Pe scurt
- România a ratificat împrumutul de 544 de milioane de euro luat de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Banii nu sunt legați de un șantier, ci acoperă deficitul bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice, și vin într-o singură tranșă.
- Nu există rate. Anexa 2 a Acordului cere ca toată suma să fie rambursată pe 15 februarie 2044, într-o singură zi. Până atunci se plătesc doar dobânda, la o rată variabilă pe care actul nu o cifrează, și comisioanele.
- Comisionul inițial este de 0,25%, adică 1.360.000 de euro. Tot 0,25% pe an se plătește și pe banii netrași, deci fiecare lună de amânare costă în jur de 113.000 de euro. Tragerea se poate face până pe 30 iunie 2027.
Publicat: M. Of. nr. 767 din 9 septembrie 2026
Intră în vigoare: 12 septembrie 2026, la 3 zile de la publicare
Cele 544 de milioane de euro împrumutate de la Banca Mondială se întorc integral într-o singură zi, pe 15 februarie 2044. Legea nr. 187/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 9 septembrie 2026, ratifică Acordul de împrumut nr. 9953-RO, semnat la Washington pe 16 aprilie 2026 între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, instituția principală a grupului Băncii Mondiale. Împrumutul trecuse în august de controlul Curții Constituționale, care a respins obiecția a 55 de deputați și a deblocat promulgarea. Noutatea de acum nu mai este procedura, ci textul: odată cu legea, Monitorul Oficial publică și Acordul, cu toate cifrele lui.
Prima dintre ele este suma. Articolul 1 al legii vorbește de 544 de milioane de euro, iar secțiunea 2.01 a Acordului scrie aceeași cifră în litere și în cifre, „cinci sute patruzeci și patru milioane de euro (544.000.000 EUR)”. Tabelul din partea B a secțiunii II din anexa 1 alocă întreaga sumă unei categorii unice, „Tranșă unică”, și dă un total identic. Nu există a doua alocare și nu există rest.
A doua cifră este scadența, și ea este partea neobișnuită a acestui împrumut. Anexa 2 se numește „Rambursarea împrumutului pe bază de angajamente. Rambursare într-o singură tranșă” și conține o singură propoziție: „Împrumutatul va rambursa suma împrumutului în totalitate la data de 15 februarie 2044”. Nu există grafic de amortizare, nu există rate anuale care să reducă treptat datoria. Capitalul rămâne neatins 17 ani și jumătate, apoi devine scadent integral, într-o zi de luni de peste patru cicluri electorale.
A treia parte a socotelii sunt costurile curente. Secțiunea 2.02 fixează un comision inițial de o pătrime dintr-un procent din valoarea împrumutului, adică 544.000.000 de euro ori 0,0025, exact 1.360.000 de euro. Secțiunea 2.03 adaugă un comision de angajament de tot 0,25% pe an, aplicat la soldul netras. Cât timp banii stau la Bancă, statul plătește pentru dreptul de a-i lua: 1.360.000 de euro pe an dacă nimic nu e tras, adică aproximativ 113.000 de euro pe lună și 3.726 de euro pe zi.
A patra cifră lipsește. Secțiunea 2.04 spune că rata dobânzii este „rata de referință plus marja variabilă”, fără să scrie nici rata de referință, nici marja. Un cititor al Monitorului Oficial nu are cum să afle din act cât costă acest împrumut. Ordinul de mărime se poate totuși estima: fiecare punct procentual de dobândă înseamnă 5,44 milioane de euro pe an, iar pe cei 17 ani și 5 luni dintre publicare și scadență, aproape 95 de milioane de euro. Cum capitalul nu scade deloc până în 2044, dobânda se calculează tot timpul la suma întreagă, nu la un sold care se topește.
Mai rămân două date. Secțiunea II.E din anexa 1 fixează data-limită de tragere la 30 iunie 2027, deci statul are 291 de zile de la intrarea în vigoare a legii ca să ia banii. Iar secțiunea 2.05 stabilește datele de plată la 15 februarie și 15 august ale fiecărui an. Între prima scadență posibilă după ratificare, 15 februarie 2027, și scadența finală sunt 35 de date de plată, la 34 dintre ele numai dobândă și comisioane, iar la ultima, pe lângă acestea, întregul capital.
Efectele pe care le produce
Legea intră în vigoare pe 12 septembrie 2026. Cele patru articole ale ei nu prevăd nicio altă dată, deci se aplică regula din articolul 78 din Constituție, potrivit căreia legea intră în vigoare la 3 zile de la publicare dacă nu spune ea însăși altfel. Din acea zi, Acordul semnat în aprilie face parte din dreptul intern.
