii, inițiativa nu este vădit abuzivă, neserioasă sau vexatorie și nu contravine vădit valorilor Uniunii. Sunt praguri negative, formulate cu „vădit”, deci Comisia are voie să respingă doar ce sare în ochi. Când condițiile sunt îndeplinite, înregistrarea este obligatorie, oricât de neobișnuită ar fi tema.
În cazul de față, Comisia a constatat în considerentul (4) că prima condiție este îndeplinită: organizatorii au depus toate documentele cerute de articolul 5 alineatele (1) și (2) și au desemnat persoanele de contact. Refuzul vine din a patra condiție. Considerentul (5) arată că obiectivele inițiativei pornesc de la premise nestabilite, adică de la descoperirea unor forme de viață sau de inteligență extraterestre și de la existența unei civilizații extraterestre avansate tehnologic, și că inițiativa cerea Comisiei să folosească mai multe temeiuri juridice pentru propuneri și pentru finanțare, deși nu există dovezi ale posibilității reale de a stabili un asemenea contact. De aici concluzia din considerentul (6): inițiativa este vădit lipsită de fundament, în sensul literei (d).
Ce ceruseră organizatorii se citește în considerentul (3). Textul cere Comisiei „să propună un cadru european coordonat” pentru pregătirea Uniunii în fața unor viitoare descoperiri științifice privind viața în univers, iar în concret: programe europene interdisciplinare pentru studierea implicațiilor științifice, sociale, culturale, etice și diplomatice, cooperare între statele membre pentru culegerea și schimbul de cunoștințe, protocoale comune pentru o comunicare publică responsabilă și promovarea educației. Cererea avea o anexă, un document suplimentar și un proiect de act juridic.
Efectele pe care le produce
Efectul principal este oprirea procedurii. Potrivit articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/788, declarațiile de susținere se colectează numai după înregistrarea inițiativei de către Comisie. Fără înregistrare nu există perioadă de colectare, nu există formular de semnătură în registrul public și nu există sistem de colectare online pus la dispoziție de Comisie. O semnătură dată în afara acestui cadru nu are nicio valoare juridică.
Al doilea efect privește destinatarii. Decizia se adresează grupului de organizatori, reprezentat de cele două persoane de contact numite în articolul 2, și produce efecte prin notificare. Numai textul în limba italiană este autentic, deci versiunea românească publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este o traducere oficială, nu textul care face credință.
Al treilea efect este unul de transparență. Regulamentul obligă Comisia, prin articolul 6 alineatul (7), să comunice organizatorilor motivele deciziei și să îi informeze despre toate căile de atac judiciare și extrajudiciare pe care le au la dispoziție, apoi să publice în registru și pe site-ul public al inițiativei cetățenești europene toate deciziile luate pe cererile de înregistrare. Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene adaugă un al doilea loc unde textul poate fi verificat de oricine.
Pentru România, efectul direct este zero. Nicio autoritate românească nu primește vreo sarcină din acest act. Verificarea și certificarea declarațiilor de susținere, treaba pe care articolul 12 din regulament o dă statelor membre, se declanșează doar la inițiativele înregistrate care ajung la capătul colectării.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până pe 15 septembrie 2026, cererea depusă la 25 iulie 2026 era în curs de examinare. Termenul de două luni prevăzut de articolul 6 alineatul (2) expira pe 25 septembrie 2026, iar Comisia a decis cu zece zile înainte. Din 15 septembrie 2026 dosarul este închis, iar inițiativa nu mai poate intra în registrul public sub forma în care a fost depusă.
S-a consumat și singura ocazie de replică pe care organizatorii au primit-o. Considerentul (2) arată că pe 17 august 2026 Comisia le-a comunicat evaluarea preliminară și i-a invitat să prezinte observații până pe 21 august 2026, iar ei nu au răspuns până la termen. Decizia s-a luat, așadar, fără poziția lor scrisă, deși preambulul deciziei consemnează că li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere.
Ce a rămas neschimbat merită spus la fel de apăsat. Regulamentul (UE) 2019/788 nu a fost modificat cu nimic; decizia este un act individual, adresat unui grup de oameni, și nu creează vreo regulă nouă pentru viitoarele inițiative. Textul regulamentului nu conține nicio interdicție de a depune o cerere nouă pe același subiect, cu alte obiective sau cu altă formulare. Refuzul închide dosarul depus în iulie 2026, nu tema.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Filtrul a lucrat repede. Între depunerea cererii, pe 25 iulie 2026, și decizie, pe 15 septembrie 2026, au trecut 52 de zile din cele aproximativ 62 pe care regulamentul le pune la dispoziția Comisiei.
