Pe scurt

  • Toate cele 41 de județe și Bucureștiul rămân în zona de restricții III, treapta cea mai severă. Uniunea împarte teritoriile atinse de pesta porcină africană în trei zone, I, II și III, în ordinea crescătoare a restricțiilor. România este singurul stat membru trecut în listă cu întregul teritoriu, iar nicio suprafață din țară nu figurează în zona I sau în zona II.
  • Poziția României nu s-a schimbat cu nimic. Lista celor 41 de județe și a Bucureștiului este identică, rând cu rând, cu cea din regulamentul anterior, adoptat pe 24 august 2026, și cu lista din anexa inițială a Regulamentului (UE) 2023/594, din 16 martie 2023. Modificările aduse acum privesc Finlanda, Ungaria și Polonia.
  • Pentru crescătorul de porci, asta înseamnă ușa închisă spre export. Animalele vii nu pot pleca în alt stat membru și nici în afara Uniunii, orice transport cere autorizarea direcției sanitar-veterinare județene, medicul veterinar oficial trebuie să treacă pe la fermă cel puțin o dată la trei luni, iar carnea proaspătă primește o marcă specială și circulă numai în România.
Act: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2094 al Comisiei din 11 septembrie 2026 de modificare a anexelor I și II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 de stabilire a unor măsuri speciale de control al pestei porcine africane
Publicat: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2094 din 15 septembrie 2026
Intră în vigoare: 16 septembrie 2026, a doua zi după publicare, pentru că așa prevede articolul 2 din regulament

Comisia Europeană a rescris harta europeană a pestei porcine africane, iar România apare în ea cu tot teritoriul, în cea mai dură dintre cele trei zone de restricții. Anexa I a Regulamentului (UE) 2023/594, înlocuită integral prin actul publicat pe 15 septembrie 2026, împarte suprafețele atinse de boală în zone de restricții I, II și III. România intră doar în partea a treia a anexei, cu 41 de județe listate unul câte unul și cu o poziție separată numită „Zona orașului București”. Efectul îl suportă crescătorii de porci din toată țara, aceiași cărora statul le-a deschis în august 2026 o schemă de ajutor de 11,9 euro pe locul de porc gras, ca să își țină adăposturile pline.

Județele din listă sunt, în ordinea din anexă: Constanța, Satu Mare, Tulcea, Bacău, Bihor, Bistrița Năsăud, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova, Sălaj, Suceava, Vaslui, Vrancea, Teleorman, Mehedinți, Gorj, Argeș, Olt, Dolj, Arad, Timiș, Covasna, Brașov, Botoșani, Vâlcea, Iași, Hunedoara, Alba, Sibiu, Caraș-Severin, Neamț, Harghita, Mureș, Cluj și Maramureș. Sunt toate județele țării. Împreună cu Bucureștiul, lista acoperă întregul teritoriu național, fără nicio excepție și fără nicio delimitare mai fină decât granița administrativă a județului.

Partea a treia a anexei cuprinde nouă state membre: România, Grecia, Croația, Lituania, Italia, Slovacia, Polonia, Ungaria și Bulgaria. Celelalte opt sunt trecute cu localități, comune sau unități de gestionare a vânatului, adică cu bucăți de teritoriu. România e singura listată cu țara întreagă și singura care deschide partea a treia, la poziția 1. În celelalte două părți ale anexei, cele care adună zonele I și II, numele României nu apare deloc.

Diferența dintre cele trei zone nu e una de nuanță. Dintr-o zonă I, porcii vii pot pleca, cu autorizație, inclusiv în alt stat membru și în țări terțe. Dintr-o zonă II pot pleca spre alte zone II sau III din alt stat membru, în condiții mai grele. Pentru zona III nu există nicio dispoziție care să lase animalele vii să treacă granița țării. Cele trei derogări scrise anume pentru zona III, articolele 28, 29 și 30 din Regulamentul (UE) 2023/594, vorbesc toate despre circulație „pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză”.

Modificările propriu-zise aduse acum privesc nordul și centrul Uniunii. Finlanda, unde boala a ajuns la mistreți în regiunea Kymenlaakso, iese din anexa II și intră în anexa I, cu o zonă I și o zonă II proaspăt delimitate. În Ungaria, un focar apărut în august 2026 la porcii dintr-o fermă din județul Baranya urcă zona din jurul orașului Mohács din zona II în zona III. În Polonia, o zonă din regiunea Kujawsko-Pomorskie urcă în zona III, iar zone din Podkarpackie și Zachodniopomorskie trec din zona I în zona II.

