Pe scurt
- Ministerul Mediului a aprobat o derogare de la interdicția de a captura pești din specii strict protejate, pentru 1.000 de exemplare de moioagă și 400 de exemplare de asprete, pe Valea Vâlsanului și în Munții Făgăraș.
- Peștii se prind, se măsoară și se eliberează în aceeași locație, fără vătămare. Derogarea ține până la 31 decembrie 2026.
- Singurul beneficiar este Fundația Centura Verde, prin proiectul „Aspretele Trăiește”, iar fiecare acțiune se raportează în șapte zile la direcția județeană de mediu.
Publicat: M. Of. nr. 691 din 20 august 2026
Emis: 17 august 2026
Aspretele, un pește cunoscut doar din râul Vâlsan și considerat printre cele mai rare din lume, va fi prins și măsurat legal până la finalul anului. Ministerul Mediului a aprobat o derogare pentru 400 de exemplare, cu obligația ca fiecare să fie eliberat viu, în locul din care a fost scos. Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.682 din 17 august 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 691 din 20 august 2026, aprobă derogarea în scopul cercetării științifice pentru două specii de pești. Este al doilea act de anul acesta prin care ministerul intervine punctual asupra regimului unei specii protejate, după cel prin care perioada de vânătoare a turturicii a fost redusă la zero zile. Regulile generale pentru pescarii recreativi s-au schimbat între timp: Ordinul MADR nr. 260/2026 mută permisul online și cere fișă de captură.
Derogarea privește art. 33 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, textul care interzice, ca regulă, capturarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică strict protejate. Ordinul are cinci articole și o anexă cu modelul de raport pe care titularul trebuie să îl completeze după fiecare ieșire pe teren.
Cele două specii sunt tratate diferit ca număr. Pentru Barbus meridionalis, cunoscut ca moioagă, se aprobă 1.000 de exemplare, adulți și pui. Pentru Romanichthys valsanicola, aspretele, se aprobă 400 de exemplare, tot adulți și pui. În ambele cazuri, tabelul din ordin arată aceeași stare a exemplarelor înainte și după prelevare: vii.
Pe 28 august 2026, ministerul agriculturii a completat și lista locurilor unde peștele prins comercial poate fi debarcat și vândut: Ordinul MADR nr. 250/2026 adaugă nouă poziții, aproape toate pe lacurile Oltului.
Efectele pe care le produce
Primul efect este chiar excepția de la interdicție. Fără acest ordin, capturarea unui asprete ar fi rămas interzisă, indiferent de scopul științific. Derogarea acoperă trei operațiuni distincte: capturarea, inventarierea și eliberarea ulterioară, pe raza a trei arii protejate, Valea Vâlsanului (ROSCI0268), Munții Făgăraș (ROSCI0122) și Rezervația Naturală Valea Vâlsanului (cod 2125).
Al doilea efect este restrângerea la un singur titular. Capturarea se realizează numai de către Fundația Centura Verde, cu personal tehnic de specialitate, pentru obiectivele de conservare a aspretelui din proiectul „Aspretele Trăiește”. Nicio altă organizație și nicio persoană nu poate invoca acest ordin.
Al treilea efect este obligația de eliberare. Exemplarele se capturează temporar, pentru măsurători biometrice, și se eliberează în aceeași locație, fără vătămare. Nu este o autorizație de recoltare, ci una de manipulare controlată, iar rezultatul așteptat este un set de date, nu o colecție de exemplare.
Al patrulea efect ține de modul de lucru pe teren. Ordinul interzice utilajele cu grad ridicat de uzură sau cu pierderi de carburanți și lubrifianți, cere motoare dotate cu atenuatoare de zgomot și capotaje și impune limitarea activităților care produc poluare fonică. Titularul trebuie să respecte planurile și regulamentele de management ale ariilor în care lucrează și să țină evidența deșeurilor generate.
