Pe scurt
- Toate cele patru măsuri educative neprivative de libertate aplicate minorilor se prelungesc: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână și asistarea zilnică.
- Asistarea zilnică urcă de la maximum 6 luni la un an, iar consemnarea la sfârșit de săptămână de la maximum 12 la 24 de săptămâni.
- Când internarea într-un centru educativ sau de detenție este înlocuită cu asistarea zilnică, noua măsură poate dura până la un an, nu până la șase luni.
Publicat: M. Of. nr. 588 din 20 iulie 2026
Intră în vigoare: 23 iulie 2026
Un minor care primește asistare zilnică poate rămâne acum în supravegherea serviciului de probațiune un an întreg, dublul termenului de până acum. Legea nr. 158/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 588 din 20 iulie 2026, modifică șase texte din Codul penal, toate din capitolul dedicat măsurilor educative aplicabile minorilor. Este cea mai consistentă intervenție asupra acestui capitol din ultimii ani, publicată în aceeași ediție cu legea privind portalul e-SănătateaMea.
Sistemul penal românesc nu aplică pedepse minorilor care răspund penal, ci măsuri educative. Patru dintre ele sunt neprivative de libertate, iar două presupun internarea, într-un centru educativ sau într-un centru de detenție. Legea nouă intervine asupra duratei tuturor celor patru măsuri neprivative și asupra a două situații de înlocuire a internării.
Legea a fost adoptată cu majoritate de lege organică, potrivit articolului 76 alineatul (1) din Constituție, cum cere orice modificare a Codului penal.
Efectele pe care le produce
Primul efect este la stagiul de formare civică. Programul la care minorul este obligat să participe, pentru a înțelege consecințele legale și sociale ale faptelor sale, poate dura acum cel mult 6 luni. Restul textului rămâne neschimbat, inclusiv coordonarea de către serviciul de probațiune și regula ca programul să nu afecteze școala sau formarea profesională a minorului.
Al doilea efect este la supraveghere. Măsura constă în controlarea și îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic și se ia acum pe o durată cuprinsă între 4 luni și un an. Scopul rămâne același: participarea la cursuri școlare sau de formare profesională și prevenirea unor activități ori a contactului cu persoane care i-ar putea afecta îndreptarea.
Al treilea efect este la consemnarea la sfârșit de săptămână. Minorul are obligația de a nu părăsi locuința sâmbăta și duminica pe o durată cuprinsă între 8 și 24 de săptămâni, adică între două și șase luni de weekenduri. Excepția rămâne: dacă instanța i-a impus să participe la anumite programe sau să desfășoare anumite activități, poate ieși pentru ele.
Al patrulea efect este la asistarea zilnică, cea mai intensă dintre măsurile neprivative. Ea se ia acum pe o durată cuprinsă între 6 luni și un an, sub coordonarea serviciului de probațiune.
Al cincilea efect privește ieșirea din internare. Când o persoană internată într-un centru educativ a dovedit interes constant pentru învățătură și progrese evidente, instanța poate înlocui internarea cu asistarea zilnică, după executarea a cel puțin jumătate din durată. Noua măsură durează cât internarea rămasă neexecutată, dar nu mai mult de un an, cu condiția ca persoana să nu fi împlinit 18 ani.
Al șaselea efect este identic, dar pentru internarea într-un centru de detenție, regimul mai sever, cu pază și supraveghere. Și acolo, înlocuirea cu asistare zilnică poate dura până la un an.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Comparația cu forma inițială a Codului penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, arată o dublare aproape uniformă a duratelor.
Stagiul de formare civică era limitat la cel mult 4 luni; acum ajunge la 6. Supravegherea se lua pe o durată cuprinsă între două și 6 luni; acum se ia între 4 luni și un an, deci și minimul, și maximul cresc. Consemnarea la sfârșit de săptămână era între 4 și 12 săptămâni; acum este între 8 și 24. Asistarea zilnică se lua între 3 și 6 luni; acum se ia între 6 luni și un an.
La cele două ipoteze de înlocuire a internării, forma inițială prevedea că asistarea zilnică nu poate depăși 6 luni. Acum plafonul este de un an, în ambele cazuri.
Sensul schimbării este limpede: legiuitorul consideră că intervalele din 2009 erau prea scurte pentru ca o intervenție educativă să producă efect. Un program de patru luni sau o supraveghere de două luni lasă puțin loc pentru schimbarea unui comportament.
Ce nu se schimbă este arhitectura sistemului. Măsurile rămân aceleași patru, ordinea lor de severitate rămâne aceeași, iar competența serviciului de probațiune nu este atinsă. Nu se modifică nici durata internării într-un centru educativ, între unu și 3 ani, nici cea a internării într-un centru de detenție.
Nu se schimbă nici obligațiile care pot fi impuse minorului pe durata măsurii, prevăzute la articolul 121 din Codul penal, și nici consecințele nerespectării lor cu rea-credință.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Dă serviciului de probațiune timp real de lucru cu minorul, în locul unor intervenții de câteva luni, prea scurte pentru un program educativ.