Acordul are însă propriul lui calendar, iar cele două nu se confundă. Secțiunea 5.02 fixează un termen-limită de intrare în vigoare de o sută optzeci de zile de la data semnării, adică de la 16 aprilie 2026 până la 13 octombrie 2026. Cu alte cuvinte, ratificarea internă s-a încheiat cu 31 de zile înainte ca fereastra să se închidă, dintr-una de aproape șase luni. În plus, secțiunea 5.01 adaugă o condiție care nu ține de Parlamentul României: Acordul devine efectiv numai dacă Banca este mulțumită de progresul obținut în realizarea Programului și de cadrul de politici macroeconomice al statului.
Aceeași mulțumire a Băncii revine și la tragere. Secțiunea II.C din anexa 1 spune că nicio sumă nu se poate trage din tranșa unică dacă Banca nu este mulțumită de Programul realizat și de conformitatea cadrului de politici macroeconomice. Nu există o listă de indicatori și nu există un arbitru: aprecierea aparține creditorului.
Din momentul intrării în vigoare încep și costurile. Comisionul inițial de 1.360.000 de euro se plătește o singură dată. Comisionul de angajament curge apoi pe soldul netras, la aceeași cotă de 0,25% pe an. Coincidența celor două procente are un efect practic: o amânare de douăsprezece luni a tragerii costă exact cât comisionul de intrare, încă 1.360.000 de euro.
Tragerea aduce cu ea o obligație de raportare cu termen scurt. Secțiunea II.D cere ca, în 30 de zile de la tragerea din contul împrumutului, Ministerul Finanțelor să comunice Băncii suma exactă primită și dovada că o sumă echivalentă a fost înregistrată în sistemele proprii de management al bugetului. Banii intră în contul de valută deschis pe numele ministerului la Banca Națională a României, potrivit articolului 2 din lege, și se folosesc pe măsura nevoilor de finanțare a deficitului și de refinanțare a datoriei.
Articolul IV al Acordului dă Băncii două pârghii în plus față de cele obișnuite. Poate suspenda tragerile dacă apare o situație care face improbabilă realizarea Programului sau a unei părți semnificative din el. Iar dacă acea situație persistă mai mult de 60 de zile de la notificare, Banca poate cere rambursarea anticipată. Riscul nu este, așadar, unul de execuție a unei lucrări, ci de politică publică: dacă România schimbă direcția fiscală, creditorul are un temei contractual să reacționeze.
Un ultim efect ține de cine decide de aici încolo. Articolul 4 din lege autorizează Guvernul, prin Ministerul Finanțelor, să convină cu Banca amendamente la Acord, cu condiția ca ele să nu majoreze obligațiile financiare ale României, iar aprobarea lor se face prin hotărâre a Guvernului. Parlamentul a ratificat o singură dată; modificările ulterioare nu se mai întorc la el.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până pe 11 septembrie 2026, Acordul semnat la Washington exista, dar nu producea efecte în dreptul intern. Camera Deputaților îl adoptase pe 5 august 2026, ca primă Cameră sesizată, Senatul pe 6 august, ca for decizional, iar sesizarea depusă la Curtea Constituțională pe 7 august a suspendat promulgarea timp de 26 de zile, până la publicarea Deciziei nr. 884/2026, pe 2 septembrie. Decretul nr. 754/2026, prin care Președintele promulgă legea, este dat în temeiul articolului 77 alineatul (3) din Constituție, textul care se aplică tocmai atunci când promulgarea vine după o decizie a Curții.
Al doilea lucru care se schimbă este cantitatea de informație publică. Decizia Curții vorbea despre Program și despre scrisoarea din 26 februarie 2026, dar nu enumera nicio măsură. Anexa 1 la Acord, publicată acum, o face: opt acțiuni grupate pe doi piloni, sprijinite pe treisprezece acte normative identificate cu număr, dată și număr de Monitor Oficial.
Pilonul întâi se ocupă de sustenabilitatea fiscală și adună măsurile din pachetul de austeritate al anului 2025: cota standard de TVA urcată de la 19% la 21% de la 1 august 2025, cele două cote reduse de 5% și 9% unificate într-una singură de 11% de la aceeași dată, accizele majorate la alcool și tutun, impozitul pe dividende dus la 16%, eliminarea facilităților fiscale pentru salariații din anumite sectoare, pragul microîntreprinderilor coborât la 100.000 de euro, contribuția de sănătate introdusă pentru pensiile de peste 3.000 de lei pe lună, accizele ajustate la motorină și benzină și, la energie, renunțarea la plafonarea prețului la electricitate, însoțită de subvenții acordate pe baza testării mijloacelor pentru gospodăriile vulnerabile.
Pilonul al doilea privește creșterea sprijinită pe sectorul privat: un regim mai eficient pentru firmele aflate în dificultate financiară, mutarea garanțiilor de stat de la Exim Banca Românească la Banca de Investiții și Dezvoltare, deschiderea fondurilor de pensii private către fondurile de capital privat, includerea instituțiilor financiare nebancare în Centrala Riscului de Credit, regulile de autorizare a parcurilor eoliene din larg și o schemă de sprijin pentru modernizarea instalațiilor mari consumatoare de energie.