- Motivarea este publicată integral și poate fi verificată de oricine, fiindcă actul a apărut atât în registrul inițiativei cetățenești europene, cât și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
- Decizia separă condițiile una de alta. Considerentul (4) recunoaște că grupul de organizatori a îndeplinit cerințele de formă, deci refuzul nu se sprijină pe un dosar incomplet și nu lasă impresia că organizatorii au greșit o hârtie.
- Instrumentul rămâne protejat de supraîncărcare. O inițiativă înregistrată obligă Comisia să traducă textul ei în toate limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii, potrivit articolului 4 alineatul (4), iar statele membre să verifice mai târziu semnăturile, costuri care se suportă din bugetul Uniunii.
- Organizatorii au primit o evaluare preliminară înainte de decizie, deși regulamentul nu impune acest pas atunci când motivul este litera (d).
Ce rămâne o problemă
- Termenul de observații a fost de patru zile, de luni 17 până vineri 21 august 2026, în plină vară. Când motivul de refuz este depășirea competențelor, articolul 6 alineatul (4) dă organizatorilor două luni pentru aceeași operațiune.
- Litera (d) nu are supapa prevăzută pentru litera (c). Nu există nici modificarea inițiativei, nici înregistrarea parțială, deci obiectivele care nu depind de existența vieții extraterestre, cum sunt educația, cooperarea între statele membre și protocoalele de comunicare publică, cad odată cu restul.
- Formularea motivului nu este cea din regulament. Considerentul (6) spune „vădit lipsită de fundament”, iar litera (d) a articolului 6 alineatul (3) spune, în versiunea românească a regulamentului, „vădit abuzivă, neserioasă sau vexatorie”. Cititorul care pune cele două texte alături nu găsește aceleași cuvinte.
- Decizia nu spune ce dispoziții din tratate invocaseră organizatorii. Considerentul (5) vorbește despre „mai multe temeiuri juridice”, fără să le numească, deși punctul 3 din anexa II la regulament cere ca ele să fie indicate în cerere.
- Textul deciziei nu arată nici ce cale de atac au organizatorii și nici în cât timp o pot folosi, deși articolul 6 alineatul (7) obligă Comisia să îi informeze despre asta. Informarea se face separat, iar cititorul actului publicat rămâne fără ea.
Sfaturi utile
- Verificați în registrul public al Comisiei dacă o inițiativă este înregistrată, înainte de a o semna sau de a strânge semnături pentru ea. O declarație de susținere dată pentru o inițiativă neînregistrată nu se pune la socoteală, fiindcă articolul 6 alineatul (1) leagă colectarea de înregistrare.
- Rețineți pragurile, dacă vă interesează o inițiativă care chiar a trecut de înregistrare: un milion de semnatari din cel puțin un sfert din statele membre, adică cel puțin șapte din cele 27. În fiecare dintre acele state e nevoie de numărul minim din anexa I la regulament, care se obține înmulțind numărul deputaților europeni ai statului cu numărul total al membrilor Parlamentului European. Pentru România, cifra din anexă este 23.760.
- Nu vă așteptați ca un milion de semnături să aducă automat o lege europeană. Articolul 15 alineatul (2) obligă Comisia să publice, în șase luni, o comunicare cu concluziile ei juridice și politice și cu măsurile pe care intenționează să le ia, ori cu motivele pentru care nu ia niciuna. Propunerea de act normativ rămâne o alegere a ei.
- Dacă pregătiți o inițiativă, tratați evaluarea preliminară ca pe un termen care poate fi foarte scurt. Cazul de față arată că poate fi de patru zile, așa că cineva din grup trebuie să fie disponibil tot timpul cât cererea se află la Comisie.
- Scrieți obiectivele astfel încât fiecare să se susțină singur. Un obiectiv legat de o premisă nedovedită poate trage după el și obiectivele vecine, care ar fi trecut de filtru, fiindcă la litera (d) regulamentul nu prevede înregistrarea parțială.
- Indicați în cerere dispozițiile din tratate pe care vă sprijiniți, așa cum cere punctul 3 din anexa II. Ele sunt singurele care arată Comisiei că propunerea intră în competența ei.
Întrebări frecvente
Înregistrarea unei inițiative cetățenești înseamnă că Uniunea îi dă dreptate?
De ce a fost refuzată această inițiativă?
Se mai pot strânge semnături pentru ea?
Câte semnături ar fi fost necesare în România?
Ce s-ar fi întâmplat dacă pragurile ar fi fost atinse?