Al cincilea efect este răspunderea pentru pagube. Dacă apar accidente sau intervenții care prejudiciază obiectivele de conservare ori integritatea siturilor, lucrările de refacere ecologică se avizează de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate și se fac pe cheltuiala titularului. Un eveniment care pune în pericol mediul se anunță imediat la agenție, la Garda Națională de Mediu și la minister.
Al șaselea efect este lanțul de raportare, cu două termene. În șapte zile de la capturare, titularul transmite direcției județene de mediu un raport pentru fiecare acțiune, după modelul din anexă. Direcția județeană transmite mai departe, în maximum 30 de zile de la aplicarea derogării, un raport de rezultate către Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate și către minister.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Regula de fond nu se schimbă. Interdicția din art. 33 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 rămâne în vigoare pentru toată lumea. Ceea ce se schimbă este că, pentru o listă limitată de exemplare, un titular anume și o perioadă anume, ea nu se aplică.
Derogarea are dată de expirare. Ea se stabilește de la data intrării în vigoare a ordinului până la 31 decembrie 2026, deci acoperă puțin peste patru luni. După această dată, ordinul nu mai poate fi invocat, iar o continuare a monitorizării presupune un act nou.
A doua schimbare este că apare o autorizare suplimentară, distinctă de ordin. Potrivit art. 2 alin. (11), pentru capturarea propriu-zisă se solicită și se obține autorizația de mediu pentru recoltare sau capturare. Ordinul ridică interdicția generală, dar nu ține loc de autorizație.
Al treilea element de noutate este documentarea. Anexa introduce un formular tip, cu solicitantul, specia, numărul de exemplare, stadiul de dezvoltare, starea înainte și după prelevare, locul și data prelevării, mijloacele folosite și destinația specimenelor, plus motivul derogării bifat dintr-o listă de cinci variante prevăzute de lege.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Permite măsurarea unei specii despre care datele de teren sunt greu de obținut tocmai pentru că este strict protejată.
- Impune eliberarea în aceeași locație și fără vătămare, deci nu transformă cercetarea într-o pierdere pentru populația studiată.
- Numerele sunt plafonate în chiar textul ordinului, 1.000 și 400 de exemplare, nu lăsate la aprecierea titularului.
- Termenul de raportare este scurt, șapte zile de la capturare, ceea ce ține autoritatea la curent aproape în timp real.
- Stabilește cine plătește refacerea ecologică dacă apar prejudicii, iar acela este titularul activității.
Ce rămâne o problemă
- Derogarea expiră la 31 decembrie 2026, iar monitorizarea unei specii rare are nevoie de continuitate pe mai mulți ani.
- Ordinul nu prevede publicarea rapoartelor, deci rezultatele rămân în circuitul intern dintre titular, direcția județeană, agenție și minister.
- Nu se precizează ce se întâmplă dacă un exemplar moare accidental în timpul manipulării, deși tabelul cere starea după prelevare.
- Termenul de 30 de zile pentru raportul direcției județene curge de la data aplicării derogării, formulare mai puțin precisă decât cea de șapte zile de la capturare.
Sfaturi utile
- Dacă pescuiești pe Vâlsan, reține că ordinul nu îți dă niciun drept. Derogarea este nominală și se aplică exclusiv Fundației Centura Verde, cu personal tehnic de specialitate.
- Dacă lucrezi într-un proiect de cercetare pe specii protejate, folosește acest ordin ca model de cerere. El arată ce documente stau la baza unei derogări: referatul direcției de specialitate și avizul Academiei Române.
- Nu confunda derogarea cu autorizația. Art. 2 alin. (11) cere separat autorizația de mediu pentru recoltare sau capturare, iar lipsa ei nu este acoperită de ordin.
- Verifică planul de management al ariei protejate în care intri. Ordinul obligă titularul să respecte planurile, regulamentele și măsurile de management ale fiecărei arii vizate.
- Pregătește formularul din anexă înainte de ieșirea pe teren. Termenul de șapte zile curge de la capturare, nu de la finalul campaniei.
- Dacă vezi echipe care lucrează pe râu cu utilaje zgomotoase sau cu scurgeri de carburant, semnalează la Garda Națională de Mediu. Ordinul interzice expres astfel de utilaje.
