Pe scurt
- Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția și a constatat că art. 170 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010, articolul care introduce indicele de corecție la prima pensie, este constituțional. Deci nici valoarea diferită a indicelui de la un an la altul, nici faptul că el nu se actualizează pentru pensiile aflate deja în plată nu sunt discriminări.
- Indicele nu a urcat continuu, cum susținea autorul excepției. A fost 1,17 pentru cei pensionați în 2012 și a coborât la 1,06 de la 23 ianuarie 2013, apoi a urcat treptat până la 1,41 în 2020. Cine a ieșit la pensie în 2012 are un indice mai bun decât toți cei pensionați din 23 ianuarie 2013 până la sfârșitul anului 2018.
- Miza dosarului, în cifre: la un punctaj mediu anual de un punct și la valoarea punctului de pensie din 2021, diferența dintre indicele 1,17 și indicele 1,41 este de 346 de lei pe lună, pe toată durata plății pensiei.
Publicat: M. Of. nr. 770 din 10 septembrie 2026
Pronunțată: 9 decembrie 2025, cu unanimitate de voturi
Definitivă și general obligatorie: 10 septembrie 2026, data publicării
Curtea Constituțională a respins cererea unui pensionar care susținea că e nedreptățit pentru simplul motiv că a ieșit la pensie într-un an în care indicele de corecție era mai mic decât cel de mai târziu. Prin Decizia nr. 733 din 9 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 770 din 10 septembrie 2026, Curtea a constatat că art. 170 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010 este constituțional în raport cu criticile formulate. În aceeași zi, în Monitorul Oficial nr. 768, a apărut și Decizia nr. 728/2025, pronunțată în aceeași ședință, pe alineatul (3) al aceluiași articol. Deosebirea dintre cele două stă în întrebare, nu în text: acolo se discuta la care dintre cele două pensii ale aceleiași persoane se leagă indicele, aici se discută dacă indicele are dreptul să difere de la un an la altul între oameni diferiți și dacă trebuie actualizat pentru cei care sunt deja în plată. Ambele s-au încheiat cu respingerea excepției.
Indicele de corecție este numărul cu care se înmulțește punctajul mediu anual atunci când unei persoane i se stabilește pentru prima dată pensia. A fost gândit ca o reparație pentru un singur eveniment, înăsprirea condițiilor de pensionare de la 1 ianuarie 2011, și de aceea se acordă o singură dată. Ce nu se vede din textul legii este că valoarea lui nu a fost niciodată aceeași, iar pe această diferență s-a purtat dosarul de acum.
Autorul excepției, Aurel Barz, s-a pensionat în 2012, cu un indice de 1,17. A cerut recalcularea pensiei la Tribunalul Arad, arătând că, pentru exact același punctaj mediu anual, o pensionare în 2021 i-ar fi adus indicele 1,41. Raportul dintre cele două valori este 1,2051, adică un punctaj cu 20,5% mai mare. Calculat cu valoarea punctului de pensie pe care autorul o folosește în propriul exemplu, 1.442 de lei, un punctaj de un punct dă 1.687 de lei cu indicele lui și 2.033 de lei cu indicele din 2021. Diferența este de 346 de lei în fiecare lună, pentru tot restul vieții. Tribunalul Arad a sesizat Curtea prin Încheierea din 11 mai 2021, în Dosarul nr. 938/108/2021.
Critica lui avea trei paliere, câte unul pe fiecare alineat contestat. Alineatul (2) spune că, din 2013, câștigul salarial mediu brut din formulă este cel definitiv, comunicat de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior, iar autorul susținea că exact aici se naște „o discriminare de la an la an”. Alineatul (3) spune că indicele se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie, iar autorul cerea ca el să fie fie constant în timp, fie actualizat pentru toți pensionarii aflați în plată. Alineatul (31), adăugat prin Legea nr. 160/2017, prevede că, dacă indicele nou calculat este mai mic decât cel precedent, se păstrează cel precedent; autorul îl citea ca o dovadă că legiuitorul însuși a recunoscut riscul de discriminare, dar l-a rezolvat doar în favoarea pensionarilor noi. Alineatul (4), care spune că punctajul rezultat după aplicarea indicelui este punctajul folosit la calculul pensiei, ar consfinți, în opinia lui, rezultatul.