Decizia schimbă ceva pentru cetățenii din România?
Organizatorii mai pot face ceva?
Analiza redacției
Decizia este scurtă, coerentă și își numește exact temeiul. Trimiterile se verifică: articolul 6 alineatul (3) primul paragraf litera (d) din Regulamentul (UE) 2019/788 există și privește inițiativele vădit abuzive, neserioase sau vexatorii, iar articolul 6 alineatul (3) al treilea paragraf, invocat în considerentul (7), este chiar cel care îi cere Comisiei să refuze înregistrarea când una dintre condiții nu este îndeplinită. Miezul ei stă în ușa pe care Comisia a ales să o folosească.
Calendarul spune ceva ce nu se vede citind actul de la cap la coadă. Cererea a ajuns la Comisie pe 25 iulie 2026, iar decizia s-a adoptat pe 15 septembrie 2026, deci după 52 de zile dintr-un termen legal de două luni care expira pe 25 septembrie. În același interval, organizatorii au avut la dispoziție patru zile pentru observații, de luni 17 până vineri 21 august 2026. Raportul dintre timpul pe care administrația și l-a rezervat și cel pe care l-a acordat destinatarului este de treisprezece la unu. Comparația devine mai clară dacă e pusă lângă articolul 6 alineatul (4): acolo, când motivul posibil de refuz este depășirea competențelor Comisiei, organizatorii primesc două luni ca să modifice, să mențină sau să retragă inițiativa. Aceeași operațiune, un termen de cincisprezece ori mai lung, numai fiindcă litera invocată este alta.
A doua observație iese din combinarea a două dispoziții. Alegerea literei (d) nu doar motivează refuzul, ci și închide singura supapă pe care regulamentul o prevede. Articolul 6 alineatul (4) litera (b) permite înregistrarea parțială atunci când o parte a inițiativei, inclusiv obiectivele ei principale, rămâne în competența Comisiei, dar mecanismul acela lucrează exclusiv pe litera (c). Or, dintre cele patru obiective enumerate în considerentul (3), cel puțin trei nu depind de existența vieții extraterestre: cooperarea între statele membre pentru schimbul de cunoștințe, protocoalele comune de comunicare publică și promovarea educației privind rolul umanității în univers. Ele ar fi putut fi cântărite separat pe criteriul competenței. Pe drumul ales de Comisie, nu ajung să fie cântărite deloc.
A treia observație ține de cuvinte. Refuzul este motivat, în considerentul (6), prin sintagma „vădit lipsită de fundament”, care nu apare nicăieri în versiunea românească a regulamentului. Litera (d) vorbește despre inițiative „vădit abuzive, neserioase sau vexatorii”. Cum numai textul în limba italiană este autentic, diferența ține de traducere, nu de fondul deciziei, iar litera invocată este indicată explicit, deci cititorul atent ajunge oricum la dispoziția corectă. Rămâne totuși o fisură de verificare pentru cine citește versiunea românească a ambelor acte, singura la îndemâna publicului din România.
Ce ar trebui schimbat
- Un termen minim pentru observații la evaluarea preliminară. Regulamentul nu fixează niciunul atunci când motivul de refuz este litera (d), iar rezultatul a fost aici un termen de patru zile în august. Cincisprezece zile lucrătoare, scrise în regulament, ar face ca dreptul de a-ți face cunoscut punctul de vedere să însemne ceva în practică.
- Extinderea înregistrării parțiale dincolo de litera (c). Dacă o inițiativă are obiective care stau în picioare și fără premisa contestată, ele ar trebui evaluate separat. Altfel, un singur obiectiv discutabil scoate din joc și partea care ar fi trecut filtrul.
- Indicarea în decizie a dispozițiilor din tratate invocate de organizatori. Punctul 3 din anexa II le cere în cerere, dar decizia nu le reproduce. Fără ele, cititorul nu poate verifica singur dacă inițiativa intra sau nu în competența Comisiei, adică tocmai motivul pe care Comisia a ales să nu îl folosească.
- Menționarea căilor de atac și a termenului în chiar textul publicat. Obligația de informare există deja, la articolul 6 alineatul (7), însă ea se stinge între Comisie și organizatori. Un paragraf final în decizie ar arăta oricărui cititor ce se mai poate face și până când.
- Alinierea formulării motivului la cuvintele regulamentului. Când considerentul care motivează refuzul folosește alți termeni decât litera invocată, verificarea devine mai grea în fiecare limbă în care actul nu este autentic. Reluarea sintagmei din regulament ar costa un cuvânt și ar închide problema.