Aici stă și cheia expresiei „politici de dezvoltare” din titlu. Banii nu se dau contra unor lucrări, ci contra unor măsuri deja adoptate, pe care Acordul le numește acțiuni întreprinse în cadrul Programului. Toate cele treisprezece acte citate sunt anterioare semnării: cel mai vechi este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 126/2024, din 23 octombrie 2024, iar cel mai nou, Legea nr. 239/2025, din 15 decembrie 2025. Nicio măsură din listă nu rămâne de luat.
În sfârșit, titlul anunță o serie. „Primul împrumut pentru politici de dezvoltare în domeniul fiscal și creștere economică” presupune un al doilea, iar definiția Programului trimite la o scrisoare care conține și „acțiunile care urmează a fi întreprinse”. Acea scrisoare nu se publică în Monitorul Oficial.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Costurile fixe sunt scrise în act și se pot verifica prin calcul simplu: 0,25% comision inițial, adică 1.360.000 de euro, și 0,25% pe an pe soldul netras. Nu există comisioane ascunse în mai multe rânduri de tarife.
- Banii vin într-o tranșă unică, fără etape intermediare de verificare, deci fără riscul unei finanțări care se blochează la jumătate.
- Scadența este la 15 februarie 2044, adică la aproape 18 ani de la semnare. Până atunci, bugetul nu are de plătit niciun leu din capital.
- Lista măsurilor pentru care s-au dat banii este publicată integral, cu numărul, data și numărul de Monitor Oficial al fiecărui act. Cine vrea să vadă ce anume a fost creditat are unde să se uite.
- Articolul 4 din lege limitează amendamentele viitoare la cele care nu majorează obligațiile financiare ale României, deci Guvernul nu poate scumpi împrumutul fără să se întoarcă la Parlament.
- Suma din lege și suma din Acord coincid, la fel și totalul din tabelul de alocare, fără nicio diferență de cifre între cele două texte publicate în același număr de Monitor.
Ce rămâne o problemă
- Dobânda nu are nicio cifră în act. „Rata de referință plus marja variabilă” nu spune nimic unui cititor, iar costul total al împrumutului nu se poate calcula din Monitorul Oficial.
- Rambursarea într-o singură zi mută povara integrală, 544 de milioane de euro, pe bugetul anului 2044, iar până atunci dobânda curge tot timpul la suma întreagă, nu la un sold care scade.
- Împrumutul este în euro, iar bugetul din care se plătește este în lei. În plus, secțiunea 2.01 permite conversia sumei în altă monedă, deci riscul valutar rămâne deschis pe toată durata.
- Partea de viitor a înțelegerii nu este publică. Definiția Programului trimite la scrisoarea din 26 februarie 2026, care cuprinde și acțiunile ce urmează a fi întreprinse, iar acea scrisoare nu apare în Monitorul Oficial.
- Tragerea depinde de o apreciere a creditorului, nu de un criteriu măsurabil: Banca trebuie să fie „mulțumită” de Program și de cadrul macroeconomic. Aceeași formulare condiționează și intrarea în vigoare a Acordului.
- Banii intră în deficit și în refinanțare, deci nu rămâne în urma lor niciun obiectiv care să poată fi arătat. Legătura cu reformele se face doar prin lista de măsuri deja adoptate.
- Ratificarea s-a încheiat cu 31 de zile înainte de termenul-limită de intrare în vigoare a Acordului. Marja a fost mică pentru un act semnat cu aproape cinci luni înainte.
Sfaturi utile
- Nu căutați proiecte finanțate din acest împrumut. Articolul 2 din lege spune limpede unde se duc banii: deficitul bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice guvernamentale. Nu există listă de investiții și nu va exista.
- Dacă vă interesează cât costă efectiv, cereți Ministerului Finanțelor, printr-o solicitare de informații de interes public, rata de referință și marja variabilă aplicate la data tragerii. Actul nu le conține, dar ministerul le cunoaște în momentul în care ia banii.
- Treceți în calendar 30 iunie 2027. Este data-limită de tragere din secțiunea II.E a anexei 1. Până atunci, orice sumă netrasă costă 0,25% pe an, adică în jur de 113.000 de euro pe lună la suma întreagă.
- Pentru analiza datoriei publice, rețineți 15 februarie 2044 ca dată de scadență unică, nu ca sfârșit al unei serii de rate. În graficul de rambursare al statului, acesta este un vârf, nu o pantă.
- Amendamentele viitoare la Acord nu se vor mai vota în Parlament. Urmăriți hotărârile de Guvern, fiindcă articolul 4 alineatul (2) acolo le trimite.
