Pe scurt
- Banca Națională a României a modificat, prin 21 de puncte, regulamentul după care autorizează instituțiile de plată și furnizorii specializați în servicii de informare cu privire la conturi, adică firmele care mișcă bani sau citesc conturi fără să fie bănci.
- Cine cere autorizație trebuie acum să demonstreze independență operațională, să dovedească faptul că banii puși în capital provin din surse licite și să prezinte un plan de afaceri cu estimări în scenariu de bază și în scenariu de stres.
- Apare și o cerință nouă pentru acționariatul din afara Uniunii Europene: o opinie juridică independentă despre legislația statului terț și despre posibilitatea reală de a face schimb de informații cu autoritățile de acolo.
Publicat: M. Of. nr. 669 din 12 august 2026
Intră în vigoare: 12 august 2026
Aplicațiile prin care trimiți bani în câteva secunde, portofelele electronice și serviciile care îți citesc conturile din mai multe bănci deodată nu sunt bănci, dar au nevoie de autorizație de la Banca Națională. Din 12 august 2026, condițiile acelei autorizații sunt vizibil mai stricte. Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 2/2026 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 669 din 12 august 2026 și modifică în 21 de puncte Regulamentul BNR nr. 4/2019 privind instituțiile de plată și furnizorii specializați în servicii de informare cu privire la conturi. Este o vară aglomerată pentru regulile sectorului financiar, după ce Curtea Constituțională a respins contestația unei bănci la legea dării în plată.
Regulamentul din 2019 este actul care traduce în practică Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată, transpunerea românească a directivei europene cunoscute drept PSD2. El spune ce documente trebuie să depună o firmă ca să primească dreptul de a executa plăți sau de a agrega informații despre conturi și ce verifică Banca Națională înainte de a semna autorizația.
Modificările nu schimbă tipurile de servicii permise, ci sita prin care trec solicitanții. Cele mai multe puncte privesc acționariatul, adică persoanele care dețin participații calificate, și calitatea planului de afaceri prezentat la dosar.
Actul a fost adoptat de Consiliul de administrație al Băncii Naționale pe 28 iulie 2026 și semnat de guvernatorul Mugur Constantin Isărescu. Se publică în Monitorul Oficial și produce efecte de la data publicării. Banca Națională a continuat seria de acte proprii în septembrie, cu circulara care stabilește dobânda la rezervele minime obligatorii în euro.
Tot pe zona de reguli pentru intermediari financiari, Autoritatea de Supraveghere Financiară a rescris în aceeași vară regulamentul Fondului de compensare a investitorilor.
Efectele pe care le produce
Independența operațională devine o condiție care se demonstrează, nu se declară. Noul articol 7 alineatul (2) cere solicitantului să arate Băncii Naționale că are capacitatea de a derula activitate de sine stătătoare și că poate realiza activitățile propuse respectând toate cerințele din titlul II al legii. O firmă care este, în fapt, o prelungire administrativă a altei entități nu mai trece.
Acționarii se evaluează după trei criterii cumulative. Articolul 8, rescris integral, le enumeră: reputația, capacitatea instituției de plată de a respecta cerințele legale și existența unor suspiciuni privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului. Toate trei trebuie îndeplinite, nu doar unul dintre ele.
Lanțul de deținere indirectă se verifică pe fiecare verigă. Dacă o participație calificată este deținută prin mai multe persoane interpuse, fiecare dintre ele intră în evaluarea Băncii Naționale. Există o singură simplificare: când persoanele din lanț sunt entități reglementate, iar Banca Națională are deja informații actualizate despre ele, poate evalua complet doar ultimul deținător indirect, plus deținătorii direcți.
Banii din capital trebuie dovediți ca fiind curați. Noul articol 13 spune scurt și fără excepții că solicitantul trebuie să demonstreze că fondurile utilizate pentru participarea la capital provin din surse licite. Este mutarea sarcinii probei pe umerii solicitantului.
Planul de afaceri se prezintă în două scenarii. Articolul 31, rescris, cere estimări ale bilanțului, ale contului de profit și pierdere și ale fluxurilor de trezorerie atât în scenariul de bază, cât și în scenariul de stres, pentru primele trei exerciții financiare complete. Se cer și estimările fondurilor proprii disponibile și ale necesarului minim de fonduri proprii, tot în ambele scenarii.