Întrebări frecvente
Ce este aspretele?
Peștii capturați sunt uciși?
Cine poate captura exemplarele?
Până când este valabilă derogarea?
Ce arii protejate sunt vizate?
Ce se raportează și în cât timp?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Art. 3 alin. (3), raportat la art. 2 alin. (1) și la art. 3 alin. (1). Direcția județeană de mediu trebuie să transmită agenției și ministerului, „în maximum 30 de zile de la data aplicării derogării”, un raport asupra rezultatelor derogării, întocmit „în baza datelor prevăzute la alin. (1)”, adică pe rapoartele pe care titularul le trimite în 7 zile de la fiecare capturare. Numai că derogarea nu este o acțiune unică: art. 2 alin. (1) o întinde de la intrarea în vigoare a ordinului până la 31 decembrie 2026. Dacă „data aplicării derogării” este data de la care derogarea produce efecte, raportul de rezultate ar fi scadent în jurul datei de 19 septembrie 2026, cu peste trei luni înainte ca activitatea să se încheie și înainte ca o parte dintre datele pe care trebuie să le sintetizeze să existe; ultimele rapoarte ale titularului pot ajunge legal în ianuarie 2027. Dacă, dimpotrivă, expresia trimite la fiecare aplicare concretă a derogării, atunci nu se datorează un raport, ci o serie de rapoarte, câte unul la 30 de zile de la fiecare ieșire pe teren. Cele două citiri dau regimuri de raportare diferite, iar prima este imposibil de executat, astfel că direcția județeană nu poate stabili când îi este scadentă obligația. Formularea corectă ar lega termenul fie de data încetării derogării, respectiv 31 decembrie 2026, fie explicit de fiecare acțiune raportată potrivit alin. (1).
Analiza redacției
Ordinul rezolvă o problemă concretă și veche a conservării în România: pe o specie strict protejată, interdicția din art. 33 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 este atât de largă încât blochează inclusiv operațiunea de a număra și măsura exemplarele rămase. Pentru Romanichthys valsanicola, cunoscut dintr-un singur bazin hidrografic, asta înseamnă că datele de teren pe care s-ar sprijini orice măsură de protecție nu se pot obține legal fără un act ca acesta. Ministerul a ales soluția minimă și corectă: nu modifică regula, ci o suspendă punctual, pentru 400 de exemplare de asprete și 1.000 de moioagă, pentru un titular nominalizat și pentru puțin peste patru luni.
Slăbiciunea actului nu stă în ce permite, ci în felul în care își imaginează activitatea pe care o autorizează. Arhitectura de raportare din art. 3 este construită pe ipoteza unei acțiuni unice, cu un început și un sfârșit apropiate, în timp ce realitatea autorizată este o campanie de teren desfășurată pe mai multe luni, cu un număr nedeterminat de ieșiri. De aici vine și neconcordanța de termene semnalată mai sus, dar și un efect mai puțin vizibil: obligația de a depune câte un raport separat pentru fiecare acțiune, în 7 zile, produce un flux de documente pe care nicio prevedere nu îl consolidează într-o imagine de ansamblu înainte de finalul derogării.
A doua zonă neacoperită ține chiar de cifrele care dau măsura derogării. Un studiu biometric pe o populație mică lucrează prin capturare, marcare și recapturare, deci același pește poate ajunge de mai multe ori în plasă. Ordinul plafonează „numărul exemplarelor” la 400 și 1.000, fără să spună dacă plafonul se referă la exemplare distincte sau la operațiuni de capturare, și fără să atribuie cuiva sarcina de a urmări consumul lui. Direcția județeană de mediu primește rapoartele, dar art. 3 nu îi dă nicio atribuție de a interveni când plafonul se apropie, iar art. 4 lasă controlul pe seama personalului împuternicit al subunităților teritoriale, fără să lege verificarea de cifra din tabel. Tot aici intră și lipsa unei reguli pentru situația în care un exemplar moare în timpul manipulării, deși tabelul din art. 1 fixează starea după prelevare ca fiind „vii”.