- Dacă vreți să înțelegeți ce a fost „plătit” prin acest împrumut, citiți secțiunea I din anexa 1 și apendicele. Cele treisprezece acte citate sunt reperul cel mai exact publicat până acum despre pachetul fiscal 2024-2025 văzut din perspectiva creditorului.
Întrebări frecvente
Când intră în vigoare legea de ratificare?
Acordul de împrumut intră în vigoare tot atunci?
Când se rambursează împrumutul?
Cât costă împrumutul?
Ce înseamnă „împrumut pentru politici de dezvoltare”?
Suma de 544 de milioane este aceeași despre care s-a scris în august?
Ce se întâmplă dacă România nu trage banii?
Poate Banca să oprească banii sau să ceară rambursarea mai devreme?
Cine semnează pentru România și cine e persoana de contact?
Va urma un al doilea împrumut de acest tip?
Analiza redacției
Actul publicat este consecvent cu el însuși: fiecare cifră se închide, 544.000.000 de euro în articolul 1 al legii, aceeași sumă în litere și cifre în secțiunea 2.01, aceeași alocare unică și același total în tabelul din partea B a secțiunii II, iar comisionul inițial de 0,25% dă exact 1.360.000 de euro. Trimiterile interne funcționează: secțiunea 2.06 duce la anexa 2, care chiar conține modul de rambursare, iar secțiunea 4.02 duce la secțiunea 4.01, care chiar descrie evenimentul invocat.
Observația care nu se vede citind actul de la cap la coadă privește calendarul listei de măsuri. În apendice sunt treisprezece acte. Cel mai vechi este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 126/2024, din 23 octombrie 2024. Cel mai nou este Legea nr. 239/2025, din 15 decembrie 2025. Toate sunt anterioare semnării Acordului, din 16 aprilie 2026, și cu atât mai mult scrisorii de program din 26 februarie 2026. Nicio acțiune din secțiunea I a anexei 1 nu rămâne de făcut. Cu alte cuvinte, cele 544 de milioane de euro nu cumpără reforme viitoare, ci confirmă un pachet de austeritate deja adoptat și deja resimțit de contribuabili. Ceea ce România mai datorează, dacă mai datorează ceva, stă în scrisoarea din februarie, iar aceea nu se publică.
A doua observație ține de forma rambursării, iar aici comparația se face cu structura obișnuită a unui credit. Un împrumut cu grafic de amortizare are dobânda calculată pe un sold care scade an de an. Acesta nu are grafic: capitalul rămâne 544 de milioane de euro de la prima zi până pe 15 februarie 2044, deci dobânda se plătește tot timpul la suma întreagă. La 35 de date de plată succesive, statul achită numai costul banilor, iar principalul nu se mișcă. Efectul e dublu: costul total al dobânzii e maxim pentru rata dată, iar riscul de refinanțare se concentrează într-o singură zi, la aproape optsprezece ani distanță. Ordinul de mărime îl dă o înmulțire simplă. Un singur punct procentual de dobândă medie înseamnă 5,44 milioane de euro pe an și aproape 95 de milioane de euro pe toată durata. Actul nu spune câte puncte procentuale vor fi.
A treia observație e de redactare a listei de acțiuni și merită spusă tocmai pentru că nu ajunge la pragul unei erate. Punctul 1 litera d) descrie majorarea impozitului pe dividende „de la 8% la 10% și la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026”, iar punctul 2 litera a) descrie coborârea pragului microîntreprinderilor „de la 500.000 EUR la 250.000 EUR și la 100.000 EUR, începând cu 1 ianuarie 2026”. În ambele cazuri sunt două trepte succesive, cu date diferite, comprimate într-o singură propoziție cu o singură dată, care aparține treptei a doua. Prima treaptă, cea din 2025, rămâne fără dată în text. Nu este o eroare cu consecință juridică, fiindcă acțiunile prealabile descriu fapte deja consumate, iar cotele sunt fixate de Codul fiscal, nu de Acord. Este însă genul de comprimare care, într-un document tradus și publicat oficial, poate trimite un cititor grăbit cu un an în urmă sau înainte.
În fine, un detaliu de procedură care spune ceva despre cum se lucrează. Acordul a fost semnat pe 16 aprilie 2026 și avea un termen-limită de intrare în vigoare de 180 de zile, care se împlinește pe 13 octombrie 2026. Legea de ratificare a fost publicată la 146 de zile de la semnare și intră în vigoare pe 12 septembrie 2026, a 149-a zi, cu 31 de zile rămase din fereastră. Din cele 26 de zile cât a durat suspendarea promulgării prin sesizarea la Curtea Constituțională, aproape toate au fost consumate din marja aceea. Nu s-a ratat nimic, dar dacă dezbaterea parlamentară ar fi început cu o lună mai târziu sau dacă termenul de judecată amânat de la 12 la 17 august s-ar fi amânat încă o dată, discuția de astăzi ar fi fost despre prelungirea unui acord expirat.