Acționariatul din state terțe cere opinie juridică independentă. Noul alineat (3) al articolului 32 obligă solicitantul să prezinte o opinie juridică independentă despre interacțiunile cu legislația statului terț, despre dificultățile de a obține informații de acolo și despre posibilitatea de a face schimb de informații cu autoritățile care supraveghează acele persoane.
Ofițerul de conformitate trebuie să aibă expertiză demonstrată. Articolul 39 litera g) cere nu doar identitatea persoanei desemnate în înțelesul Legii nr. 129/2019 privind prevenirea spălării banilor, ci și informații din care să rezulte că aceasta dispune de expertiza necesară pentru îndeplinirea eficace a sarcinilor, potrivit standardelor stabilite de entitate.
Dosarele deja depuse trebuie completate. Articolul II al regulamentului prevede că cererile de autorizare aflate în lucru la Direcția reglementare și autorizare, la care încă nu s-a constatat îndeplinirea cerinței de la articolul 25 din Legea nr. 209/2019, se completează pentru a respecta inclusiv noile cerințe. Nu există o clauză de grație pentru dosarele în curs.
Băncile, spre deosebire de instituțiile de plată, își scot cerințele de capital din raportările pe care le trimit oricum Băncii Naționale. Regulamentul european aplicabil din 23 septembrie 2026 spune din ce rubrici ale acelor raportări se compune indicatorul de activitate folosit la riscul operațional.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până acum, evaluarea acționarilor cu participații calificate la o instituție de plată se făcea după criterii mai generale. Noul articol 8 trimite explicit la anexa nr. 1 „Modul de determinare a participațiilor indirecte” din Regulamentul BNR nr. 12/2020 privind autorizarea instituțiilor de credit, deci aliniază standardul aplicat firmelor de plăți la cel folosit pentru bănci.
Planul de afaceri era și înainte obligatoriu, dar fără scenariul de stres. Cerința de a prezenta estimări în două scenarii, inclusiv pentru fondurile proprii disponibile și pentru necesarul minim de fonduri proprii, este cea mai consistentă schimbare de fond pentru un solicitant care își pregătește dosarul.
Legătura cu statele terțe era tratată anterior doar la nivel de declarație. Opinia juridică independentă cerută acum este un document produs de un terț, nu de solicitant, ceea ce ridică atât costul dosarului, cât și credibilitatea lui.
Au fost actualizate și formularele de raportare. Punctele 20 și 21 rescriu tabelele „ACTIV” și „DATORII și capitaluri proprii” din formularul „1. Bilanț” al anexei nr. 5, cu poziții separate pentru fondurile utilizatorilor de servicii de plată plasate la instituții de credit, pentru conturile curente folosite la prestarea serviciilor de plată și pentru disponibilitățile proprii ale instituției de plată. Distincția dintre banii clienților și banii firmei devine vizibilă direct în bilanț.
În fine, alineatul (2) al articolului 2 din regulamentul din 2019 a fost pur și simplu abrogat, iar articolul 73 a fost rescris pentru a preciza pragurile de 20%, 30% și 50% la care achiziția sau majorarea unei participații calificate declanșează obligația de notificare la Banca Națională.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Cerința de surse licite pentru banii din capital închide una dintre porțile clasice de intrare a fondurilor cu proveniență neclară în sistemul de plăți.
- Scenariul de stres din planul de afaceri arată dacă firma rezistă la un an prost, nu doar la unul optimist.
- Verificarea fiecărei verigi din lanțul de deținere indirectă face mai greu de ascuns beneficiarul real al unei instituții de plată.
- Opinia juridică independentă pentru acționariatul din state terțe protejează supravegherea de situațiile în care autoritatea română nu poate obține informații.
- Noile poziții din bilanț separă clar banii utilizatorilor de banii instituției, ceea ce ajută atât supravegherea, cât și clientul.
- Alinierea la standardul folosit pentru instituțiile de credit reduce arbitrajul de reglementare între o bancă și o firmă de plăți.
Ce rămâne o problemă
- Costul dosarului de autorizare crește sensibil, mai ales din cauza opiniei juridice independente și a modelării în două scenarii.
- Cerințele suplimentare se aplică și dosarelor deja depuse, dacă nu s-a constatat încă îndeplinirea cerinței de la articolul 25 din lege, deci unele proiecte se întârzie.
- Regulamentul nu prevede un termen în care solicitantul trebuie să completeze dosarul aflat în curs, ceea ce lasă loc de incertitudine.
