Pe scurt
- Metroul bucureștean are buget pe 2026 abia din 11 septembrie, cu 254 de zile din an deja consumate. Guvernul a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli al Metrorex prin Hotărârea nr. 711/2026, invocând în chiar preambulul ei textul care se aplică atunci când termenul legal de aprobare a fost depășit. Din cele 365 de zile ale exercițiului financiar mai rămâneau 111.
- Cheltuielile depășesc veniturile cu 295,51 milioane de lei. Actul aprobă venituri totale de 1.797.964,28 mii de lei și cheltuieli totale de 2.093.473,75 mii de lei, adică un rezultat brut negativ. Tot în tabel scrie și traducerea acestui raport: la fiecare 1.000 de lei încasați, societatea cheltuiește 1.164,36 lei.
- Statul pune în 2026 aproape 2,66 miliarde de lei în metrou, pe două canale. Subvenția pentru transportul de călători este de 761,49 milioane de lei, iar alocațiile de la buget pentru investiții, de 1.901,71 milioane de lei. Subvenția singură acoperă 42,35% din veniturile totale ale societății.
Publicat: M. Of. nr. 774 din 11 septembrie 2026
Intră în vigoare: 11 septembrie 2026, data publicării
Societatea care ține în mișcare metroul bucureștean a primit bugetul pe 2026 în ziua de 11 septembrie, cu aproape trei sferturi din an deja trecute. Hotărârea Guvernului nr. 711/2026 are un singur articol, care aprobă bugetul de venituri și cheltuieli cuprins în anexă, iar anexa este tabelul de două pagini în care încape tot anul financiar al metroului. Nu este singurul buget de companie de stat care ajunge târziu în Monitorul Oficial: în ultima săptămână din august apăruseră deodată cinci bugete de companii de stat, între care și cel al CNAIR.
Cifra care dă măsura anului stă în rândul 20 al tabelului: rezultat brut de minus 295.509,47 mii de lei, adică o pierdere planificată de 295,51 milioane de lei. Nu este o estimare care a scăpat de sub control pe parcurs, ci suma pe care Guvernul o aprobă ca atare, la mijlocul lui septembrie, pentru un exercițiu financiar care se încheie peste mai puțin de patru luni.
Bugetul unei societăți aflate sub autoritatea unui minister nu se aprobă prin voința administratorilor ei. Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, actul care stabilește disciplina financiară la operatorii economici cu capital de stat, cere ca aceste bugete să treacă prin hotărâre de Guvern, la inițiativa ministerului sub autoritatea căruia se află societatea. Pentru Metrorex, ministerul acela este Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Aceeași ordonanță fixează și calendarul. Articolul 4 alineatul (6) cere ca bugetele să ajungă la Ministerul Finanțelor în 120 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat și să fie aprobate în 150 de zile de la aceeași dată. Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 242 din 27 martie 2026, deci termenul de 150 de zile s-a împlinit la sfârșitul lunii august. Hotărârea a apărut la peste două săptămâni după.
Tocmai de aceea preambulul hotărârii nu se sprijină numai pe articolul 4 alineatul (1) litera a), textul obișnuit, ci și pe alineatul (71). Acel alineat se aplică exclusiv în situația în care bugetele „nu au fost aprobate în termenul prevăzut la alin. (6)” și permite aprobarea lor până la 31 octombrie a anului curent. Actul își spune singur, din prima frază, că vine pe traseul de întârziere.
Efectele pe care le produce
Primul efect este cel mai simplu și cel mai important pentru cei 4.893 de salariați cuprinși în buget ca număr mediu: de la 11 septembrie, societatea are din nou temei să primească bani de la bugetul de stat. Articolul 4 alineatul (8) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 prevede că nerespectarea termenului de aprobare suspendă alocarea de fonduri de la buget pentru operatorul respectiv, până când bugetul este aprobat în condițiile alineatului (71). Publicarea hotărârii ridică această suspendare.
Al doilea efect ține de ceea ce tabelul autorizează efectiv. Bugetul prevede venituri totale de 1.797.964,28 mii de lei, din care 1.797.919,28 mii din exploatare și 45,00 mii venituri financiare. În veniturile din exploatare intră subvenția de 761.490,00 mii de lei acordată potrivit prevederilor legale în vigoare. Rândul transferurilor este gol.
