Pe scurt

  • Parlamentul aprobă, la doi ani după vot, ordonanța care a comasat alegerile europarlamentare cu cele locale pe 9 iunie 2024.
  • Legea nu schimbă nimic din ordonanță: confirmă ziua unică de vot, birourile electorale comune, candidatura simultană pentru Parlamentul European și pentru o funcție locală, urna specială unică și programul de vot 7,00 la 22,00.
  • Aprobarea s-a făcut cu majoritate de lege organică, potrivit articolului 76 alineatul (1) din Constituție, pentru că materia electorală cere acest tip de vot.
Act: Legea nr. 145/2026
Publicat: M. Of. nr. 588 din 20 iulie 2026
Intră în vigoare: 23 iulie 2026

Ordonanța care a lipit alegerile europarlamentare de cele locale în ziua de 9 iunie 2024 primește, în iulie 2026, aprobarea Parlamentului. Legea nr. 145/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 588 din 20 iulie 2026, are un singur articol și aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024, cu modificările ulterioare, fără să adauge sau să elimine ceva. Este una dintre cele opt legi de aprobare a unor ordonanțe publicate în aceeași ediție, alături de cea privind impozitarea proprietății.

Ordonanța aprobată a fost adoptată pe 8 martie 2024 și publicată în aceeași zi, în Monitorul Oficial nr. 195. Ea a stabilit că alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European și alegerile pentru autoritățile administrației publice locale se desfășoară duminică, 9 iunie 2024, iar perioada electorală începe pe 12 martie 2024 și se încheie la trei zile de la publicarea rezultatelor.

Comasarea a fost decisă atunci prin ordonanță de urgență, la câteva luni de la scrutin, ceea ce a produs una dintre cele mai disputate discuții publice ale anului. Aprobarea de acum închide procedura parlamentară asupra acestui act, fără să reia dezbaterea de fond.

Efectele pe care le produce

Primul efect este pur juridic: ordonanța nu mai poate fi respinsă. Până la aprobare, un act normativ adoptat de Guvern pe calea urgenței rămâne în procedură parlamentară, iar respingerea lui ar fi ridicat întrebări despre valabilitatea operațiunilor electorale desfășurate în baza lui. Legea nr. 145/2026 elimină această incertitudine.

Al doilea efect este de precedent. Regulile confirmate acum devin modelul la care se va uita orice viitoare comasare de scrutine. Ele privesc organizarea unui vot dublu în aceeași zi: birouri electorale comune pentru ambele scrutine, buletine de vot distincte, aceleași secții de votare, același interval orar și aceleași ștampile cu mențiunea „VOTAT”.

Al treilea efect ține de conținutul confirmat. Ordonanța prevede că o persoană putea candida, în același timp, pentru Parlamentul European și pentru funcția de consilier local, consilier județean, primar sau președinte al consiliului județean. Prevede și că, prin derogare, aleșii locali în funcție la data intrării ei în vigoare se puteau înscrie în orice partid politic pentru a candida din partea acestuia, fără să își piardă mandatul.

Al patrulea efect privește logistica votului, așa cum a fost ea fixată atunci: votarea între orele 7,00 și 22,00, o singură urnă specială care se putea deplasa doar în raza teritorială a secției, imprimarea buletinelor de vot prin Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, indemnizații de 330 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale și interdicția ca un candidat, soțul, soția, rudele sau afinii până la gradul al treilea să facă parte din birourile electorale.

Al cincilea efect este bugetar și retroactiv prin natura lui: cheltuielile cu organizarea alegerilor au fost suportate din bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe, prin derogare de la mai multe articole din legea bugetului de stat pe anul 2024.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Față de textul ordonanței, nimic. Formula folosită de Parlament este cea mai simplă cu putință: se aprobă ordonanța, cu modificările ulterioare. Nu apare niciun articol de modificare, nicio completare, nicio abrogare.

Ce se schimbă este statutul actului. O ordonanță de urgență produce efecte de la publicare, dar rămâne supusă controlului Parlamentului. Din 23 iulie 2026, măsurile din 2024 au în spate o lege, nu doar un act al Guvernului.

Un detaliu de procedură merită reținut. Legea a fost adoptată cu respectarea articolului 76 alineatul (1) din Constituție, adică cu majoritatea membrilor fiecărei Camere, regimul legilor organice. Celelalte legi de aprobare publicate în aceeași ediție a Monitorului Oficial invocă alineatul (2), adică majoritatea celor prezenți. Diferența vine din materie: regimul alegerilor ține de domeniul legii organice.