Ce ar trebui schimbat
- Publicarea scrisorii de program din 26 februarie 2026, ca anexă la legea de ratificare. Definiția Programului o transformă în parte a înțelegerii, fiindcă acolo stau „acțiunile care urmează a fi întreprinse”. Efect: cititorul vede și ce a promis statul, nu doar ce a bifat deja.
- O fișă de cost publicată în momentul tragerii, cu rata de referință, marja și dobânda anuală rezultată. În forma de acum, singurul cost verificabil din Monitorul Oficial este comisionul inițial. Efect: costul împrumutului devine urmăribil an de an, nu doar la contractare.
- Motivarea publică a scadenței unice, sau înlocuirea ei cu un grafic eșalonat. O rambursare într-o singură zi de 544 de milioane de euro este o alegere, nu o necesitate tehnică. Efect: bugetul anului 2044 nu mai primește un vârf pe care nu l-a decis nimeni din cei care îl vor plăti.
- Publicarea raportării prevăzute în secțiunea II.D a anexei 1. Ministerul Finanțelor trebuie oricum să comunice Băncii, în 30 de zile, suma exact primită și înregistrarea ei bugetară. Efect: cititorul român află aceeași cifră pe care o află creditorul, în același termen.
- O evaluare de impact financiar obligatorie în hotărârile de Guvern din articolul 4 alineatul (2). Condiția ca amendamentele „să nu majoreze obligațiile financiare” nu are astăzi nicio procedură de verificare. Efect: limita pusă de Parlament devine controlabilă, nu declarativă.
- Un termen intern de ratificare corelat cu termenul-limită de intrare în vigoare din acord. La acest împrumut au rămas 31 de zile din 180. Efect: acordurile semnate nu mai ajung să depindă de calendarul unei sesizări la Curtea Constituțională.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 767 din 9 septembrie 2026 16 pagini PDF, 118 KB actul începe la pagina 4
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
LEGE pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut pentru politici de dezvoltare în domeniul fiscal și creștere economică) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington la 16 aprilie 2026
EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR, SENATUL
Publicat în: M. Of. nr. 767 din 9 septembrie 2026
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. — Se ratifică Acordul de împrumut*) (Primul împrumut pentru politici de dezvoltare în domeniul fiscal și creștere economică) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington la 16 aprilie 2026, în valoare de 544 milioane de euro, denumit în continuare Acord de împrumut.
Art. 2. — Sumele trase din împrumutul prevăzut la art. 1 și virate în contul de valută deschis pe numele Ministerului Finanțelor la Banca Națională a României se utilizează pe măsura necesităților de finanțare a deficitului bugetului de stat și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 3. — Plata serviciului datoriei publice aferent împrumutului prevăzut la art. 1, respectiv rambursarea capitalului, achitarea dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente împrumutului se asigură conform legislației în vigoare privind datoria publică, prin mecanismul aferent finanțărilor rambursabile contractate de Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, în vederea finanțării deficitului bugetului de stat, refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice guvernamentale.
Art. 4. — (1) Se autorizează Guvernul României ca, prin Ministerul Finanțelor, să convină cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare amendamente la conținutul Acordului de împrumut care nu sunt de natură să majoreze obligațiile financiare asumate de România față de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
(2) Amendamentele la Acordul de împrumut convenite potrivit alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
SORIN-MIHAI GRINDEANU
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
MIHAI COTEȚ
București, 9 septembrie 2026.
Nr. 187.
*) Traducere.
Împrumut nr. 9953-RO
ACORD DE ÎMPRUMUT (Primul împrumut pentru politici de dezvoltare în domeniul fiscal și creștere economică) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare
Acordul de la data semnării, încheiat între România (Împrumutatul) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (Banca), în scopul asigurării unei finanțări în vederea sprijinirii programului (astfel cum este definit în apendicele la prezentul acord).
Banca a decis să asigure această finanțare pe baza, printre altele, a: (i) acțiunilor pe care Împrumutatul le-a întreprins deja în cadrul Programului și care sunt descrise în secțiunea I din anexa 1 la prezentul acord; și (ii) menținerii de către Împrumutat a unui cadru adecvat de politici macroeconomice. În consecință, Împrumutatul și Banca convin prin prezentul acord următoarele:
ARTICOLUL I Condiții generale. Definiții
1.01. Condițiile generale (așa cum sunt definite în apendicele la prezentul acord) se aplică și fac parte din prezentul acord.
1.02. În afara cazului în care din context reiese un alt înțeles, termenii scriși cu majuscule utilizați în prezentul acord au înțelesul care le-a fost atribuit în Condițiile generale sau în apendicele la prezentul acord.
ARTICOLUL II Împrumut
2.01. Banca este de acord să împrumute Împrumutatului suma de cinci sute patruzeci și patru milioane de euro (544.000.000 EUR), sumă care poate fi convertită periodic printr-o operațiune de conversie de valută (Împrumut).