În rest, ordinul este un act sobru și bine ancorat: are temei explicit, aviz al Academiei Române, titular unic, plafon numeric în chiar textul dispozitivului și un model de raport în anexă. Diferența dintre un act care doar permite ceva și unul care produce cunoaștere publică se joacă însă în detaliile de mai jos.
Ce ar trebui schimbat
- Legarea termenului de sinteză de finalul derogării. Dacă art. 3 alin. (3) ar spune „în maximum 30 de zile de la data încetării derogării”, direcția județeană ar avea o dată calculabilă, 30 ianuarie 2027, și ar raporta pe date complete, nu pe un fragment de campanie.
- Indicarea direcției județene competente. Munții Făgăraș (ROSCI0122) se întind pe teritoriul mai multor județe, iar art. 3 alin. (1) vorbește generic despre „direcția județeană de mediu”. O precizare de tipul „direcția județeană de mediu în raza căreia s-a desfășurat acțiunea” ar elimina riscul ca un raport să ajungă la o structură care se consideră necompetentă și să nu fie luat în evidență de niciuna.
- Clarificarea naturii plafonului de 400 și 1.000 de exemplare. Dacă textul ar spune expres că este vorba de exemplare distincte și că recapturările se consemnează separat, fără să consume plafonul, titularul ar ști când trebuie să se oprească, iar autoritatea ar ști ce anume verifică atunci când controlează.
- O regulă pentru mortalitatea incidentală. Ordinul obligă la eliberare „fără vătămare”, dar nu spune ce se întâmplă dacă un exemplar moare. O notificare în 24 de ore către direcția județeană și consemnarea cazului în raportul din anexă ar transforma un incident care astăzi nu are procedură într-un dat de teren util pentru derogarea următoare.
- Precizarea autorității care avizează refacerea ecologică. Art. 2 alin. (9) menționează „administrator, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate”, formulare din care nu se vede dacă avizul vine de la o singură structură sau de la două. Într-o situație de prejudiciu, unde contează viteza, titularul ar trebui să știe de la cine cere avizul fără să interpreteze.
- Publicarea raportului de rezultate. Datele obținute pe cheltuiala unui proiect de conservare și în baza unei excepții de la lege ajung astăzi doar în circuitul dintre titular, direcția județeană, agenție și minister. Publicarea raportului de la art. 3 alin. (3) pe site-ul ministerului, în format deschis, ar face ca următoarea derogare pentru aceeași specie să se emită pe cifre verificabile, nu pe estimări.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 691 din 20 august 2026 8 pagini PDF, 76 KB actul începe la pagina 7
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.682/2026 pentru aprobarea derogării în scopul cercetării științifice pentru unele specii de pești
EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 20 august 2026
Având în vedere referatele de aprobare nr. DB/139.491 din 10.08.2026 și nr. DB/139.419 din 21.07.2026 ale Direcției biodiversitate, ținând seama de Avizul Academiei Române nr. 380 din 17.07.2026, luând în considerare prevederile art. 1 alin. (1) lit. c) din Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009, în temeiul prevederilor art. 38 alin. (1) lit. a) și d) și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, al art. 57 alin. (1), (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare, ministrul mediului, apelor și pădurilor emite următorul ordin:
Art. 1. — Prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă capturarea, inventarierea și eliberarea ulterioară a unui număr de exemplare din diferite specii de pești de pe raza ariilor naturale protejate: Valea Vâlsanului (ROSCI0268), Munții Făgăraș (ROSCI0122), Rezervația Naturală Valea Vâlsanului (cod 2125), după cum urmează:
| Nr. crt. | Speciile | Numărul exemplarelor | Stadiul de dezvoltare | Starea exemplarelor înaintea prelevării | Starea exemplarelor după prelevare |
|---|---|---|---|---|---|
| 1. | Barbus meridionalis (sin. Barbus petenyi) | 1.000 | Adulți și pui | vii | vii |
| 2. | Romanichthys valsanicola | 400 | Adulți și pui | vii | vii |
Art. 2. — (1) Derogarea se stabilește de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 31 decembrie 2026.