Nu se schimbă, în schimb, nimic pentru alegerile viitoare. Ordonanța se referea expres la scrutinul din 9 iunie 2024, iar aprobarea ei nu extinde acele reguli asupra altor alegeri. Orice comasare viitoare cere un act normativ propriu.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Închide, după doi ani, incertitudinea juridică asupra actului în baza căruia s-au organizat două scrutine naționale.
  • Confirmă prin lege un set de reguli tehnice de organizare a votului dublu, care rămâne ca reper pentru situații similare.
  • Elimină riscul teoretic ca o respingere parlamentară să genereze contestații tardive privind operațiunile electorale din 2024.
  • Nu adaugă reguli noi, deci nu creează obligații pentru autoritățile locale sau pentru alegători.

Ce rămâne o problemă

  • Doi ani și patru luni între adoptarea ordonanței și aprobarea ei prin lege este un interval greu de justificat pentru un act cu efecte asupra unui scrutin național.
  • Aprobarea fără modificări înseamnă că observațiile critice formulate în 2024 asupra comasării nu au fost dezbătute și tranșate în textul legii.
  • Regula care le-a permis aleșilor locali să treacă la orice partid fără să își piardă mandatul rămâne confirmată ca atare, deși a fost una dintre cele mai contestate prevederi.
  • Aprobarea nu produce niciun efect practic pentru cetățean, pentru că toate operațiunile la care se referă s-au consumat.
  • Parlamentul nu a folosit ocazia pentru a stabili reguli generale privind comasarea alegerilor, deci fiecare situație viitoare va cere din nou un act separat.

Sfaturi utile

  1. Dacă cercetezi contenciosul electoral din 2024, reține că temeiul acelor operațiuni are acum și o lege de aprobare, nu doar ordonanța. Citarea corectă include ambele acte.
  2. Pentru administrația locală, aprobarea nu deschide termene noi și nu cere niciun demers. Nu există obligații de raportare generate de această lege.
  3. Dacă îți interesează regulile de organizare a unui scrutin dublu, ordonanța aprobată este cea mai completă sursă disponibilă în dreptul românesc, pentru că descrie soluțiile aplicate efectiv.
  4. Ține minte diferența dintre aprobarea unei ordonanțe și modificarea ei. Aici Parlamentul doar a aprobat, deci textul rămâne exact cel publicat în 2024, cu modificările intervenite până atunci.
  5. Pentru viitoare alegeri, verifică întotdeauna actul normativ specific scrutinului respectiv. Regulile din 2024 nu se aplică automat.
  6. Dacă lucrezi cu date despre finanțarea alegerilor, articolele 26 și 27 din ordonanță arată exact ce categorii de cheltuieli au fost acoperite prin bugetele celor două ministere.

Întrebări frecvente

Se schimbă ceva pentru alegători?
Nu. Legea aprobă o ordonanță care privea exclusiv scrutinul din 9 iunie 2024, ale cărui operațiuni s-au încheiat. Nu apar drepturi sau obligații noi.
De ce a durat doi ani aprobarea?
Ordonanțele de urgență se depun la Parlament spre aprobare, dar termenul de dezbatere depinde de calendarul celor două Camere. În acest caz, procedura s-a finalizat în iulie 2026.
Ce înseamnă că alegerile au fost comasate?
Că cele două scrutine, cel pentru Parlamentul European și cel local, s-au desfășurat în aceeași zi, în aceleași secții, cu aceleași birouri electorale și în același interval orar, dar pe buletine de vot separate.
Se putea candida simultan la două funcții?
Da. Ordonanța prevedea expres că o persoană putea candida în același timp pentru Parlamentul European și pentru consilier local, consilier județean, primar sau președinte al consiliului județean.
Ce era regula privind trecerea aleșilor locali la alt partid?
Ordonanța a prevăzut că persoanele care dețineau un mandat de ales local la data intrării ei în vigoare se puteau înscrie în orice partid politic pentru a candida din partea acestuia la alegerile locale din 2024.
Legea se aplică și alegerilor viitoare?
Nu. Textul aprobat se referă la alegerile din 9 iunie 2024. Pentru orice alt scrutin este nevoie de reglementare proprie.
De ce a fost nevoie de majoritate de lege organică?
Pentru că materia electorală face parte din domeniul rezervat legii organice. Legea menționează expres articolul 76 alineatul (1) din Constituție, care cere votul majorității membrilor fiecărei Camere.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 588 din 20 iulie 2026 16 pagini PDF, 110 KB actul începe la pagina 8

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

LEGE nr. 145 din 20 iulie 2026 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024

EMITENT: Parlamentul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 20 iulie 2026

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21 din 8 martie 2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 8 martie 2024, cu modificările ulterioare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
NATALIA-ELENA INTOTERO

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
LIVIU-LUCIAN MAZILU

București, 20 iulie 2026.
Nr. 145.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 20 iulie 2026

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.