Pe partea de cheltuieli, totalul de 2.093.473,75 mii de lei se desface în 2.093.413,75 mii cheltuieli de exploatare și 60,00 mii cheltuieli financiare. Cheltuielile de exploatare se împart în patru: 559.007,46 mii pentru bunuri și servicii, 21.474,48 mii pentru impozite, taxe și vărsăminte asimilate, 1.070.511,40 mii pentru personal și 442.420,41 mii alte cheltuieli de exploatare.
Capitolul de personal merită desfăcut mai departe, fiindcă el explică jumătate din buget. Cheltuielile de natură salarială sunt de 973.843,88 mii de lei, din care 917.450,40 mii salarii și 56.393,48 mii bonusuri. Peste ele se adaugă 300,00 mii alte cheltuieli cu personalul, 810,79 mii pentru contractul de mandat și pentru celelalte organe de conducere, comisii și comitete, și 95.556,73 mii contribuții datorate de angajator. La un loc, personalul absoarbe 51,14% din cheltuielile totale, iar numai partea salarială, 46,52%.
Al treilea efect privește investițiile, care se finanțează separat de exploatare. Sursele de finanțare a investițiilor se ridică la 1.958.378,45 mii de lei, din care alocații de la buget 1.901.709,00 mii, adică 97,11%. Cheltuielile pentru investiții sunt trecute la aceeași valoare, 1.958.378,45 mii de lei, deci capitolul se închide exact.
Al patrulea efect este unul pe care puțini îl caută în astfel de acte: bugetul aprobă și un nivel al restanțelor. Plățile restante urcă la 260.127,00 mii de lei, iar creanțele restante la 307.283,00 mii de lei. Nivelul plăților restante nu este o simplă informare. Articolul 13 alineatul (1) litera c) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 face contravenție din depășirea nivelului aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli, deci cifra funcționează ca plafon.
În sfârșit, tabelul fixează și indicatorii de fundamentare pe care se sprijină restul. Numărul de personal prognozat la finele anului este 4.973, numărul mediu de salariați 4.893, câștigul mediu lunar pe salariat 16.187,26 lei, productivitatea muncii 367,45 mii de lei pe persoană, iar cheltuielile totale la 1.000 de lei venituri totale, 1.164,36 lei.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Schimbarea juridică este limpede și se citește din act: până pe 11 septembrie 2026, Metrorex nu avea buget aprobat pentru anul în curs, iar din momentul în care termenul de 150 de zile s-a scurs, alocarea de fonduri de la bugetul de stat era suspendată prin efectul articolului 4 alineatul (8). După publicare, societatea are buget și accesul la bani este redeschis, pe traseul de excepție din alineatul (71), valabil până la 31 octombrie 2026.
Există și o schimbare de regim care nu vine din această hotărâre, dar o explică. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.203 din 24 decembrie 2025, a rescris la finalul anului trecut tot capătul acesta de reguli. Articolul XXVIII a modificat alineatele (71), (73), (8) și (9) ale articolului 4, iar articolul XXXV, citat și el în preambulul hotărârii de față, a stabilit că obiectivele de politică salarială folosite la fundamentarea bugetelor pe 2026 se fixează prin acea ordonanță, prin derogare de la regulile generale din ordonanța din 2013. Articolul XXXVI, din același act, cere operatorilor economici de stat să mențină în 2026 drepturile salariale aflate în plată la 30 noiembrie 2025, fără majorări și fără indexări, cu excepția sumelor care decurg din creșterea salariului minim.
Alineatul (73) adaugă o graniță pe care merită să o rețină oricine urmărește bugetele companiilor de stat: după 31 octombrie, bugetele nu se mai pot aproba deloc, iar alineatul (9) spune că, în acest caz, nu se mai alocă fonduri de la bugetul de stat până la finele anului. Bugetul metroului a fost aprobat cu 50 de zile înainte de acest termen.
Aceeași întârziere se vede și la calea ferată: bugetul CFR Călători, cu o subvenție de 1,67 miliarde de lei, a fost aprobat tot în septembrie 2026.