Curtea a răspuns pe două linii, ambele preluate din propria jurisprudență. Prima: indicele de corecție este prin excelență o măsură cu caracter social, iar la măsurile sociale statul are o marjă largă de apreciere, mai largă decât în alte domenii ale controlului de constituționalitate. A spus-o în Decizia nr. 291 din 28 mai 2024, paragraful 13, și în Decizia nr. 670 din 19 octombrie 2021, paragraful 33. A adăugat un argument de competență: dacă ar cenzura cuantumul concret al indicelui, Curtea ar călca peste rolul Parlamentului, prevăzut de art. 61 alin. (1) din Constituție. Al doilea argument, luat din Decizia nr. 546 din 29 octombrie 2024, paragraful 17: indicele este unic tocmai pentru că evenimentul care l-a generat a fost unic, spre deosebire de indexare, care se repetă fiindcă inflația se repetă. Prin urmare, alineatul (31) nu este, cum susținea autorul, o reparație pe jumătate a unei discriminări, ci doar o corelare între alineatele (1) și (2), făcută ca să înlesnească munca de calcul a administrației.
Efectele pe care le produce
Decizia este definitivă și general obligatorie de la data publicării, 10 septembrie 2026, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție. Din această zi, motivul de neconstituționalitate nu mai poate fi invocat cu succes în niciun dosar, iar o instanță nu mai poate sesiza Curtea cu aceeași întrebare.
Pierd, concret, două categorii de cereri. Prima: cine susține că indicele ar trebui să fie același pentru toți cei pensionați sub Legea nr. 263/2010, indiferent de an. A doua: cine cere ca indicele stabilit la prima pensie să fie actualizat, ulterior, la valoarea unui an mai bun. Amândouă sunt respinse pe fond, nu pe procedură, deci nu se pot reformula.
Rămâne neatins ce a fost deja câștigat pe alt temei. Cele două admiteri anterioare pe același articol, Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 și Decizia nr. 670 din 19 octombrie 2021, privesc persoanele care își luaseră prima pensie sub legea veche, Legea nr. 19/2000, iar efectele lor se aplică în continuare. Tot pe alt temei rămâne deschis și litigiul de fapt: dacă unei persoane i s-a aplicat indicele altui an decât al celui în care i s-a stabilit prima pensie sub Legea nr. 263/2010, acesta este un caz de aplicare greșită a legii, nu de neconstituționalitate, și se judecă mai departe. Regula după care se stabilește data a fost confirmată de Curtea Constituțională și în februarie 2026, prin Decizia nr. 124/2026.
Grupul de oameni pe care decizia îi privește este închis și nu mai crește. Indicele de corecție a existat numai pentru pensiile stabilite sub Legea nr. 263/2010, adică între 1 ianuarie 2011 și 31 august 2024. Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024 potrivit art. 167, iar noua lege nu mai are indice de corecție. Curtea a putut totuși judeca un text abrogat, invocând Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, fiindcă textul continuă să producă efecte în procesele pornite înainte.
Un text ieșit din vigoare de mult decide și el pensii de astăzi: art. 30 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 a ieșit din vigoare acum 5.745 de zile, dar reîncadrarea făcută pe el rămâne baza recalculării.
Efectul cel mai puțin vizibil este că, pentru cine are proces pe rol, câștigul se topește de la sine. Art. 144 alin. (1) din Legea nr. 360/2023 recalculează toate pensiile vechi prin înmulțirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referință, deci fără nicio urmă a indicelui de corecție. Alineatul (6) al aceluiași articol prevede că, dacă recalcularea dă un cuantum mai mic, se plătește în continuare cuantumul dinainte, dar numai până la data la care cel recalculat îl depășește, ca urmare a majorării valorii punctului de referință. Un punctaj mărit în instanță pentru trecut urcă suma păstrată și amână întâlnirea, însă nu o împiedică. După ea, indicele de corecție nu mai influențează nimic.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
În litera legii nu se schimbă nimic, iar legea în discuție nu mai este nici măcar în vigoare. Curtea nu a anulat niciun cuvânt și nu a adăugat vreo interpretare obligatorie, cum făcuse în 2019 și în 2021. Ce se schimbă este statutul întrebării: până pe 10 septembrie 2026 exista un răspuns pentru cazul particular al celui cu două pensii succesive, dar nu unul public și motivat pentru întrebarea generală, dacă indicele are dreptul să fie altul în fiecare an și dacă trebuie actualizat. De la această dată există.