2.02. Comisionul inițial plătit este o pătrime dintr-un procent (0,25%) din valoarea împrumutului.
2.03. Comisionul de angajament va fi egal cu o pătrime dintr-un procent (0,25%) pe an, aplicat la soldul netras din împrumut.
2.04. Rata dobânzii este rata de referință plus marja variabilă sau acea rată, așa cum se poate aplica în urma conversiei, conform secțiunii 3.02(e) din Condițiile generale.
2.05. Datele de plată sunt 15 februarie și 15 august ale fiecărui an.
2.06. Suma capitalului împrumutului va trebui rambursată în conformitate cu prevederile anexei 2 la prezentul acord.
2.07. Fără a se limita la prevederile secțiunii 5.05 din Condițiile generale, Împrumutatul va transmite prompt Băncii acele informații legate de prevederile prezentului articol II, după cum Banca le poate solicita periodic în mod rezonabil.
ARTICOLUL III Program
3.01. Împrumutatul declară angajamentul față de Program și implementarea acestuia. În acest scop și în baza secțiunii 5.05 din Condițiile generale: (a) Împrumutatul și Banca, periodic, la solicitarea oricăreia dintre părți, vor schimba puncte de vedere în ceea ce privește cadrul de politici macroeconomice al Împrumutatului și progresul înregistrat în implementarea Programului; (b) înaintea fiecărui astfel de schimb de puncte de vedere, Împrumutatul va transmite Băncii, spre analiză și comentarii, un raport privind progresul înregistrat în îndeplinirea Programului, la acel nivel de detaliu pe care Banca îl va solicita în mod rezonabil; și (c) fără a se limita la prevederile paragrafelor (a) și (b) ale prezentei secțiuni, Împrumutatul va informa cu promptitudine Banca asupra oricărei situații care ar putea avea ca efect schimbarea materială a obiectivelor Programului sau asupra oricărei acțiuni întreprinse în cadrul Programului, incluzând orice acțiune specificată în secțiunea I din anexa 1 la prezentul acord.
ARTICOLUL IV Remedii ale Băncii
4.01. Evenimentul suplimentar de suspendare constă în următorul, respectiv a apărut o situație care va determina improbabilitatea realizării Programului sau a unei părți semnificative a acestuia.
4.02. Evenimentul suplimentar de accelerare constă în faptul că evenimentul prevăzut în secțiunea 4.01 a acestui acord a apărut și continuă mai mult de 60 de zile de la notificarea evenimentului, transmisă Împrumutatului de către Bancă.
ARTICOLUL V Intrare în vigoare
5.01. Condiția suplimentară de intrare în vigoare constă în următoarea, respectiv Banca este mulțumită de progresul obținut de Împrumutat în realizarea Programului și de cadrul adecvat de politici macroeconomice al Împrumutatului.
5.02. Termenul-limită de intrare în vigoare este de o sută optzeci de zile (180 de zile) de la data semnării.
ARTICOLUL VI Reprezentant. Adrese
6.01. Reprezentantul Împrumutatului este ministrul finanțelor.
6.02. În scopul secțiunii 10.01 a Condițiilor generale: (a) adresa Împrumutatului este:
Ministerul Finanțelor Bulevardul Libertății nr. 16, sectorul 5 București, 050706, România; și (b) adresa electronică a Împrumutatului este: fax: 4 021 312 6792 e-mail: cabinet.ministru@mfinante.gov.ro
6.03. În scopul secțiunii 10.01 a Condițiilor generale: (a) adresa Băncii este: Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare 1818 H Street, N.W., Washington, D.C. 20433 Statele Unite ale Americii; și (b) adresa electronică a Băncii este: telex: 248423(MCI) sau 64145(MCI) fax: 1-202-477-6391 e-mail: yelgammal@worldbank.org
Convenit la data semnării România, prin: reprezentant autorizat Nume: Alexandru Nazare, ministrul finanțelor Data: 16 aprilie 2026, Washington
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, prin: reprezentant autorizat Nume: Antonella Bassani, vicepreședinte regional Data: 16 aprilie 2026
ANEXA 1 Acțiunile Programului. Disponibilitatea sumelor împrumutului
SECȚIUNEA I Acțiuni întreprinse în cadrul Programului Acțiunile întreprinse de către Împrumutat în cadrul Programului includ următoarele:
Pilonul I: Sporirea sustenabilității fiscale
1) Pentru a crește mobilizarea veniturilor prin reforme fiscale orientate spre eficiență, Împrumutatul: (a) a majorat cota standard de TVA pentru anumite bunuri și servicii de la 19% la 21%, începând cu 1 august 2025; (b) a consolidat cotele reduse de TVA de 5% și 9% într-o singură cotă de 11%, începând cu 1 august 2025; (c) a majorat accizele la alcool și tutun, începând cu 1 august 2025; și (d) a majorat impozitarea dividendelor de la 8% la 10% și la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026, astfel cum este reglementat prin Legea nr. 141/2025 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024.