Efectele pe care le produce

Pentru un crescător dintr-un județ oarecare, situația de la 16 septembrie 2026 este aceeași ca înainte, dar merită citită o dată limpede, pentru că regulile zonei III sunt cele mai puțin cunoscute dintre toate.

Punctul de plecare este articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2023/594: mișcarea porcilor deținuți este interzisă, atât în interiorul zonei, cât și în afara ei. Interdicția nu este o formalitate de graniță, ci se aplică și între două ferme din același județ. Ea poate fi ridicată punctual de direcția sanitar-veterinară, dar numai după o evaluare de risc care trebuie să arate că riscul de răspândire este neglijabil, și numai pentru destinații aflate în țară.

Transportul spre abator, cazul cel mai frecvent, se face în temeiul articolului 30, la un abator anume desemnat pentru sacrificarea imediată a porcilor din zonele II și III. La sosire, animalele se țin separat de restul și se taie fie într-o zi rezervată numai lor, fie la finalul programului, iar abatorul se curăță și se dezinfectează înainte de a relua tăierea altor porci.

Ferma care expediază trebuie să bifeze, înainte de orice transport, un set de condiții pe care articolele 15 și 16 le descriu în detaliu: animalele stau cel puțin 30 de zile în adăpost fără să fie mișcate, un medic veterinar oficial le examinează clinic în cele 24 de ore dinaintea plecării, ferma aplică măsurile consolidate de biosecuritate din anexa III și testează săptămânal, pentru depistarea virusului, primii doi porci morți mai vârstnici de 60 de zile din fiecare unitate epidemiologică. În zona III, vizita medicului veterinar oficial se face cel puțin o dată la trei luni, față de cel puțin de două ori pe an în zonele I și II.

Carnea urmează un drum separat. Articolul 12 interzice ieșirea cărnii proaspete și a produselor din carne obținute de la porcii din zonele II și III. Derogarea de la articolul 43 o lasă să circule, dar numai dacă a fost produsă într-o unitate desemnată, numai dacă poartă marca specială de la articolul 47, cea cu două linii diagonale paralele adăugate peste marca obișnuită, și numai pe teritoriul României. Scapă de interdicție produsele din carne tratate termic conform anexei VII la Regulamentul delegat (UE) 2020/687, care pot pleca oriunde.

Materialul seminal și embrionii nu pot părăsi zona III decât în interiorul țării, în condițiile articolului 33: animalele donatoare trebuie ținute în centru autorizat de la naștere sau cel puțin trei luni înainte de recoltare, iar toate porcinele din centru se testează cel puțin o dată pe an.

Pentru o primărie sau un consiliu județean, încadrarea nu depinde de existența unui focar pe raza localității. Județul e în zona III pentru că așa figurează în anexa europeană, chiar dacă la ultimul caz de pestă porcină din acel loc au trecut ani. Regulile de biosecuritate, de vânătoare a mistreților și de eliminare a carcaselor se aplică la fel peste tot.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Pentru România, nimic. Blocul cu cele 42 de poziții, Bucureștiul și cele 41 de județe, este identic cuvânt cu cuvânt cu cel din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1961 al Comisiei din 24 august 2026, actul care a modificat anexele înaintea acestuia. Este identic și cu lista din anexa inițială a Regulamentului (UE) 2023/594, adoptat pe 16 martie 2023 și publicat în Jurnalul Oficial seria L nr. 79 din 17 martie 2023. Între acea dată și 15 septembrie 2026 au trecut trei ani și jumătate, în care harta României nu a fost retușată niciodată.

Ce s-a schimbat în rest ține de trei state. Finlanda a raportat focare noi la mistreți în regiunea Kymenlaakso și iese din partea A a anexei II, unde figura cu comunele Virolahti și Miehikkälä și cu partea de sud a orașului Lappeenranta, sub o dată-limită de aplicare fixată la 31 octombrie 2026. Zonele respective trec în anexa I, ca zonă de restricții I și zonă de restricții II, adică într-un regim permanent, nu într-unul provizoriu. După această mutare, partea A a anexei II rămâne fără nicio zonă listată.