Se schimbă și amploarea a ceea ce s-a respins. Decizia nr. 728/2025 închidea o poartă îngustă, cazul persoanei care trece de la pensia anticipată parțială la pensia pentru limită de vârstă. Decizia de aici închide o poartă largă: teza susținută de autor, dacă ar fi fost primită, ar fi cerut recalcularea tuturor pensiilor stabilite între 2011 și 2024 la indicele maxim atins, 1,41, fiindcă exact asta înseamnă „actualizat pentru toți pensionarii aflați în plată”. Este o consecință pe care decizia nu o cuantifică nicăieri, deși ea explică de ce Curtea vorbește despre marja de apreciere a statului și despre rolul Parlamentului.
În fine, s-a schimbat însuși mecanismul care producea diferența. Legea nr. 360/2023 a renunțat la indicele de corecție și la stagiile complete de cotizare diferite pe generații, adică la cele două cauze pentru care doi oameni cu aceleași puncte ajungeau la pensii diferite. Regula de recalculare a stagiului aplicată pensiilor vechi a fost, la rândul ei, confirmată de Curte în Decizia nr. 126/2026. Diferența nu a dispărut însă odată cu instrumentul: ea supraviețuiește în cuantumurile păstrate în plată după recalcularea din 2024, până când valoarea punctului de referință le va ajunge din urmă.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Se închide o teză cu efect uriaș asupra bugetului: dacă indicele ar fi trebuit actualizat, toate pensiile stabilite între 2011 și 2024 ar fi urcat la indicele maxim atins, 1,41.
- Curtea spune limpede unde se opresc atribuțiile ei: cuantumul concret al indicelui este o alegere de politică socială a Parlamentului, nu o chestiune de constituționalitate. Instanțele de fond scapă astfel de o întrebare pe care nu o puteau rezolva singure.
- Deosebirea dintre indicele de corecție și indexare este explicată în motivare, iar din confuzia dintre ele porneau multe cereri: indexarea se repetă fiindcă inflația se repetă, indicele nu, fiindcă evenimentul care l-a produs a fost unic.
- Soluția a fost dată cu unanimitate de voturi și se sprijină pe două decizii recente, nr. 291/2024 și nr. 546/2024, deci nu lasă în urmă o opinie separată pe care alte dosare să se sprijine.
- Litigiul care are șanse reale rămâne deschis și devine mai ușor de identificat: nu contestația împotriva legii, ci verificarea faptului că indicele aplicat este chiar cel al anului primei pensionări.
Ce rămâne o problemă
- Răspunsul a venit după 1.673 de zile de la sesizarea Curții și după 1.948 de zile până la publicare, adică cinci ani și patru luni pentru un dosar de recalculare a pensiei deschis în 2021.
- Motivarea are 23 de paragrafe, dintre care trei conțin raționamentul propriu al Curții, iar niciunul nu se ocupă de alineatul (4), deși alineatul (4) este declarat constituțional prin dispozitiv.
- Curtea nu arată de unde vine efectiv variația criticată. Valorile anuale ale indicelui nu au fost calculate cu formula din alineatele (1) și (2), ci fixate direct, an de an, prin legile bugetului asigurărilor sociale de stat.
- Premisa autorului, că pensionarii mai bătrâni primesc mereu mai puțin, este falsă și se putea combate cu o singură cifră, dar nici Curtea, nici Ministerul Public nu o folosesc: indicele a scăzut o dată, de la 1,17 la 1,06.
- Textul discutat nu se poate citi singur. Alineatul (3) și-a încetat parțial efectele juridice prin două decizii de admitere pe care legiuitorul nu le-a pus în acord cu Constituția în termenul de 45 de zile, așa că sensul lui se asamblează din jurisprudență.
- Pentru cine mai are proces pe rol, valoarea practică a unui câștig scade în fiecare an, prin mecanismul din art. 144 alin. (6) din Legea nr. 360/2023, iar nimeni nu îi comunică pensionarului cât mai valorează și până când.