- Pentru o firmă mică de tehnologie financiară, bariera de intrare se apropie de cea a unei bănci, fără ca serviciile permise să crească.
- Simplificarea evaluării pentru entitățile reglementate rămâne o decizie de la caz la caz a Băncii Naționale, deci previzibilitatea este limitată.
- Actul intră în vigoare la publicare, fără perioadă de tranziție pentru adaptarea documentației interne.
Sfaturi utile
- Dacă ai un dosar de autorizare în lucru la Banca Națională, verifică imediat în ce stadiu este. Dacă nu s-a constatat încă îndeplinirea cerinței de la articolul 25 din Legea nr. 209/2019, trebuie să îl completezi cu noile cerințe.
- Pregătește dovada surselor licite pentru fiecare acționar cu participație calificată, nu doar pentru acționarul principal. Articolul 13 nu face distincții.
- Refă planul de afaceri în două scenarii. Ai nevoie de bilanț, cont de profit și pierdere și flux de trezorerie, atât în scenariul de bază, cât și în cel de stres, pe primele trei exerciții complete.
- Documentează ipotezele din spatele estimărilor: volumul și valoarea tranzacțiilor, numărul de clienți, politica de prețuri, valoarea medie a unei tranzacții și pragul de rentabilitate. Regulamentul le enumeră explicit.
- Dacă în acționariat există persoane dintr-un stat din afara Uniunii Europene, comandă din timp opinia juridică independentă. Este un document produs de un terț și cere săptămâni, nu zile.
- Verifică dacă ofițerul de conformitate poate proba expertiza, nu doar desemnarea. Banca Națională cere informații din care să rezulte că poate îndeplini eficace sarcinile.
- Actualizează formularele de raportare din anexa nr. 5 cu noile poziții de bilanț, în special cele care separă fondurile utilizatorilor de disponibilitățile proprii.
Întrebări frecvente
Pe cine vizează regulamentul?
Ce este o participație calificată?
Ce înseamnă scenariul de stres din planul de afaceri?
De la ce prag trebuie anunțată Banca Națională la cumpărarea unei participații?
Ce se întâmplă cu cererile de autorizare deja depuse?
Când intră în vigoare?
Se schimbă serviciile pe care le pot presta aceste firme?
Analiza redacției
Regulamentul din 2019 a fost scris pentru o piață care abia se forma. Între timp, instituțiile de plată au ajuns să miște volume mari prin structuri de acționariat complicate, iar autorizația a devenit un bun în sine, cerut uneori nu ca să fie folosit, ci ca să fie revândut sau împrumutat unei alte entități care operează efectiv. Exact acolo lovește noul art. 7 alin. (2): independența operațională nu se mai declară, se demonstrează, iar solicitantul trebuie să arate că are capacitatea de a derula activitate de sine stătătoare. Restul modificărilor merg în aceeași direcție și sunt bine construite tehnic, cu o atenție rară la delimitări: cerința ofițerului de conformitate din art. 39 lit. g) se aplică serviciilor de la lit. a)-g), iar planul de afaceri al furnizorului specializat de informare cu privire la conturi, rescris la art. 95, nu mai cuprinde estimările de fonduri proprii, pentru că acolo nu au obiect. Nu e o modificare făcută cu foarfeca.
Ce nu se vede din citirea articol cu articol este cât cântă dosarul rezultat. Art. 31 alin. (1) lit. c) cere estimări pentru primele 3 exerciții financiare complete, dar adaugă că, dacă activitatea începe la mijloc de an, perioada trebuie să acopere și exercițiul de început, deci în practică patru ani. Peste ea se așază cinci seturi de estimări: bilanț, cont de profit și pierdere, flux de trezorerie, fonduri proprii disponibile și necesar minim de fonduri proprii, fiecare în scenariu de bază și în scenariu de stres. Iar necesarul minim se determină, potrivit lit. e), prin fiecare dintre metodele prevăzute la art. 51, nu doar prin cea aleasă de solicitant, detalierea pe componente fiind cerută numai pentru aceasta din urmă. Un dosar complet ajunge astfel la câteva zeci de proiecții anuale, la care se adaugă ipotezele scrise pentru fiecare, de la valoarea medie a unei tranzacții până la strategia acționarilor de a pune bani în caz de dificultate. Pentru o firmă de zece oameni, asta nu mai e un formular, e un proiect în sine.