Comparația cifră cu cifră față de 2025 nu se poate face din acest act. Anexa publicată are o singură coloană numerică, intitulată „Propuneri an curent (2026)”, fără coloană de realizat sau de aprobat pentru anul precedent, așa cum au unele formulare de acest tip. Redacția nu a putut deschide la sursă nici bugetul pe 2025 al societății: acesta a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 860/2025, al cărei număr de ediție a Monitorului Oficial nu a putut fi stabilit cu certitudine în timpul documentării, iar comparațiile care circulă în presă nu țin loc de text oficial. Prin urmare, în acest articol nu găsiți procente de creștere sau de scădere față de anul trecut. Le veți găsi în momentul în care ediția din 2025 poate fi citită integral.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Societatea are din nou temei legal pentru încasarea fondurilor de la bugetul de stat, după perioada în care alocarea era suspendată prin efectul articolului 4 alineatul (8) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013.
- Bugetul a fost aprobat cu 50 de zile înaintea datei de 31 octombrie, după care, potrivit alineatului (73), nu ar mai fi putut fi aprobat deloc în 2026.
- Capitolul de investiții se închide exact, 1.958.378,45 mii de lei surse și aceeași sumă cheltuieli, deci partea de dezvoltare a rețelei are acoperire declarată pe hârtie.
- Tabelul publică plafonul plăților restante, 260.127,00 mii de lei, o cifră pe care depășirea o transformă în contravenție și care poate fi urmărită de oricine din exterior.
- Anexa este publicată integral în Monitorul Oficial, cu toate rândurile și cu totalurile care se verifică între ele, nu sub formă de rezumat.
Ce rămâne o problemă
- Aprobarea vine după 254 din cele 365 de zile ale exercițiului financiar, deci bugetul autorizează în mare parte cheltuieli deja făcute.
- Pierderea planificată, 295,51 milioane de lei, nu este însoțită în act de nicio măsură de redresare și de niciun termen.
- Cele 1.070,51 milioane de lei pentru personal depășesc cu 34,04 milioane de lei tot ce societatea încasează în afara subvenției.
- Câștigul mediu lunar din rândul 52 nu se poate reconstitui din rândurile publicate, fiindcă actul îl leagă printr-o notă de subsol de o anexă de fundamentare care nu se publică.
- Anexa are o singură coloană numerică, fără valori pentru anul precedent, deci cititorul nu poate vedea din act dacă un indicator a crescut sau a scăzut.
- Analiza pe care articolul 4 alineatul (71) o cere ministerului, cea care stabilește cauzele întârzierii și eventualele persoane vinovate, nu se publică odată cu hotărârea.
Sfaturi utile
- Citiți anexa începând cu rândul 20, rezultatul brut. Acolo se vede dintr-o privire dacă bugetul este construit pe pierdere sau pe echilibru, iar restul tabelului explică de ce.
- Verificați singuri corelațiile, sunt scrise chiar în denumirile rândurilor. Rândul 1 trebuie să fie egal cu rândul 2 plus rândul 5, rândul 6 cu rândul 7 plus rândul 19, iar rândul 10 cu rândurile 11, 14, 16 și 17 adunate. Dacă una dintre ele nu se închide, ori tabelul are o problemă, ori extragerea din PDF a mutat o cifră.
- Rețineți că în tabel toate sumele sunt în mii de lei, mențiune scrisă mărunt deasupra coloanei. Confuzia dintre mii de lei și lei transformă 761.490,00 în 761 de mii de lei, de o mie de ori mai puțin decât în realitate.
- Nu confundați subvenția cu alocațiile pentru investiții. Subvenția, rândul 3, intră în veniturile din exploatare și acoperă funcționarea curentă. Alocațiile de la buget, rândul 47, finanțează investițiile și se contabilizează separat, deci nu se regăsesc în veniturile totale.
- Dacă urmăriți un furnizor al societății, uitați-vă la rândul 58, plățile restante. Este singurul loc din act care spune cât din datoriile către terți se acceptă, prin buget, să rămână neachitate la termen.
- Pentru textul integral, deschideți fișierul PDF al ediției oficiale atașat acestui articol. Anexa fiind reprodusă în facsimil, adică fotografiată, ea nu se poate transcrie rând cu rând fără riscul de a muta o cifră pe alt rând.
- Dacă așteptați o modificare pe parcursul anului, termenul de urmărit este 31 octombrie 2026. Este data până la care Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 mai permite aprobarea unui buget întârziat.