Sfaturi utile
- Căutați în decizia de pensionare rândul cu indicele de corecție și anul pentru care a fost aplicat. Valorile oficiale, potrivit tabelului publicat de Casa Națională de Pensii Publice, sunt 1,12 pentru 2011, 1,17 pentru 2012 și pentru primele 22 de zile ale anului 2013, 1,06 de la 23 ianuarie 2013, 1,07 pentru 2014 și 2015, 1,09 pentru 2016, 1,14 pentru 2017, 1,15 pentru 2018, 1,20 pentru 2019 și 1,41 din 2020 până la 31 august 2024.
- Faceți deosebirea între două cereri care arată la fel și se termină altfel. Dacă cereți indicele unui an mai bun decât al dumneavoastră, decizia de acum închide discuția. Dacă susțineți că vi s-a aplicat un indice care nu corespunde anului primei pensionări sub Legea nr. 263/2010, aveți un litigiu despre aplicarea legii, iar acela se judecă mai departe.
- Cine s-a pensionat în 2011 sau în 2012 merită să verifice dacă a primit indicele. Valorile pentru acei doi ani, 1,12 și 1,17, au fost stabilite abia prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113 din 18 decembrie 2013, deci printr-o recalculare făcută la aproape doi ani după pensionare.
- Înainte de a deschide un proces, cereți casei de pensii cuantumul rezultat din recalcularea de la 1 septembrie 2024 alături de cuantumul aflat efectiv în plată. Dacă cel recalculat este deja mai mare, indicele de corecție nu mai influențează suma primită, iar procesul nu mai are obiect practic.
- Nu confundați indicele de corecție cu indexarea anuală. Indexarea apără pensia de inflație și se repetă, indicele se acordă o singură dată și nu se mai atinge. O cerere care le amestecă se respinge fără să se ajungă la fond.
- Motivarea integrală, cu toate cele 23 de paragrafe, se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 10 septembrie 2026, paginile 6 la 8, și este reprodusă mai jos, în secțiunea cu textul original al actului.
Întrebări frecvente
Ce a decis exact Curtea Constituțională?
De ce doi pensionari cu aceleași puncte au pensii diferite?
Pot cere ca indicele meu să fie actualizat la valoarea de acum?
Am ieșit la pensie în 2012 și un vecin pensionat în 2013 are mai puțin. Cum e posibil?
Cine a stabilit valoarea indicelui în fiecare an?
Legea nr. 263/2010 este abrogată. Ce mai contează decizia?
Merită să deschid proces dacă am indicele unui an slab?
Am pierdut deja un proces pe acest motiv. Se poate redeschide?
Ce legătură are cu Decizia nr. 728/2025, publicată în aceeași zi?
De la ce dată se aplică decizia?
Analiza redacției
Soluția este corectă și era singura posibilă, dar motivarea ratează argumentul care ar fi închis discuția fără nicio referire la marja de apreciere a statului. Autorul excepției a construit totul pe o premisă de fapt: că indicele urcă mereu, deci că pensionarii mai bătrâni sunt mereu în urma celor mai tineri. Premisa este falsă, iar dovada e chiar cazul lui. El are indicele 1,17, valoarea anului 2012, iar cine s-a pensionat un an mai târziu a primit 1,06, cu 9,4% mai puțin. Cu un punctaj de un punct și cu valoarea punctului de pensie din 2021, aceasta înseamnă 1.687 de lei pentru el și 1.529 de lei pentru vecinul pensionat în 2013, deci 159 de lei pe lună în favoarea lui. Indicele lui este mai mare decât cel al tuturor celor pensionați din 23 ianuarie 2013 până la 31 decembrie 2018, adică decât șase generații succesive de pensionari. Curtea răspunde însă doar în principiu, iar Ministerul Public, care ar fi avut la dispoziție tabelul oficial al valorilor, la fel.