În Ungaria, un focar din august 2026 la porcii dintr-o fermă din județul Baranya duce în zona III unitățile de gestionare a vânatului din jurul orașelor Mohács, Kölked, Lánycsók, Nagynyárád și Sátorhely, plus câteva suprafețe învecinate din județul Bács-Kiskun. În Polonia, un focar din regiunea Kujawsko-Pomorskie și alte trei cazuri din Podkarpackie și Zachodniopomorskie împing zonele afectate cu o treaptă mai sus.

Anexa I acoperă acum 15 state membre și se întinde pe 78 de pagini, de la pagina 5 la pagina 82 a Jurnalului Oficial. Poziția României ocupă puțin peste o pagină din ele.

Tehnica listelor pe zone nu se folosește doar înăuntrul Uniunii. La 23 septembrie 2026, șase cercuri cu raza de 10 kilometri din Dakota de Sud, Dakota de Nord și Minnesota au ieșit de pe listele din care Uniunea poate importa păsări și ouă de incubație, după confirmarea gripei aviare înalt patogene.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Harta se actualizează la nivelul Uniunii, nu de fiecare stat pe cont propriu, deci un cumpărător din Germania sau din Spania se uită într-un singur document ca să afle ce regim are ferma din care i se oferă marfă.
  • Lista pe județe e ușor de citit de un om fără pregătire juridică: nu trebuie să identifice unități de gestionare a vânatului sau coduri cadastrale, cum se întâmplă la rubricile Ungariei sau ale Poloniei.
  • Stabilitatea listei elimină incertitudinea de planificare. Un crescător care își face bugetul pe 2027 știe că încadrarea nu i se schimbă de la o lună la alta.
  • Produsele din carne tratate termic rămân în afara interdicției, ceea ce lasă deschisă singura poartă comercială reală pentru procesatorii din România.
  • Actul intră în vigoare a doua zi după publicare, fără perioadă de tranziție, ceea ce închide rapid ferestrele de risc create de focarele din Finlanda, Ungaria și Polonia.

Ce rămâne o problemă

  • Încadrarea la nivel de județ întreg nu deosebește o zonă cu focare active de una în care boala nu a mai apărut de ani buni. Ferma dintr-un colț curat al țării suportă exact aceleași restricții ca aceea de lângă un focar.
  • Pentru că România nu are nicio zonă I și nicio zonă II, derogările construite de regulament în jurul acestor zone nu se pot aplica aici. Articolul 28 alineatul (1) și articolul 29 alineatul (1) rămân, în practică, literă moartă.
  • Exportul de porci vii este închis, iar carnea proaspătă circulă numai intern și numai cu marca specială, ceea ce o scoate din competiția de pe piața unică.
  • Vizita trimestrială a medicului veterinar oficial și testarea săptămânală a animalelor moarte înseamnă un cost fix pe care ferma mică îl duce mai greu decât complexul industrial.
  • Anexa nu spune nimic despre criteriile după care o zonă ar putea coborî din zona III în zona II, deși regulamentul de bază prevede revizuiri periodice. Un crescător nu are cum să afle ce trebuie să se întâmple ca situația să se schimbe.
  • Modificarea se face prin înlocuirea integrală a anexelor, fără un tabel de corespondență. Cine vrea să vadă ce anume s-a schimbat trebuie să compare 78 de pagini cu alte 78.