A doua observație ține de arhitectura evaluării acționarilor, care s-a schimbat mai mult decât pare. Art. 8 alin. (3) reduce analiza la trei criterii cumulative: reputația, capacitatea instituției de plată de a respecta cerințele legale și suspiciunile de spălare a banilor. Soliditatea financiară a acționarului nu figurează ca al patrulea criteriu, dar reapare prin art. 11, care o tratează expres „în aplicarea art. 8 alin. (3) lit. b)”, adică din perspectiva capacității instituției de a respecta cerințele legale. La fel, dovada surselor licite din art. 13 și lista de indicii din art. 12 sunt legate expres de lit. c). Construcția e coerentă, dar are o consecință practică: un refuz motivat pe puterea financiară a acționarului va fi întotdeauna un refuz încadrat pe capacitatea instituției de a se conforma, ceea ce face motivarea mai greu de contestat și mai greu de anticipat de solicitant.
În fine, linia care desparte vechile reguli de cele noi nu este o dată, ci un pas de procedură. Art. II spune că se completează dosarele la care nu s-a constatat încă îndeplinirea cerinței de la art. 25 din Legea nr. 209/2019. Constatarea aceea este un act intern al Băncii Naționale, care nu se publică și al cărui moment nu depinde de solicitant. Două firme care au depus în aceeași zi pot ajunge sub regimuri diferite, după cum a avansat lucrul la fiecare dosar, iar cea rămasă în urmă află că trebuie să refacă planul de afaceri în două scenarii și să comande o opinie juridică într-un stat terț. Criteriul e legitim ca logică, pentru că nu se pot cere lucruri unui dosar deja evaluat, dar rezultatul e o graniță pe care numai autoritatea o vede.
Ce ar trebui schimbat
- Comunicarea în scris a momentului constatării cerinței de la art. 25. De el atârnă tot regimul aplicabil dosarului, potrivit art. II. O confirmare transmisă solicitantului, cu data, ar transforma o graniță invizibilă într-una verificabilă și ar scuti de discuții ulterioare despre ce set de cerințe se aplica la momentul respectiv.
- Parametri minimi pentru scenariul de stres, publicați ca așteptări de supraveghere. Regulamentul cere scenariul, dar nu spune ce anume trebuie stresat și cu cât: scăderea volumului de tranzacții, pierderea unui client mare, creșterea ratei de fraudă, întârzierea autorizării. Fără repere, fiecare solicitant își alege severitatea, dosarele nu mai sunt comparabile între ele, iar respingerea pentru un scenariu considerat prea blând nu se poate sprijini pe niciun criteriu scris.
- Precizarea regimului ofițerului de conformitate pentru furnizorii specializați de informare cu privire la conturi. Art. 39 lit. g) leagă cerința de serviciile de la art. 7 alin. (1) lit. a)-g) din Legea nr. 209/2019, deci nu o cere în dosarul acestora. Dacă asta e intenția, merită spus direct, pentru că astăzi se deduce doar din enumerarea literelor.
- Soliditatea financiară a acționarului, criteriu autonom în art. 8 alin. (3). Ea se evaluează oricum, prin art. 11, dar sub eticheta capacității instituției de plată de a respecta cerințele legale. Un al patrulea criteriu, numit ca atare, ar face motivarea deciziei mai transparentă și ar da solicitantului un teren clar pe care să răspundă.
- Standarde minime pentru opinia juridică independentă din art. 32 alin. (3). Actul nu spune față de cine trebuie să fie independent emitentul, ce calificare are, cât timp rămâne valabilă opinia și dacă poate fi refolosită la o altă cerere din același grup. Sunt exact întrebările care vor apărea la primul dosar cu acționariat dintr-un stat terț.
- Lămurirea trimiterii din art. 73 alin. (1). Fraza finală aplică art. 8 alin. (4) și trimite la art. 30 alin. (4) teza a doua sau la art. 30 alin. (5) din lege „în această din urmă situație”, fără să spună care dintre situațiile enumerate anterior este cea vizată: cea în care instituția devine filială sau cea a deținerii indirecte. La un prag de notificare, ambiguitatea se plătește în întârzieri.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 669 din 12 august 2026 8 pagini PDF, 102 KB actul începe la pagina 5
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 2/2026 pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 4/2019 privind instituțiile de plată și furnizorii specializați în servicii de informare cu privire la conturi
EMITENT: Banca Națională a României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 12 august 2026, paginile 5-8
BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI
R E G U L A M E N T pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 4/2019 privind instituțiile de plată și furnizorii specializați în servicii de informare cu privire la conturi
Având în vedere prevederile art. 10 alin. (1) și ale art. 29 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul dispozițiilor art. 243 alin. (1) din Legea nr. 209/2019, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 48 alin. (1) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României,
Banca Națională a României emite prezentul regulament.