Textul original al actului normativ
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/2171 a Comisiei din 15 septembrie 2026 privind cererea de înregistrare, în temeiul Regulamentului (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului, a inițiativei cetățenești europene intitulate „Este Europa pregătită pentru primul contact? Pregătirea omenirii pentru o posibilă întâlnire cu extratereștrii”
EMITENT: Comisia Europeană
Publicat în: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2171 din 28 septembrie 2026, paginile 1-2
[notificată cu numărul C(2026) 8560]
(Numai textul în limba italiană este autentic)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
după ce a oferit grupului de organizatori posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere,
având în vedere Regulamentul (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind inițiativa cetățenească europeană (1), în special articolul 6 alineatul (3),
întrucât:
(1) La 25 iulie 2026, Comisiei i-a fost prezentată cererea de înregistrare a inițiativei cetățenești europene intitulate „Este Europa pregătită pentru primul contact? Pregătirea omenirii pentru o posibilă întâlnire cu extratereștrii”.
(2) La 17 august 2026, Comisia a informat grupul de organizatori cu privire la evaluarea sa preliminară și l-a invitat să prezinte observații până la 21 august 2026. Grupul de organizatori nu a prezentat observații până la termenul indicat.
(3) Scopul inițiativei, astfel cum este formulat de organizatori, este de a solicita Comisiei „să propună un cadru european coordonat în vederea pregătirii Uniunii pentru viitoarele posibile descoperiri științifice privind viața în univers și pentru eventualele implicații care derivă din revelarea unor noi forme de viață sau de inteligență extraterestre”. În particular, organizatorii inițiativei solicită „instituirea unor programe europene interdisciplinare dedicate studierii posibilelor implicații științifice, sociale, culturale, etice și diplomatice care derivă din eventualele noi evidențe; consolidarea cooperării între state membre pentru culegerea și schimbul de cunoștințe; elaborarea de protocoale comune pentru a asigura o comunicare publică responsabilă; promovarea educației și reflectării asupra rolului umanității în univers”. O anexă la inițiativă oferă detalii suplimentare cu privire la contextul, tema și obiectivele sale. De asemenea, organizatorii au prezentat un document suplimentar și un proiect de act juridic ca parte a cererii lor de înregistrare.
(4) Grupul de organizatori a furnizat toate documentele necesare pentru a dovedi că îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 5 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2019/788 și a desemnat persoanele de contact în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) primul paragraf din regulamentul respectiv.
(5) Comisia consideră că obiectivele pe care inițiativa le propune au la bază ipoteze și premise care nu au fost stabilite, cum ar fi descoperirea unor forme de „viață sau de inteligentă extraterestre” și posibila descoperire a unei „civilizații extraterestre avansate din punct de vedere tehnologic”. Inițiativa invită Comisia să utilizeze mai multe temeiuri juridice pentru a prezenta diferite propuneri, inclusiv să pună la dispoziție finanțare, deși nu există nicio dovadă a posibilității reale de a stabili contactul cu forme de viață sau de inteligență extraterestre. În lipsa unor evidențe științifice care să ateste existența vieții extraterestre, nu există nicio bază rațională pentru a solicita Comisiei să ia măsuri de pregătire pentru o astfel de întâlnire.
(6) Din aceste motive, conform articolului 6 alineatul (3) primul paragraf litera (d) din Regulamentul (UE) 2019/788, inițiativa intitulată „Este Europa pregătită pentru primul contact? Pregătirea omenirii pentru o posibilă întâlnire cu extratereștrii” este în mod vădit lipsită de fundament.
(7) Prin urmare, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2019/788, cererea de înregistrare a inițiativei intitulate „Este Europa pregătită pentru primul contact? Pregătirea omenirii pentru o posibilă întâlnire cu extratereștrii” ar trebui refuzată,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Inițiativa cetățenească europeană intitulată „Este Europa pregătită pentru primul contact? Pregătirea omenirii pentru o posibilă întâlnire cu extratereștrii” nu se înregistrează.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează grupului de organizatori ai inițiativei cetățenești intitulate „Este Europa pregătită pentru primul contact? Pregătirea omenirii pentru o posibilă întâlnire cu extratereștrii”, reprezentat de Gian Elio DE MARCO și Jean-Pierre SAULNIER, care acționează în calitate de persoane de contact.
Adoptată la Strasbourg, 15 septembrie 2026.
Pentru Comisie
Maroš ŠEFČOVIČ
Membru al Comisiei
(1) JO L 130, 17.5.2019, p. 55, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/788/oj.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.