Sfaturi utile

  1. Cereți autorizația direcției sanitar-veterinare județene înainte de orice mișcare de animale, inclusiv între două ferme ale aceluiași proprietar din același județ. Interdicția de la articolul 9 nu ține cont de graniță, ci de zonă.
  2. Planificați livrarea spre abator cu cel puțin 30 de zile înainte. Condiția de la articolul 15, ca animalele să nu fi fost mișcate în ultimele 30 de zile, se pierde dacă introduceți în același adăpost porci aduși dintr-o fermă care nu respectă aceleași condiții.
  3. Verificați din timp dacă abatorul spre care trimiteți este desemnat pentru sacrificarea imediată a porcilor din zona III. Un abator obișnuit nu poate primi transportul, oricâte acte ați avea.
  4. Țineți la zi registrul testărilor săptămânale pe animalele moarte mai vârstnice de 60 de zile. Lipsa lor blochează autorizarea transportului chiar dacă ferma e curată.
  5. Nu promiteți unui cumpărător din alt stat membru carne proaspătă românească de porc. Marca specială cu două linii diagonale o limitează la circulația internă, iar produsul care poate trece granița este cel tratat termic.
  6. Dacă vindeți material seminal, verificați că animalele donatoare au stat în centrul autorizat de la naștere sau cel puțin trei luni și că testarea anuală a întregului efectiv din centru este documentată.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă, pe scurt, zona de restricții III?
Este treapta cea mai severă din cele trei pe care Uniunea le folosește pentru pesta porcină africană. Se aplică zonelor unde boala a fost confirmată la porci din ferme, nu doar la mistreți. Porcii vii nu pot pleca din zonă decât în interiorul aceleiași țări și numai cu autorizație, iar carnea proaspătă circulă doar intern, cu o marcă distinctă.
Județul meu a intrat acum în zona III?
Nu. Toate cele 41 de județe și Bucureștiul figurau deja în zona III, în aceeași formă, din 16 martie 2023. Regulamentul din 11 septembrie 2026 înlocuiește anexa în întregime, dar rândurile despre România sunt copiate identic.
Există vreo zonă din România în zona I sau în zona II?
Nu. În partea I și în partea a II-a a anexei, cele care adună zonele mai puțin restrictive, România nu apare deloc.
Pot să îmi duc porcii la un abator din alt județ?
Da, dacă direcția sanitar-veterinară autorizează transportul, dacă abatorul este unul desemnat pentru sacrificarea imediată a porcilor din zonele II și III și dacă ferma îndeplinește condițiile de la articolele 15 și 16. Fără autorizație, transportul este interzis chiar și între două localități vecine.
Mai pot exporta porci vii în alt stat al Uniunii?
Nu. Regulamentul prevede derogări pentru trimiterea animalelor vii în alt stat membru numai din zonele I și II. Pentru zona III nu există o asemenea dispoziție, iar toate derogările scrise pentru ea se opresc la granița țării.
Ce se întâmplă cu carnea și cu salamul?
Carnea proaspătă și produsele din carne netratate rămân în România, produse în unități desemnate și marcate cu marca specială. Produsele care au trecut prin tratamentul de atenuare a riscului prevăzut în anexa VII la Regulamentul delegat (UE) 2020/687, cum e tratarea termică, nu intră sub interdicție.
De când se aplică noua anexă?
De la 16 septembrie 2026, a doua zi după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul este direct aplicabil în România, deci nu trebuie transpus printr-o lege sau printr-un ordin de ministru.
Cine verifică la fața locului?
Direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor din județ, prin medicii veterinari oficiali. În zona III, vizita la ferma care expediază animale se face cel puțin o dată la trei luni.
Ce ar trebui să se întâmple pentru ca România să iasă din zona III?
Regulamentul cere ca modificările listei să se bazeze pe situația epidemiologică din zonă, pe cea generală din statul membru și pe riscul de răspândire, ținând seama de orientările Comisiei privind pesta porcină africană și de codul Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor. Praguri numerice nu sunt scrise nicăieri în act, iar coborârea se face tot printr-un regulament de punere în aplicare al Comisiei.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Anexa II, partea B, lipsește în întregime. Articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2023/594 cere ca, la primul și singurul focar apărut la porcii din ferme dintr-un stat membru anterior indemn de boală, zona să fie listată ca zonă de restricții, cu zone de protecție și de supraveghere, „în partea B din anexa II”, iar alineatul (3) litera (b) al aceluiași articol trimite la fel. Anexa II în forma înlocuită acum are numai partea A. În versiunea inițială a regulamentului, din martie 2023, partea B exista, cu tabelul ei de rubrici. Un stat membru aflat în situația descrisă de articolul 7 alineatul (2) nu are unde să fie listat.
  • Considerentul (12), despre Polonia, spune două lucruri diferite despre aceeași zonă. Prima frază arată că focarul din regiunea Kujawsko-Pomorskie a apărut „într-o zonă menționată în prezent ca zonă de restricții I”. A doua frază conchide că este necesar ca „zona din Polonia menționată în prezent ca zonă de restricții II și afectată de respectivul focar” să treacă în zona III. Zona de plecare este, în același considerent, o dată zonă I și o dată zonă II. Considerentul (11), construit identic pentru Ungaria, este coerent: acolo zona pleacă din zona II în amândouă frazele.
  • Partea A a anexei II numește Finlanda, dar nu mai listează nicio zonă și nicio dată. Rubrica se cheamă mai departe „Zone stabilite ca zone infectate din Finlanda, astfel cum se menționează la articolul 1”, păstrează coloana „Data până la care se aplică”, iar singurul rând de sub ele spune „Toate zonele sunt enumerate în părțile I și II din anexa I”, fără nicio localitate și fără nicio dată. Articolul 8 alineatele (2), (3) și (4) leagă însă obligații concrete, printre care interdicția de a expedia porci și produse către alte state membre și către țări terțe, de zonele „enumerate în partea A din anexa II”. Cititorul nu poate stabili din text dacă Finlanda mai are sau nu o zonă infectată căreia i se aplică aceste obligații.