2) Pentru a lărgi baza de impozitare și a elimina distorsiunile în alocarea resurselor, Împrumutatul: (a) a eliminat toate facilitățile fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în activități desfășurate în anumite sectoare (PIT) și a redus pragul anual al cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi de la 500.000 EUR la 250.000 EUR și la 100.000 EUR, începând cu 1 ianuarie 2026, astfel cum este reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024; și (b) a introdus contribuții la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru toți pensionarii cu pensii peste un prag lunar de 3.000 lei, astfel cum este reglementat prin Legea nr. 141/2025.
3) Pentru a mobiliza venituri, sprijinind în același timp decarbonizarea economiei, Împrumutatul a aprobat ajustări ale accizelor la motorină și benzină pentru anii calendaristici 2025 și 2026, astfel cum este reglementat prin Legea nr. 141/2025.
4) Pentru a reduce riscul fiscal, sprijinind în același timp decarbonizarea și îmbunătățind orientarea către consumatorii vulnerabili, Împrumutatul a eliminat plafoanele prețurilor la energia electrică pentru consumatori și a introdus subvenții bazate pe testarea mijloacelor pentru gospodăriile vulnerabile, astfel cum este reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2025 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2025.
Pilonul II. Creștere bazată pe sectorul privat
5) Pentru a facilita accesul la finanțare al microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii, Împrumutatul: (a) a stabilit un sistem mai eficient pentru gestionarea firmelor aflate în dificultate financiară, astfel cum este reglementat prin Legea nr. 239/2025; și (b) a consolidat oferta de garanții de stat prin transferul anumitor activități efectuate în nume și cont stat de la Exim Banca Românească către Banca de Investiții și Dezvoltare, astfel cum este reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 126/2024.
6) Pentru a mobiliza finanțarea nebancară, Împrumutatul: (a) a facilitat investițiile fondurilor de pensii private, printre altele, în fonduri de capital privat, astfel cum este reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2025; și (b) a îmbunătățit sistemul de raportare a creditelor prin includerea instituțiilor financiare nebancare reglementate ca furnizori și utilizatori ai sistemului, astfel cum este reglementat prin Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 4/2025.
7) Pentru a decarboniza sectorul energetic, facilitând în același timp participarea sectorului privat la producerea de energie regenerabilă, Împrumutatul a prevăzut responsabilități instituționale, proceduri și reguli tehnice pentru autorizarea și dezvoltarea parcurilor eoliene offshore, astfel cum este reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 408/2025, Hotărârea Guvernului nr. 462/2025, Ordinul ANRE nr. 6/2025 și Ordinul ANRE nr. 92/2024.
8) Pentru a îmbunătăți eficiența energetică în anumite industrii unde decarbonizarea este complicată pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Împrumutatul a aprobat o schemă de stimulare pentru sprijinirea investițiilor în modernizarea instalațiilor mari consumatoare de energie, prin implementarea celor mai eficiente tehnologii disponibile, pentru creșterea eficienței energetice, astfel cum este reglementată prin Ordinul ministrului energiei nr. 216/2025.
SECȚIUNEA II Disponibilitatea sumelor împrumutului
A. Generalități Împrumutatul poate trage sumele din împrumut în conformitate cu prevederile prezentei secțiuni și ale acelor instrucțiuni suplimentare pe care Banca le poate specifica prin notificarea Împrumutatului.
B. Alocarea sumelor din împrumut Împrumutul este alocat într-o tranșă unică, din care Împrumutatul va putea trage sumele împrumutului. Alocarea sumelor din împrumut în acest scop este descrisă în tabelul de mai jos:
Alocări Suma împrumutului alocată (exprimată în euro)
(1) Tranșă unică 544.000.000
Suma totală 544.000.000
C. Condițiile de disponibilizare a tranșei Nicio tragere nu va fi efectuată din tranșa unică dacă Banca nu este mulțumită de: a) Programul realizat de Împrumutat; și b) conformitatea cadrului de politici macroeconomice al Împrumutatului.
D. Depunerea sumelor împrumutului În termen de treizeci (30) de zile de la tragerea împrumutului din contul împrumutului, Împrumutatul va raporta Băncii: (a) suma exactă primită în contul menționat la secțiunea 2.03(a) din Condițiile generale; și (b) înregistrarea că o sumă echivalentă a fost contabilizată în sistemele de management al bugetului ale Împrumutatului.
E. Data-limită de tragere Data-limită de tragere a sumelor împrumutului este 30 iunie 2027.
ANEXA 2 Rambursarea împrumutului pe bază de angajamente — Rambursare într-o singură tranșă
Împrumutatul va rambursa suma împrumutului în totalitate la data de 15 februarie 2044.