- Un plafon de un an la asistarea zilnică face din această măsură o alternativă credibilă la internare, nu doar o formalitate.
- La ieșirea din internare, perioada mai lungă de asistare zilnică acoperă mai bine tranziția către viața în comunitate.
- Creșterea minimelor, nu doar a maximelor, reduce riscul unor măsuri simbolice, de durata cea mai scurtă posibilă.
- Menține logica sistemului: nicio măsură nouă, nicio pedeapsă, doar recalibrarea duratelor.
Ce rămâne o problemă
- Serviciile de probațiune sunt deja subdimensionate, iar dublarea duratelor înseamnă un stoc de cazuri active mult mai mare, fără personal suplimentar prevăzut în lege.
- Consemnarea la sfârșit de săptămână timp de 24 de săptămâni înseamnă aproape jumătate de an de weekenduri petrecute acasă, ceea ce pentru un adolescent poate produce izolare.
- Legea nu prevede criterii pentru stabilirea duratei în interiorul noilor intervale, deci diferențele de practică între instanțe pot crește.
- Nu există dispoziții tranzitorii pentru măsurile aflate în executare la data intrării în vigoare.
- Prelungirea duratelor nu este însoțită de nicio măsură privind conținutul programelor educative, adică exact partea de care depinde rezultatul.
Sfaturi utile
- Dacă ești părinte al unui minor cercetat penal, discută cu avocatul despre durata concretă a măsurii cerute de procuror. Intervalele s-au lărgit, deci și marja de negociere.
- Reține că măsurile educative nu sunt pedepse și nu produc antecedente penale în sensul condamnării. Regimul lor este distinct.
- Pentru minorii aflați în internare, verifică dacă s-a executat cel puțin jumătate din durată. Este condiția pentru a cere înlocuirea cu asistarea zilnică.
- Condiția de vârstă contează: înlocuirea internării cu asistarea zilnică se poate dispune doar dacă persoana internată nu a împlinit 18 ani.
- Dacă minorul are obligații impuse de instanță în temeiul articolului 121 din Codul penal, respectarea lor rămâne esențială. Nerespectarea cu rea-credință duce la revenirea asupra înlocuirii.
- Pentru școli și autorități locale: consemnarea la sfârșit de săptămână nu împiedică participarea la programe impuse de instanță. Colaborarea cu serviciul de probațiune este utilă.
- Verifică data faptei. Legea penală mai favorabilă se aplică potrivit regulilor din Codul penal, iar durate mai lungi nu sunt, de regulă, mai favorabile.
Întrebări frecvente
Ce sunt măsurile educative?
Cât durează acum asistarea zilnică?
Cât poate ține consemnarea la sfârșit de săptămână?
Se schimbă durata internării într-un centru educativ?
Ce se întâmplă cu măsurile aflate deja în executare?
Minorul poate merge la școală în timpul acestor măsuri?
De ce a fost nevoie de majoritate de lege organică?
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 588 din 20 iulie 2026 16 pagini PDF, 110 KB actul începe la pagina 13
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
LEGE nr. 158 din 20 iulie 2026 pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal
EMITENT: Parlamentul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 20 iulie 2026
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 117, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 117. — (1) Măsura educativă a stagiului de formare civică constă în obligația minorului de a participa la un program cu o durată de cel mult 6 luni, pentru a-l ajuta să înțeleagă consecințele legale și sociale la care se expune în cazul săvârșirii de infracțiuni și pentru a-l responsabiliza cu privire la comportamentul său viitor.”
2. Articolul 118 va avea următorul cuprins:
„Supravegherea
Art. 118. — Măsura educativă a supravegherii constă în controlarea și îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic, pe o durată cuprinsă între 4 luni și un an, sub coordonarea serviciului de probațiune, pentru a asigura participarea la cursuri școlare sau de formare profesională și prevenirea desfășurării unor activități sau intrarea în legătură cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare a acestuia.”
3. La articolul 119, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 119. — (1) Măsura educativă a consemnării la sfârșit de săptămână constă în obligația minorului de a nu părăsi locuința în zilele de sâmbătă și duminică, pe o durată cuprinsă între 8 și 24 săptămâni, afară de cazul în care, în această perioadă, are obligația de a participa la anumite programe ori de a desfășura anumite activități impuse de instanță.”
4. La articolul 120, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Măsura educativă a asistării zilnice se ia pe o durată cuprinsă între 6 luni și un an, iar supravegherea se face sub coordonarea serviciului de probațiune.”
5. La articolul 124 alineatul (4), litera a) va avea următorul cuprins:
„a) înlocuirea internării cu măsura educativă a asistării zilnice pe o perioada egală cu durata internării neexecutate, dar nu mai mult de un an, dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18 ani;”.
6. La articolul 125 alineatul (4), litera a) va avea următorul cuprins:
„a) înlocuirea internării cu măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă egală cu durata internării neexecutate, dar nu mai mult de un an, dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18 ani;”.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
NATALIA-ELENA INTOTERO
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
LIVIU-LUCIAN MAZILU
București, 20 iulie 2026.
Nr. 158.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.