Analiza redacției

Interesul articolului nu stă în ce se schimbă, ci în ce nu se schimbă. Cele 42 de rânduri despre România sunt aceleași din 16 martie 2023, data Regulamentului (UE) 2023/594, iar anexa se modifică des: ultima oară pe 24 august 2026, pentru Bulgaria, Ungaria, Italia și Polonia, și din nou acum, la optsprezece zile distanță, pentru Finlanda, Ungaria și Polonia. Lista românească a trecut neatinsă prin toate aceste retușuri. Asta poate să însemne că situația epidemiologică chiar nu s-a mișcat, dar poate să însemne și că nimeni nu a cerut mișcarea ei, pentru că actul nu spune ce anume ar declanșa o revizuire.

Consecința juridică a listării în bloc se vede abia când pui anexa lângă articolele regulamentului de bază. Articolul 28 alineatul (1) permite scoaterea porcilor dintr-o zonă III, în situații excepționale de bunăstare a animalelor, către o unitate dintr-o zonă II sau, în lipsa unei zone II în acel stat, dintr-o zonă I. Articolul 29 alineatul (1) permite tăierea imediată la un abator dintr-o zonă II, în subsidiar dintr-o zonă I, în ultimă instanță în afara zonelor de restricții. Ambele dispoziții presupun că statul membru are și altceva în afară de zona III. România nu are. Nu există în țară nicio zonă I, nicio zonă II și niciun petic aflat în afara zonelor de restricții, deci ambele derogări sunt inaplicabile aici, deși pe hârtie ele există pentru toată lumea. Pentru un crescător român rămân doar articolul 28 alineatul (2), mutarea în interiorul zonei III, și articolul 30, abatorul din interiorul aceleiași zone.

Al doilea lucru care iese din comparație este raportul dintre ritmurile celor două părți. Actul intră în vigoare pe 16 septembrie 2026, a doua zi după publicare, deci obligația destinatarului este instantanee. Harta care generează obligația nu a fost însă revizuită pentru România de trei ani și jumătate. Un regim gândit ca provizoriu, pe care articolul 1 din Regulamentul (UE) 2023/594 îl descrie ca aplicabil „pentru o perioadă limitată de timp”, funcționează în România ca un regim permanent.

Șase zile mai târziu, Comisia a rescris din nou ambele anexe: în Regulamentul (UE) 2026/2135, lista României rămâne identică, iar Lituania iese din zona III.