Apendice
SECȚIUNEA I Definiții
1. „Ordinul ANRE nr. 92/2024” înseamnă Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 92 din 17 decembrie 2024 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea la rețeaua electrică de transport a centralelor electrice eoliene offshore, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1296 din 20 decembrie 2024.
2. „Ordinul ANRE nr. 6/2025” înseamnă Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 6 din 12 martie 2025 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2025.
3. „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 126/2024” înseamnă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 126 din 23 octombrie 2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export- Import a României EXIMBANK — S.A. și pentru reglementarea unor măsuri bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 25 octombrie 2024.
4. „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024” înseamnă Ordonanța de urgență Guvernului nr. 156 din 30 decembrie 2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1334 din 31 decembrie 2024, cu modificările și completările ulterioare, efectuate până la data semnării prezentului acord.
5. „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2025” înseamnă Ordonanța de urgență Guvernului nr. 6 din 27 februarie 2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025-30 iunie 2025, respectiv măsurile aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025-31 martie 2026, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 28 februarie 2025, cu modificările și completările ulterioare, efectuate până la data semnării prezentului acord.
6. „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2025” înseamnă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26 din 16 aprilie 2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 17 aprilie 2025, cu modificările și completările ulterioare, efectuate până la data semnării prezentului acord.
7. „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2025” înseamnă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35 din 27 iunie 2025 privind introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflați în situația de sărăcie energetică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 30 iunie 2025, cu modificările și completările ulterioare, efectuate până la data semnării prezentului acord.
8. „Exim Banca Românească” sau „Banca de Export-Import a României EXIMBANK — S.A.” înseamnă banca de export-import a României înființată prin Legea nr. 96/2000, cu modificările și completările ulterioare, efectuate până la data semnării prezentului acord.
9. „Condiții generale” înseamnă Condițiile generale ale „Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru Finanțare acordată de BIRD, Finanțare pentru Politici de Dezvoltare”, din 14 decembrie 2018 (ultima revizuire la 1 iulie 2025).
10. „Hotărârea Guvernului nr. 408/2025” înseamnă Hotărârea Guvernului nr. 408 din 24 aprilie 2025 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 688/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Autorității Competente de reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 25 aprilie 2025.
11. „Hotărârea Guvernului nr. 462/2025” înseamnă Hotărârea Guvernului nr. 462 din 8 mai 2025 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 316/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 mai 2025.
12. „Banca de Investiții și Dezvoltare” înseamnă Banca de Investiții și Dezvoltare — S.A., banca de dezvoltare a României, înființată în temeiul Legii nr. 207/2022 privind funcționarea băncilor de dezvoltare în România, și prin Hotărârea Guvernului nr. 1.204/2022 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii de Investiții și Dezvoltare — S.A., cu modificările ulterioare până la data semnării prezentului acord.
13. „Legea nr. 141/2025” înseamnă Legea nr. 141 din 25 iulie 2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 25 iulie 2025, cu modificările ulterioare până la data semnării prezentului acord.
14. „Legea nr. 239/2025” înseamnă Legea nr. 239 din 15 decembrie 2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1160 din 15 decembrie 2025, cu modificările și completările ulterioare, efectuate până la data semnării prezentului acord.
15. „Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 4/2025” înseamnă Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 4 din 18 septembrie 2025 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Riscului de Credit, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 3 octombrie 2025.
16. „Ordinul Ministrului Energiei nr. 216/2025” înseamnă Ordinul ministrului energiei nr. 216 din 11 martie 2025 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea pentru modernizarea instalațiilor EU-ETS la nivelul BAT pentru creșterea eficienței energetice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 14 martie 2025.
17. „PIT” înseamnă obligații fiscale pentru venituri realizate de persoanele fizice din salarii și asimilate salariilor.
18. „Program” înseamnă programul obiectivelor, politicilor și acțiunilor prevăzute sau menționate în scrisoarea din 26 februarie 2026 transmisă Băncii de către Împrumutat, prin care se declară angajamentul Împrumutatului față de realizarea Programului și se solicită asistență din partea Băncii pentru susținerea Programului pe durata implementării acestuia și care include acțiunile întreprinse, inclusiv cele prevăzute în secțiunea I a anexei 1 la prezentul acord, și acțiunile care urmează a fi întreprinse conform obiectivelor Programului.
19. „RON” înseamnă leu, respectiv moneda națională a României.
20. „Data semnării” înseamnă ultima dată dintre data la care România a semnat acest acord și data la care Banca a semnat acest acord, iar această definiție se aplică tuturor referințelor la „data Acordului de împrumut” din Condițiile generale.
21. „Tranșă unică” înseamnă suma împrumutului alocată categoriei intitulate „Tranșă unică” din tabelul prevăzut în Partea B a secțiunii II din anexa 1 la prezentul acord.
22. „TVA” înseamnă taxă pe valoarea adăugată.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.