A doua observație privește chiar articolul atacat, și ea cere deschiderea a două surse în afara deciziei. Autorul spune că discriminarea „de la an la an” se naște din alineatul (2), rândul care fixează ce câștig salarial mediu brut intră în formulă. Or, notele publicate pe portalul legislativ arată că valorile anuale ale indicelui nu au ieșit din formulă. Cifra pentru 2014 a fost fixată de art. 19 din Legea nr. 340/2013, cea pentru 2015 de art. 19 din Legea nr. 187/2014, cea pentru 2016 de art. 18 din Legea nr. 340/2015, cea pentru 2017 de Legea nr. 7/2017 și apoi de art. II din Legea nr. 160/2017, cea pentru 2018 de art. 17 din Legea nr. 3/2018, cea pentru 2019 de art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, iar cea pentru 2020 de art. 17 din Legea nr. 6/2020. Toate sunt legi de buget sau ordonanțe de urgență cu efect bugetar, adoptate în decembrie sau ianuarie, câte una pe an. Autorul a atacat, așadar, textul care descrie mecanismul, nu textul care a produs cifra, iar Curtea a judecat exact ce i s-a cerut. Aici se vede de ce cinci ani de proces pot să nu schimbe nimic: întrebarea era pusă altui articol.
Al treilea lucru care nu se vede citind decizia este cât cântărește alineatul (31), alineatul pe care autorul îl acuză că a consolidat discriminarea. Curtea îl descrie ca pe o simplă corelare între alineatele (1) și (2), făcută ca să înlesnească procedura de calcul a administrației. Tabelul de valori publicat de Casa Națională de Pensii Publice spune altceva: pentru 2021, 2022, 2023 și 2024, temeiul valorii de 1,41 este chiar acest alineat, cu mențiunea că indicele a fost menținut în baza lui. Patru dintre cele cincisprezece rânduri ale tabelului oficial de valori nu au alt suport juridic. Regula care interzice scăderea nu a înlesnit un calcul, ci a înlocuit unul, iar rezultatul a fost păstrarea celei mai mari valori atinse vreodată, pentru patru generații de pensionari, tocmai cele cu care autorul se compară. Ironia dosarului este că alineatul acuzat de a consolida discriminarea este singurul care l-ar fi protejat pe el dacă s-ar fi pensionat mai târziu.
Rămâne asimetria de timp, care se citește pe verticală. Autorul s-a pensionat în 2012, dar a aflat cu ce indice i s-a calculat pensia abia prin ordonanța din 18 decembrie 2013, adică la aproape doi ani după fapt: administrația și-a dat singură acest răgaz. El a primit răspunsul la întrebarea sa după 1.673 de zile până la pronunțare și după 1.948 de zile până la publicare, adică după cinci ani și patru luni. Iar decizia, pronunțată pe 9 decembrie 2025, a stat 275 de zile până să lege pe cineva. Nimic din asta nu schimbă soluția, dar explică de ce dosare identice au continuat să se deschidă în tot acest interval, pe un text care ieșise deja din vigoare pe 1 septembrie 2024.
Ce ar trebui schimbat
- Valoarea unei mărimi care intră în calculul pensiei să fie stabilită prin legea care o reglementează, nu prin legea bugetului asigurărilor sociale. În 2017 s-a văzut de ce contează: Legea nr. 7/2017 cobora indicele de la 1,14 la 1,05 de la 1 iulie, iar Legea nr. 160/2017 a trebuit să deroge de la ea ca să îl păstreze. Efect: cine se pensionează în ianuarie știe cu ce cifră i se calculează pensia pe tot anul, iar valoarea nu se mai poate schimba la jumătatea lui.
- Nicio valoare folosită la stabilirea unei pensii să nu se mai fixeze retroactiv. Indicii pentru 2011 și 2012 au fost stabiliți în decembrie 2013, deci după ce oamenii primiseră deja decizii de pensionare. Efect: pensionarul poate verifica singur calculul din prima decizie, iar casa de pensii nu mai are de refăcut, doi ani mai târziu, decizii pentru un întreg val de pensionări.
- Art. 144 alin. (6) din Legea nr. 360/2023 să prevadă comunicarea, în decizia de recalculare, a ambelor cuantumuri și a datei estimate la care cel recalculat îl depășește pe cel păstrat. Efect: pensionarul vede negru pe alb cât mai valorează un eventual câștig în instanță pentru trecut și până când, deci poate decide în cunoștință de cauză dacă merită procesul.