Art. I. — Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 4/2019 privind instituțiile de plată și furnizorii specializați în servicii de informare cu privire la conturi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 19 decembrie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, alineatul (2) se abrogă.
2. La articolul 7, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) În aplicarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 209/2019, cu modificările și completările ulterioare, solicitantul trebuie să demonstreze Băncii Naționale a României că are independență operațională, respectiv are capacitatea de a derula activitate de sine stătătoare și poate realiza activitățile propuse cu respectarea tuturor cerințelor privind desfășurarea activității aplicabile prevăzute în titlul II al legii și în prezentul regulament.”
3. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 8. — (1) Identificarea persoanelor care dețin participații calificate la o instituție de plată se face potrivit criteriilor prevăzute de anexa nr. 1 «Modul de determinare a participațiilor indirecte» la Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 12/2020 privind autorizarea instituțiilor de credit și modificările în situația acestora, cu modificările și completările ulterioare. (2) Calitatea persoanelor care dețin, direct sau indirect, participații calificate la o instituție de plată trebuie să corespundă cerințelor asigurării unui management prudent și sănătos al instituției de plată. (3) Banca Națională a României evaluează în ce măsură calitatea persoanelor care dețin participații calificate este adecvată, potrivit următoarelor criterii cumulative: a) reputația; b) capacitatea instituției de plată de a respecta cerințele legale; c) suspiciuni privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului. (4) Dacă o deținere calificată la o instituție de plată urmează să fie avută indirect prin una sau mai multe persoane, fiecare dintre aceste persoane este supusă evaluării de către Banca Națională a României. În cazul în care persoanele care dețin indirect participații calificate sunt entități reglementate, în sensul prevederilor art. 10 lit. a), și Banca Națională a României deține deja informații actualizate în privința acestora, Banca Națională a României poate decide, având în vedere circumstanțele particulare ale fiecărui caz, că este suficientă evaluarea completă doar a persoanei care are calitatea de ultim deținător indirect, în plus față de evaluarea persoanelor care urmează să aibă în mod direct dețineri calificate la instituția de plată vizată.”
4. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 11. — (1) În aplicarea art. 8 alin. (3) lit. b), Banca Națională a României evaluează dacă persoanele care dețin participații calificate au capacitatea de a finanța participația și de a menține soliditatea financiară în scopul asigurării administrării prudente și sănătoase a instituției de plată. (2) Evaluarea capacității de finanțare a participației și de menținere a solidității financiare se realizează cu luarea în considerare a obiectivului declarat al participării persoanei la capitalul instituției de plată și cu politica sa privind această participare, iar în cazul acționarului/asociatului ce urmează să dețină o participație calificată la instituția de plată, cu obiectivele financiare prognozate în planul de afaceri.”
5. La articolul 12 alineatul (1), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 12. — (1) La evaluarea calității unei persoane care deține participații calificate sunt avute în vedere, de la caz la caz, în funcție de circumstanțele caracteristice fiecărei situații, în sensul că pot induce dubii cu privire la îndeplinirea criteriului prevăzut la art. 8 alin. (3) lit. c), cel puțin următoarele aspecte:”.
6. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 13. — În aplicarea art. 8 alin. (3) lit. c), solicitantul trebuie să demonstreze că fondurile utilizate pentru participarea la capital provin din surse licite.”
7. La articolul 29 alineatul (1), litera o) se modifică și va avea următorul cuprins: „o) lista persoanelor care dețin participații calificate, mărimea participațiilor deținute de fiecare dintre acestea și documentația prevăzută la art. 40 pentru persoanele care dețin participații calificate;”.
8. La articolul 29 alineatul (1), litera u) se modifică și va avea următorul cuprins: „u) prezentarea structurii capitalului social și a drepturilor de vot, inclusiv numele/denumirea și cota de participare/drepturi de vot ale persoanelor care dețin participații în mod direct și indirect, cu indicarea persoanelor care dețin participații calificate.”