Întrebări frecvente
Ce aprobă, de fapt, această hotărâre?
De când se aplică?
De ce se aprobă bugetul pe 2026 abia în septembrie 2026?
Ce se întâmpla dacă bugetul nu era aprobat până la 31 octombrie?
Cât dă statul pentru metrou în 2026?
Ce înseamnă rezultat brut de minus 295.509,47 mii de lei?
Prețul călătoriei cu metroul se schimbă prin această hotărâre?
Se dau mai mulți sau mai puțini bani decât anul trecut?
Ce înseamnă cheltuieli totale de 1.164,36 lei la 1.000 de lei venituri?
Câți oameni lucrează la metrou, potrivit bugetului?
Unde găsesc textul integral al hotărârii și al anexei?
Analiza redacției
Cel mai mult spune despre acest buget nu o cifră din tabel, ci un fragment de temei juridic din prima frază a hotărârii. Alături de textul obișnuit, articolul 4 alineatul (1) litera a), preambulul citează alineatul (71), care se aplică exclusiv atunci când bugetul „nu a fost aprobat în termenul prevăzut la alin. (6)”. Actul își recunoaște singur întârzierea, în limbaj de trimitere. Calendarul confirmă: legea bugetului de stat a fost publicată pe 27 martie 2026, termenul de 150 de zile s-a împlinit la sfârșitul lui august, iar hotărârea a apărut pe 11 septembrie. La acea dată trecuseră 254 din cele 365 de zile ale exercițiului financiar, adică aproape 70%, și mai rămâneau 111.
Același alineat (71) nu se mulțumește să prelungească termenul. El cere ca ordonatorul principal de credite, aici Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, să întocmească o analiză prin propriile organe de control, prin care „stabilesc cauzele și/sau persoanele vinovate” pentru depășirea termenului, și îi dă dreptul să dispună măsuri de sancționare. Alineatul (72) precizează că analiza se prezintă odată cu înaintarea bugetului spre aprobare. Prin urmare, în momentul în care Guvernul a votat această hotărâre, exista deja pe masă un document care spune de ce s-a întârziat și cine răspunde. Documentul acela nu apare în Monitorul Oficial și nu este menționat în act, deși condiționează legalitatea aprobării.
În tabel, observația care nu se vede citind rând cu rând apare la scădere. Veniturile totale sunt 1.797.964,28 mii de lei, iar subvenția, 761.490,00 mii. Rămân 1.036.474,28 mii de lei pe care societatea îi produce singură, din vânzarea călătoriilor și din celelalte activități proprii. Cheltuielile cu personalul, 1.070.511,40 mii de lei, depășesc această sumă cu 34.037,12 mii de lei. Cu alte cuvinte, tot ce încasează metroul din activitatea proprie nu ajunge nici măcar pentru plata oamenilor care îl operează, înainte de orice kilowatt de energie, orice piesă de schimb și orice reparație. Iar subvenția, cea de 42,35% din venituri, nu acoperă un deficit de funcționare, ci intră într-o structură în care singura cheltuială de personal o consumă aproape integral.
A doua observație care cere calcul stă în rândul 52, câștigul mediu lunar pe salariat, 16.187,26 lei. Denumirea rândului spune că indicatorul se determină „pe baza cheltuielilor de natură salarială”, iar articolul 3 litera f) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 definește câștigul mediu brut lunar ca raport între cheltuielile de natură salarială și numărul mediu de salariați raportat la numărul de luni. Aplicată la rândurile publicate în aceeași anexă, 973.843,88 mii de lei împărțiți la 4.893 de salariați și la 12 luni, formula dă 16.585,66 lei, cu 398 de lei mai mult. Diferența nu înseamnă neapărat o greșeală: o notă de subsol a anexei trimite pentru acest rând la rândul 151 din anexa de fundamentare nr. 2, document care nu se publică. Înseamnă însă că actul publică un indicator de control pe care cititorul nu îl poate verifica din chiar cifrele pe care tot actul i le pune în față.