- Motivarea unei decizii de respingere să arate care dispoziție a produs efectiv efectul criticat, când critica ratează textul. Aici variația a venit din legile bugetare anuale, nu din alineatul (2). Efect: cititorul deciziei află împotriva cărui text s-ar fi pus întrebarea, iar dosarele repetitive pe textul greșit se opresc.
- O clauză de tipul alineatului (31) să fie scrisă în lege ca prag minim, nu ca regulă de calcul. Efect: efectul ei real, păstrarea celei mai mari valori atinse, se vede din textul legii, iar administrația nu mai are nevoie de o notă explicativă într-un tabel de pe site pentru a arăta de unde vine cifra plătită.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 770 din 10 septembrie 2026 16 pagini PDF, 114 KB actul începe la pagina 6
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Decizia Curții Constituționale nr. 733 din 9 decembrie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
EMITENT: Curtea Constituțională
Publicat în: M. Of. nr. 770 din 10 septembrie 2026
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ D E C I Z I A Nr. 733 din 9 decembrie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice Elena-Simina Tănăsescu — președinte Asztalos Csaba-Ferenc — judecător Mihai Busuioc — judecător Mihaela Ciochină — judecător Cristian Deliorga — judecător Dimitrie-Bogdan Licu — judecător Laura-Iuliana Scântei — judecător Gheorghe Stan — judecător Patricia-Marilena Ionea — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Aurel Barz în Dosarul nr. 938/108/2021 al Tribunalului Arad — Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.756D/2021.
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Cu privire la critica raportată la art. 16 din Constituție, privind diferența valorică a indicelui de corecție de la an la an, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 291 din 28 mai 2024, paragraful 13. Referitor la critica potrivit căreia indicele de corecție se acordă o singură dată, fără actualizare pentru vechii pensionari, invocă cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 546 din 29 octombrie 2024, paragraful 17.
C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 11 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 938/108/2021, Tribunalul Arad — Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Aurel Barz într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind recalcularea pensiei.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că s-a pensionat în anul 2012, aplicându-i-se un indice de corecție de 1,17 la calculul pensiei, conform dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010. Nemulțumirea sa constă în faptul că, dacă s-ar fi pensionat în anul 2021, pentru același punctaj mediu anual calculat în condițiile art. 95 din Legea nr. 263/2010, pensia sa ar fi fost mai mare, prin aplicarea indicelui de corecție de 1,41 aferent acestui an.
6. În consecință, susține că prin aplicarea prevederilor art. 170 alin (2), (3), (31) și (4) din Legea nr. 263/2010 este încălcat art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea cetățenilor în fața legii. Amintește că prevederea constituțională cu privire la egalitatea cetățenilor în fața legii este reiterată ca principiu și în art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010.
7. Consideră că dispozițiile de lege criticate creează o discriminare în ceea ce privește calculul cuantumului pensiei în funcție de data pensionării. Astfel, persoane „aflate în aceeași situație juridică” (același punctaj determinat în baza principiului contributivității, pensionare la împlinirea vârstei standard de pensionare, aceleași condiții de muncă etc.), deși s-au pensionat în baza aceleiași legi, respectiv Legea nr. 263/2010, au pensii diferite în funcție de anul în care s-au înscris la pensie.
Apreciază că aceasta înseamnă discriminare pe motiv de vârstă: pensionarii mai bătrâni au pensii mai mici decât pensionarii mai tineri.
8. Autorul excepției arată că, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, indicele de corecție a fost prevăzut de legiuitor în scopul de a „compensa consecințe negative”, respectiv pentru a respecta principiul egalității și nediscriminării reglementat de Legea nr. 263/2010. Scopul urmărit de legiuitor nu a fost atins pentru că aplicarea dispozițiilor de lege criticate generează inegalitate de tratament pentru pensionarii înscriși la pensie în baza aceleiași legi. Pentru a face o trecere de la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale la Legea nr. 263/2010, raportul între câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, respectiv indicele de corecție, ar trebui să fie unul constant de la an la an. Un raport diferit de la an la an determină o discriminare între pensionarii înscriși la pensie în baza Legii nr. 263/2010. De asemenea, generează o discriminare între pensionarii nou-înscriși la pensie și cei aflați în plată.