(2) Capturarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică prevăzute la art. 1 se realizează numai de către Fundația Centura Verde, denumită în continuare titularul activității, cu personal tehnic de specialitate, pentru atingerea obiectivelor de conservare a speciei Romanichthys valsanicola din cadrul proiectului „Aspretele Trăiește”.
(3) Capturarea exemplarelor de pești de la art. 1 se va face folosind metode și mijloace legale, cu respectarea tehnicilor de capturare pentru evitarea rănirii exemplarelor de faună sălbatică, prevăzute de legislația națională în vigoare.
(4) Exemplarele prevăzute la art. 1 vor fi capturate temporar pentru efectuarea de măsurători biometrice și eliberate în aceeași locație, fără vătămare.
(5) Titularul activității trebuie să respecte planurile de management, regulamentele și măsurile de management ale ariilor naturale protejate în interiorul cărora își va desfășura activitatea de monitorizare a speciilor de pești.
(6) Este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau pierderi de carburanți și/sau lubrifianți.
(7) Se vor folosi utilaje și mijloace de transport cu motoare performante, dotate cu atenuatoare de zgomot și capotaje în vederea încadrării în nivelul de zgomot admis, respectiv limitarea pe cât posibil a activităților generatoare de poluare fonică.
(8) Titularul activității se obligă să nu degradeze situl pentru care se aplică derogarea și va ține evidența tuturor categoriilor de deșeuri generate și a modului de eliminare a acestora.
(9) În cazul unor accidente/intervenții care produc prejudicii obiectivelor de conservare sau integrității siturilor, se vor demara lucrări de refacere ecologică ce vor fi vizate de administrator, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, iar refacerea ecologică se va face pe cheltuiala titularului activității.
(10) În cazul unui eveniment care pune în pericol mediul, se anunță imediat autoritățile pentru protecția mediului: Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, Garda Națională de Mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
(11) Pentru activitățile prevăzute la alin. (3) se va solicita și se va obține autorizația de mediu pentru recoltare/capturare.
Art. 3. — (1) În termen de 7 zile de la data capturării, titularul activității are obligația să transmită direcției județene de mediu un raport asupra fiecărei acțiuni derulate în baza derogării obținute.
(2) Modelul raportului asupra acțiunii derulate în baza derogării obținute este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
(3) Direcția județeană de mediu transmite Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în maximum 30 de zile de la data aplicării derogării, un raport referitor la rezultatele acesteia în baza datelor prevăzute la alin. (1).
Art. 4. — Controlul aplicării derogării se exercită de către personalul împuternicit din cadrul subunităților teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului.
Art. 5. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Elena Tudose, secretar de stat. București, 17 august 2026. Nr. 1.682.
ANEXĂ
RAPORT asupra acțiunii derulate în baza derogării obținute, model: Solicitant. Specia pentru care s-a acordat derogarea. Numărul exemplarelor. Stadiul de dezvoltare. Starea exemplarelor înainte de prelevare. Starea exemplarelor după prelevare. Locul de prelevare. Data prelevării. Mijloace, instalații și metode avute în vedere. Stocarea și destinația specimenelor.
MOTIVUL RECOLTĂRII/DEROGĂRII: în interesul protejării faunei și florei sălbatice, precum și al conservării habitatelor naturale; pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor și altor bunuri; în interesul sănătății și al securității publice sau pentru alte rațiuni de interes public major, inclusiv de natură socială ori economică, și pentru consecințe benefice de importanță fundamentală pentru mediu; în scopuri de repopulare și reintroducere a acestor specii, precum și pentru operațiuni de reproducere necesare în acest scop; pentru a permite, în condiții strict controlate, într-o manieră selectivă și într-o măsură limitată, prinderea sau deținerea unui număr limitat și specificat de exemplare. (Atașați documentele care să justifice recoltarea exemplarelor în conformitate cu motivul derogării.) Data. Semnătura.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.