9. La articolul 30, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: „c) descrierea modului de executare a operațiunilor de plată pentru fiecare dintre serviciile de plată descrise la lit. a), inclusiv părțile implicate, termenele de executare a plăților și, pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-f) din Legea nr. 209/2019, cu modificările și completările ulterioare, diagrama fluxurilor de informații și de fonduri, aranjamentele de decontare, precum și indicarea momentului intrării în posesia fondurilor;”.
10. Articolul 31 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 31. — (1) Planul de afaceri prevăzut la art. 29 alin. (1) lit. d) include cel puțin următoarele: a) un plan de marketing cuprinzând analiza poziției concurențiale a solicitantului pe segmentul de piață pe care instituția de plată intenționează să desfășoare activitate, descrierea clientelei, a canalelor de distribuție și a materialelor de promovare pe care intenționează să le utilizeze, din care să rezulte furnizarea de către acesta de informații care să fie corelate cu cele incluse în celelalte documente din planul de marketing; b) situațiile financiare anuale, aferente ultimilor 3 ani, depuse la organele fiscale sau, în cazul în care pentru solicitant nu a intervenit încă obligația depunerii situațiilor financiare anuale la organele fiscale, o descriere succintă a situației financiare a acestuia; c) estimările situațiilor financiare pentru primele 3 exerciții financiare complete după începerea activității ca instituție de plată. În situația în care data propusă pentru începerea activității nu corespunde cu data de început a unui exercițiu financiar, perioada de estimare trebuie să acopere atât exercițiul financiar în care este prevăzută începerea activității, cât și următoarele 3 exerciții financiare complete; d) estimările fondurilor proprii disponibile, atât în scenariul de bază, cât și în scenariul de stres, pentru perioadele menționate la lit. c), și componența acestora, cu detalierea elementelor componente ale capitalului inițial, pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-f) din Legea nr. 209/2019, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu respectarea art. 61 indice 2; e) estimările necesarului minim de fonduri proprii, atât în scenariul de bază, cât și în scenariul de stres, pentru perioadele menționate la lit. c), determinat prin fiecare dintre metodele prevăzute la art. 51, cu detalierea pe componente pentru metoda aleasă de solicitant potrivit art. 34 alin. (2) din Legea nr. 209/2019, cu modificările și completările ulterioare, pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-f) din aceeași lege. (2) În aplicarea alin. (1) lit. c), solicitantul transmite: a) estimări ale bilanțului, contului de profit și pierdere, întocmite potrivit modelului din anexa nr. 5, atât în scenariul de bază, precum și în scenariul de stres, cu prezentarea ipotezelor care stau la baza estimărilor, de tipul: volumul și valoarea tranzacțiilor, numărul de clienți, politica de stabilire a prețurilor, valoarea medie a unei tranzacții, creșteri așteptate ale pragului de rentabilitate, precum și a strategiei acționarilor în legătură cu furnizarea de fonduri suplimentare în caz de dificultate financiară a solicitantului; b) explicații privind principalele elemente de venituri și cheltuieli, datoriile financiare și activele imobilizate cuprinse în estimările prevăzute la lit. a); c) estimări privind situația fluxurilor de trezorerie pentru scenariul de bază și scenariul de stres, însoțite de explicații privind datele prezentate. (3) Banca Națională a României poate solicita, în funcție de specificul modelului de afaceri, estimări privind situația fluxurilor de trezorerie, utilizând o anumită metodă (directă sau indirectă) sau ambele metode de calculare a acestora.”
11. La articolul 32, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) În aplicarea alin. (2), solicitantul trebuie să prezinte Băncii Naționale a României o opinie juridică independentă care să evalueze: a) interacțiunile dintre actele cu putere de lege și actele administrative ale unui stat terț care reglementează persoanele cu care solicitantul are sau, în cazul obținerii autorizației, instituția de plată va avea legături strânse, eventualele dificultăți legate de asigurarea respectării respectivelor acte și eventualele dificultăți legate de obținerea de informații de la autoritățile din statele terțe respective sau de la astfel de persoane; b) posibilitatea de a face schimb de informații cu eventuala/eventualele autoritate/autorități care supraveghează persoanele care au legături strânse cu instituția de plată.”
12. La articolul 39, litera g) se modifică și va avea următorul cuprins: „g) în cazul în care solicitanții intenționează prestarea serviciilor de plată prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-g) din Legea nr. 209/2019, cu modificările și completările ulterioare, identitatea persoanei desemnate în calitate de ofițer de conformitate în înțelesul art. 23 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și informații din care să rezulte că aceasta dispune de expertiză pentru îndeplinirea eficace a sarcinilor ce îi revin, potrivit standardelor stabilite de entitate.”