9. Totodată, autorul excepției susține că dispozițiile art. 170 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, care prevăd că începând cu anul 2013 câștigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1) al aceluiași articol, este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Național de Statistică, determină „o discriminare de la an la an” a persoanelor aflate în aceeași situație juridică. Astfel, prin aplicarea unui indice de corecție diferit în ani diferiți de înscriere la pensie, pensionarii care au același punctaj determinat în baza art. 95 din Legea nr. 263/2010 pe criteriu de contributivitate ajung să aibă pensii diferite.
10. Autorul excepției consideră că pentru a nu produce discriminări pe motiv de vârstă, indicele de corecție trebuie să fie constant în timp sau actualizat pentru toți pensionarii aflați în plată. Susține că sintagma „o singură dată, la înscrierea inițială la pensie” cuprinsă în art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, care exclude actualizarea valorii indicelui de corecție, este neconstituțională pentru că are ca efect discriminarea pe motiv de vârstă.
11. Autorul excepției arată și că alin. (31) al art. 170 din Legea nr. 263/2010 a fost introdus prin Legea nr. 160/2017 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice pentru a preveni discriminarea și prevede că în situația în care indicele de corecție rezultat în urma aplicării prevederilor art. 170 alin. (1) și (2) este mai mic decât cel precedent calculat, se păstrează acesta din urmă. Această completare a art. 170 din Legea nr. 263/2010 confirmă faptul că legiuitorul a constatat că modul de calcul al indicelui de corecție prevăzut de alin. (2) poate genera discriminări. Introducerea acestui nou alineat nu a rezolvat însă complet problema discriminării, ci „a rezolvat doar ca persoanele înscrise la pensie — pensionarii mai tineri — să nu fie discriminate în raport cu persoanele înscrise la pensie în anii precedenți – pensionarii mai bătrâni. Nu a rezolvat însă problema persoanelor înscrise la pensie în anii anteriori — pensionarii mai bătrâni — în sensul ca acestea să nu fie discriminate în raport cu persoanele nou-înscrise la pensie.” Acest alineat al art. 170 confirmă posibilitatea efectului discriminatoriu în aplicarea indicelui de corecție, dar consolidează discriminarea pozitivă a noilor pensionari în raport cu vechii pensionari.
12. În sprijinul susținerilor sale, autorul excepției prezintă situația a patru pensionari înscriși la pensie în ani diferiți, din 2018 până în 2021, care au avut același punctaj mediu anual, determinat în condițiile art. 95 din Legea nr. 263/2010. Arată că, în anul 2021, vârsta pensionarului înscris la pensie în anul 2021 este de 65 de ani, a celui înscris la pensie în 2020 este de 66 de ani, a celui înscris la pensie în anul 2019 este de 67 de ani, iar a celui înscris la pensie în 2018 este de 68 de ani. Dacă cei patru pensionari au avut același punctaj mediu anual de un punct, determinat în baza art. 95 din Legea nr. 263/2010, rezultă că, aplicând principiul contributivității, datorită indicelui de corecție prevăzut de art. 170, care are valoarea de 1,15 pentru anul 2018, 1,20 pentru anul 2019, 1,41 pentru anii 2020 și 2021, la valoarea punctului de pensie pentru anul 2021 pensiile în plată în anul 2021 sunt următoarele: pensionarul în vârstă de 68 de ani are o pensie de 1 x 1,15 x 1.442 = 1.658 lei; pensionarul în vârstă de 67 de ani are o pensie de 1 x 1,20 x 1.442 = 1.730 lei; pensionarul în vârstă de 66 de ani are o pensie de 1 x 1,41 x 1.442 = 2.033 lei; pensionarul în vârstă de 65 de ani are o pensie de 1 x 1,41 x 1.442 = 2.033 lei.
Cuantumul diferit al pensiilor celor patru pensionari care au aceeași situație juridică, dar vârste diferite, este efectul unui articol de lege discriminatoriu. Se observă totodată că între pensionarii în vârstă de 66 și 65 de ani nu există discriminare, datorită faptului că în anii 2020 și 2021 indicele de corecție a fost constant. În concluzie, dispozițiile art. 170 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 consfințesc discriminarea rezultată din aplicarea art. 170 alin. (2), (3) și (31).