Mai merită spus că anexa, deși este singura care contează în această hotărâre, se publică fără coloană de comparație. Are un singur șir de valori, „Propuneri an curent (2026)”, și niciun rând de realizat sau de aprobat pentru 2025. Rezultatul practic este că un act care mută aproape 2,66 miliarde de lei publici, subvenție și alocații pentru investiții la un loc, adică în jur de 7,3 milioane de lei pe zi, nu îi dă cititorului niciun mijloc de a-l așeza lângă anul precedent. Diferența față de un buget de instituție publică este vizibilă: acolo comparația cu anul anterior este parte din formular.
Ce ar trebui schimbat
- Publicarea, odată cu hotărârea, a analizei cerute de articolul 4 alineatul (71). Documentul există deja la data aprobării, fiindcă alineatul (72) îl impune ca anexă la înaintarea bugetului. Efect: întârzierea încetează să fie o formalitate consumată în interiorul ministerului și devine verificabilă, cu cauze numite și cu răspunderi asumate, exact așa cum cere textul.
- Adăugarea unei coloane cu anul precedent în anexa care se publică. Formularul are deja rândurile; lipsește numai valoarea de referință. Efect: orice cititor vede singur dacă subvenția, cheltuielile cu personalul sau plățile restante cresc ori scad, fără să caute ediția din anul trecut și fără să depindă de comparațiile pe care le face cine are acces la documentele de fundamentare.
- Publicarea anexelor de fundamentare la care trimit notele de subsol, măcar a rândurilor invocate. Rândurile 52 și 53 din anexa publicată trimit la rândurile 151 și 152 din anexa de fundamentare nr. 2, care rămâne nepublicată. Efect: indicatorul de câștig mediu lunar devine reconstituibil și se închide diferența de 398 de lei față de rezultatul formulei din ordonanță.
- Completarea rândului 26, profitul sau pierderea netă a perioadei, chiar și atunci când rezultatul este negativ. În anexa publicată rândul este gol, deși formula scrisă în chiar denumirea lui se poate aplica la cifrele de deasupra. Efect: pierderea anului apare o singură dată, la locul ei din formular, și nu mai trebuie dedusă de cititor din rândul rezultatului brut.
- Includerea, în bugetele aprobate pe pierdere, a unei mențiuni despre măsurile de redresare și despre termenul lor. Hotărârea aprobă o pierdere de 295,51 milioane de lei fără să spună ce se face cu ea. Efect: aprobarea bugetului încetează să fie doar o autorizare de cheltuială și devine și un angajament, cu un orizont la care se poate reveni.
- Mutarea termenului de aprobare a bugetelor companiilor de stat în prima parte a anului, prin corelarea lui cu depunerea proiectului, nu cu data legii bugetului de stat. Astăzi termenul de 150 de zile curge de la o dată care se mută ea însăși de la an la an. Efect: o societate cu 4.893 de salariați și cu investiții de aproape două miliarde de lei nu mai funcționează trei sferturi de an fără buget aprobat, iar excepția de la 31 octombrie redevine excepție.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 774 din 11 septembrie 2026 16 pagini PDF, 127 KB actul începe la pagina 6
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Hotărârea Guvernului nr. 711 din 11 septembrie 2026 privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Societății de Transport cu Metroul București „Metrorex” — S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
EMITENT: Guvernul României
Publicat în: M. Of. nr. 774 din 11 septembrie 2026
HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Societății de Transport cu Metroul București „Metrorex” — S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Având în vedere prevederile art. XXXV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (71) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Societății de Transport cu Metroul București „Metrorex” — S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, interimar,
Oana-Clara Gheorghiu
p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar,
Horațiu-Lucian Cosma,
secretar de stat
p. Ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, interimar,
Silvia Monica Dinică,
secretar de stat
p. Ministrul finanțelor,
Florin-Alexandru Zaharia,
secretar de stat
București, 11 septembrie 2026.
Nr. 711.
Notă a redacției: anexa hotărârii, bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2026, este reprodusă în facsimil în Monitorul Oficial, la paginile 7 și 8, adică sub forma unui tabel fotografiat, nu a unui text tipărit în fluxul ediției. Mențiunea îi aparține emitentului: „Anexa este reprodusă în facsimil.” Din acest motiv, tabelul nu poate fi redat aici rând cu rând fără riscul de a muta o cifră pe alt rând. Cifrele lui sunt preluate și explicate în articol, iar forma integrală se poate citi în fișierul PDF al ediției oficiale, atașat mai sus.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.