13. La articolul 40 alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins: „d) lista entităților pe care solicitantul le-a identificat în urma unei analize corespunzătoare ca fiind conduse sau controlate de persoana care deține participații calificate, cota de participare directă sau indirectă, țara de origine, existența și descrierea oricăror proceduri de insolvență sau similare în relație cu acestea;”.
14. La articolul 40 alineatul (1), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins: „e) lista persoanelor fizice care conduc activitatea și, pentru fiecare dintre acestea, numele, locul și data nașterii, adresa, codul numeric personal sau echivalent, curriculum vitae, cazier judiciar, informațiile prevăzute la lit. d) și pct. 3-16 din anexa nr. 2;”.
15. La articolul 40 alineatul (1), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins: „h) situațiile financiare anuale individuale și, dacă este cazul, la nivel de grup consolidat și subconsolidat, auditate potrivit obligațiilor legale, aferente ultimilor 3 ani, incluzând bilanțul, contul de profit și pierdere, raportul anual, anexele și orice alte documente depuse la autoritățile competente sau, în cazul în care nu a intervenit încă obligația depunerii situației financiare anuale la organele competente, cea mai recentă situație financiară disponibilă;”.
16. La articolul 40 alineatul (3), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: „c) disponibilitatea de a furniza fonduri suplimentare în caz de dificultate sau în vederea dezvoltării afacerii și informații cu privire la sursele de finanțare pentru fondurile respective;”.
17. La articolul 61 indice 2, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: „(4) În cazul elementelor care intră în determinarea fondurilor proprii disponibile provenite din rezultatele aferente exercițiilor financiare precedente, instituțiile de plată mențin baza de repartizare utilizată la momentul repartizării inițiale.”
18. La articolul 73, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 73. — (1) În aplicarea prevederilor art. 30 din Legea nr. 209/2019, cu modificările și completările ulterioare, persoana fizică sau juridică ce a decis să achiziționeze, direct ori indirect, o participație calificată într-o instituție de plată persoană juridică română sau să își majoreze participația calificată astfel încât proporția drepturilor sale de vot ori a deținerii la capitalul social să se situeze peste nivelurile de 20%, 30% ori de 50% sau astfel încât instituția de plată în cauză să devină o filială a respectivei persoane transmite Băncii Naționale a României — Direcția supraveghere documentele prevăzute la art. 40. Prevederile art. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător, în această din urmă situație devenind incidente dispozițiile art. 30 alin. (4) teza a doua ori, după caz, ale art. 30 alin. (5) din Legea nr. 209/2019, cu modificările și completările ulterioare.”
19. Articolul 95 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 95. — (1) Planul de afaceri prevăzut la art. 93 alin. (1) lit. e) include cel puțin următoarele: a) un plan de marketing cuprinzând analiza poziției concurențiale a solicitantului pe segmentul de piață pe care intenționează să desfășoare activitate, descrierea clientelei, a canalelor de distribuție și a materialelor de promovare pe care intenționează să le utilizeze, din care să rezulte furnizarea de către acesta de informații care să fie corelate cu cele incluse în celelalte documente din planul de marketing; b) situațiile financiare anuale, aferente ultimilor 3 ani, depuse la organele fiscale sau, în cazul în care pentru solicitant nu a intervenit încă obligația depunerii situațiilor financiare anuale la organele fiscale, o descriere succintă a situației financiare a acestuia; c) estimările situațiilor financiare pentru primele 3 exerciții financiare complete după începerea activității ca instituție de plată. În situația în care data propusă pentru începerea activității nu corespunde cu data de început a unui exercițiu financiar, perioada de estimare trebuie să acopere atât exercițiul financiar în care este prevăzută începerea activității, cât și următoarele 3 exerciții financiare complete. (2) În aplicarea alin. (1) lit. c), solicitantul transmite: a) estimări ale bilanțului, contului de profit și pierdere, atât în scenariul de bază, precum și în scenariul de stres, întocmite potrivit modelului din anexa nr. 5, cu prezentarea ipotezelor care stau la baza estimărilor, de tipul: numărul de clienți, politica de stabilire a prețurilor, creșteri așteptate ale pragului de rentabilitate, precum și a strategiei acționarilor în legătură cu furnizarea de fonduri suplimentare în caz de dificultate financiară a solicitantului; b) explicații privind principalele elemente de venituri și cheltuieli, datoriile financiare și activele imobilizate cuprinse în estimările prevăzute la lit. a); c) estimări privind situația fluxurilor de trezorerie pentru scenariul de bază și scenariul de stres, însoțite de explicații privind datele prezentate. (3) Banca Națională a României poate solicita, în funcție de specificul modelului de afaceri, estimări privind situația fluxurilor de trezorerie, utilizând o anumită metodă (directă sau indirectă) sau ambele metode de calculare a acestora.”