13. Tribunalul Arad — Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul legal criticat fiind constituțional în raport cu criticile formulate.
14. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. C U R T E A, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Examinând motivarea autorului excepției, Curtea constată că acesta critică, în realitate, doar dispozițiile art. 170 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010, astfel că doar acestea vor fi supuse controlului de constituționalitate. De asemenea, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. Având în vedere însă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să se pronunțe cu privire la constituționalitatea dispozițiilor de lege cu care a fost sesizată, incidente în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: — art. 170 alin. (2)-(4): „(2) Începând cu anul 2013, câștigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1), este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Național de Statistică.
(3) Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie. (31) În situația în care indicele de corecție rezultat în urma aplicării prevederilor alin. (1) și (2) este mai mic decât cel precedent calculat, se păstrează acesta din urmă.
(4) Punctajul mediu anual rezultat în urma aplicării indicelui de corecție reprezintă punctajul mediu anual realizat de asigurat, care se utilizează la determinarea cuantumului pensiei.”
18. Autorul excepției susține că aceste dispoziții de lege sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în ceea ce privește pretinsa discriminare rezultată din împrejurarea că valoarea indicelui de corecție poate să varieze de la an la an, a statuat, în Decizia nr. 291 din 28 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 5 septembrie 2024, paragraful 13, că instituirea indicelui de corecție reprezintă prin excelență o măsură cu caracter social, luată de stat pentru atenuarea unei situații obiective, impuse de modificările de esență aduse sistemului de asigurări sociale de stat prin adoptarea Legii nr. 263/2010. Așa cum în mod repetat a amintit Curtea în jurisprudența sa, statul trebuie să beneficieze de o largă marjă de apreciere în ceea ce privește conținutul politicilor sale cu un pronunțat caracter social, așa cum este și măsura acordării indicelui de corecție celor pensionați după adoptarea Legii nr. 263/2010. Astfel, în paragraful 33 din Decizia nr. 670 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1157 din 6 decembrie 2021, Curtea a statuat că legiuitorul se bucură de o marjă de apreciere în ceea ce privește adoptarea măsurilor de politică social-economică sau/și de protecție socială care este, în principiu, mai largă decât în alte sfere ale controlului de constituționalitate. O eventuală cenzură din partea Curții Constituționale a soluției privind cuantumul concret al indicelui de corecție care ar trebui acordat la data ieșirii la pensie după 1 ianuarie 2011 ar reprezenta o încălcare a prevederilor art. 61 alin. (1) și ale art. 142 din Constituție, care delimitează rolurile Parlamentului și ale Curții Constituționale în cadrul constituțional din România.
20. Cu referire la pretinsa discriminare izvorâtă din împrejurarea că legiuitorul a prevăzut acordarea indicelui de corecție o singură dată și că, deci, nu a prevăzut actualizarea acestuia, Curtea, prin Decizia nr. 546 din 29 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 3 iulie 2025, paragraful 17, a amintit că indicele de corecție reprezintă o măsură cu un caracter social, un instrument normativ a cărui utilizare de către legiuitor a fost determinată de un eveniment particular, și anume înăsprirea condițiilor de pensionare prin Legea nr. 263/2010 față de cele anterioare.
Spre deosebire de alte măsuri sociale de protecție a cuantumului pensiei, cum este indexarea, prin care se urmărește protejarea cuantumului pensiilor față de efectele inflației, acest indice de corecție este „unic” tocmai datorită faptului că evenimentul care l-a generat are un caracter unic, și nu de continuitate, cum adesea este fenomenul inflaționist.
21. Așadar, prevederile alin. (31) al art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu reprezintă o remediere legislativă a vreunei presupuse discriminări, așa cum consideră autorul prezentei excepții, ci o corelare a prevederilor alin. (1) și (2) ale art. 170 din Legea nr. 263/2010, de natură să înlesnească procedura de calculare a indicelui de corecție de către autoritățile administrative.
22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, soluțiile și considerentele deciziilor Curții Constituționale mai sus arătate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă În numele legii D E C I D E: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Aurel Barz în Dosarul nr. 938/108/2021 al Tribunalului Arad — Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 170 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Arad — Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 9 decembrie 2025. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.