20. La anexa nr. 5, în formularul de raportare „1. Bilanț”, tabelul „ACTIV” se modifică și va avea următorul cuprins (— lei —):
| ACTIV | Cod poziție | Referințe |
|---|---|---|
| Casa | 010 | |
| Conturi curente la instituții de credit: | 020 | |
| — Fonduri ale utilizatorilor de servicii de plată plasate la instituții de credit | 023 | Art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 209/2019, art. 21 lit. a) din regulament |
| — Conturi curente utilizate pentru prestarea de servicii de plată, din care: | 026 | |
| — Disponibilități proprii ale instituției de plată | 027 | |
| — Conturi curente utilizate pentru prestarea altor activități | 029 | |
| Credite acordate în legătură cu executarea unei operațiuni de plată | 030 | Art. 22 alin. (1) din Legea nr. 209/2019 |
| — Operațiuni de plată acoperite prin linii de credit | 033 | Art. 22 alin. (1), art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 209/2019 |
| — Emitere de instrumente de plată și/sau acceptare de operațiuni de plată | 036 | Art. 22 alin. (1), art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 209/2019 |
| Investiții în active lichide | 040 | Art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 209/2019, art. 20 și art. 21 lit. b) din regulament |
| Alte plasamente în titluri | 050 | |
| — Acțiuni și alte titluri cu venit variabil | 053 | |
| — Obligațiuni și alte titluri cu venit fix | 056 | |
| Alte creanțe din prestarea de servicii de plată | 060 | Art. 23 din Legea nr. 209/2019 |
| Creanțe din alte activități | 070 | Art. 24 din Legea nr. 209/2019 |
| Participații | 075 | |
| Imobilizări necorporale | 080 | |
| Imobilizări corporale | 090 | |
| Alte active | 100 | |
| TOTAL ACTIV | 110 |
21. La anexa nr. 5, în formularul de raportare „1. Bilanț”, tabelul „DATORII” se modifică și va avea următorul cuprins (— lei —):
| DATORII ȘI CAPITALURI PROPRII | Cod poziție | Referințe |
|---|---|---|
| Conturi de plăți ale utilizatorilor de servicii de plată | 210 | Art. 20 alin. (1) din Legea nr. 209/2019 |
| Alte datorii din prestarea de servicii de plată | 220 | Art. 23 din Legea nr. 209/2019 |
| Datorii din alte activități | 230 | Art. 24 din Legea nr. 209/2019 |
| Datorii subordonate | 240 | |
| Alte datorii | 250 | |
| TOTAL DATORII | 260 | |
| Capital social | 410 | |
| Prime de capital | 420 | |
| Rezerve | 430 | |
| — rezerve legale | 431 | |
| — rezerve statutare sau contractuale | 433 | |
| — alte rezerve | 436 | |
| Rezerve din reevaluare | 450 | |
| Alte elemente de capitaluri proprii | 455 | |
| Acțiuni proprii (—) | 460 | |
| Rezultatul reportat — Profit | 473 | |
| Rezultatul reportat — Pierdere | 476 | |
| Rezultatul exercițiului financiar — Profit | 483 | |
| Rezultatul exercițiului financiar — Pierdere | 486 | |
| Repartizarea profitului | 489 | |
| Total capitaluri proprii | 490 | |
| Total datorii și capitaluri proprii | 500 |
Art. II. — Cererile de autorizare depuse la Banca Națională a României — Direcția reglementare și autorizare în baza art. 3 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 4/2019 privind instituțiile de plată și furnizorii specializați în servicii de informare cu privire la conturi, cu modificările și completările ulterioare, în cazul cărora până la data intrării în vigoare a prezentului regulament nu s-a constatat îndeplinirea cerinței de la art. 25 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, se completează pentru a asigura respectarea inclusiv a cerințelor impuse prin prezentul regulament.
Art. III. — Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Constantin Isărescu
București, 28 iulie 2026. Nr. 2.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.