Ce ar trebui schimbat

  • Publicarea unei versiuni consolidate cu marcarea diferențelor. Anexa se înlocuiește integral la fiecare modificare, fără tabel de corespondență. Un fișier care arată ce rând a intrat și ce rând a ieșit ar scuti autoritățile naționale și fermierii de compararea a 78 de pagini cu alte 78.
  • Criterii publice pentru coborârea dintr-o zonă în alta. Actul spune pe ce se bazează încadrarea, dar nu spune ce trebuie demonstrat ca să se iasă din ea. Un prag exprimat în luni fără focare și în număr de teste negative ar transforma zona III dintr-o stare de fapt într-un obiectiv pe care un stat membru îl poate urmări.
  • Delimitarea sub nivelul județului pentru statele listate în bloc. România este singura trecută cu tot teritoriul. O încadrare pe unități administrative mai mici, așa cum se face deja pentru Ungaria și Polonia, ar elibera zonele fără focare de costuri pe care nu le justifică nimic.
  • Reintroducerea părții B a anexei II și corectarea rubricii din partea A. Cât timp articolul 7 alineatul (2) trimite la o parte care nu mai există, mecanismul de listare a primului focar dintr-un stat indemn rămâne fără suport în anexă.
  • Folosirea denumirilor oficiale ale unităților administrative. Anexa scrie „Bistrița Năsăud” fără cratimă și identifică Capitala prin formula „Zona orașului București”, deși unitatea administrativă se numește municipiul București. Anexa este documentul după care se stabilește regimul unei ferme, deci denumirile din ea ar trebui să coincidă cu cele din nomenclatorul oficial.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2094 din 15 septembrie 2026 82 de pagini PDF, 1,6 MB actul începe la pagina 71

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2026/2094 AL COMISIEI din 11 septembrie 2026 de modificare a anexelor I și II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 de stabilire a unor măsuri speciale de control al pestei porcine africane (Text cu relevanță pentru SEE)

EMITENT: Comisia Europeană

Publicat în: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2094 din 15 septembrie 2026

Anexa prezentului regulament înlocuiește integral anexele I și II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 și se întinde pe 78 de pagini, de la pagina 5 la pagina 82, cu listele zonelor de restricții din 15 state membre. Se redau mai jos partea dispozitivă a regulamentului, poziția României din partea III a anexei I și anexa II în întregime. Listele celorlalte state membre se găsesc în textul oficial.

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (1), în special articolul 71 alineatul (3) și articolul 259 alineatul (1),

întrucât:

(1) Pesta porcină africană este o boală infecțioasă virală care afectează populațiile de porcine deținute și sălbatice și care poate avea un impact grav asupra populațiilor de animale în cauză și asupra profitabilității creșterii lor, cauzând perturbări ale circulației transporturilor respectivelor animale și ale produselor obținute de la acestea în interiorul Uniunii, precum și ale exporturilor transporturilor în cauză către țări terțe.

(2) Regulamentul delegat 2020/687 al Comisiei (2) completează normele privind controlul bolilor listate menționate la articolul 9 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2016/429 și definite ca boli de categoria A, B și C în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 al Comisiei. În particular, articolele 63 – 66 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 prevăd anumite măsuri care trebuie luate în cazul confirmării oficiale a unui focar de boală de categoria A la animale sălbatice, incluzând pesta porcină africană apărută la porcine sălbatice. Mai concret, respectivele dispoziții prevăd stabilirea unei zone infectate și a unor interdicții privind circulația animalelor sălbatice din speciile listate și a produselor de origine animală provenite de la ele.

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 al Comisiei (3) stabilește măsuri speciale de control al pestei porcine africane care trebuie aplicate într-o perioadă limitată de timp de către statele membre menționate sau ale căror zone sunt menționate în anexele sale I și II. Regulamentul de punere în aplicare respectiv stabilește, printre altele, norme privind menționarea, la nivelul Uniunii, în anexa sa I, a unor zone de restricții I, II și III ca urmare a apariției unor focare de pestă porcină africană, precum și norme privind menționarea, la nivelul Uniunii, în anexa sa II, a zonelor stabilite ca zone infectate sau zone de restricții, cuprinzând zone de protecție și de supraveghere, ca urmare a apariției unui focar al bolii respective într-un stat membru sau într-o zonă anterior indemne de boală.

(4) În plus, în cazul apariției unui focar de pestă porcină africană la porcine sălbatice dintr-un stat membru, articolul 3 litera (b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 prevede stabilirea de către autoritatea competentă din statul membru respectiv a unei zone infectate, în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

(1) JO L 84, 31.3.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/429/oj.

(2) Regulamentul delegat (UE) 2020/687 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele de prevenire și control al anumitor boli listate (JO L 174, 3.6.2020, p. 64, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2020/687/oj).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 al Comisiei din 16 martie 2023 de stabilire a unor măsuri speciale de control al pestei porcine africane și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/605 (JO L 79, 17.3.2023, p. 65, ELI: http:// data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/594/oj).

(5) Finlanda a informat Comisia cu privire la situația epidemiologică a pestei porcine africane de pe teritoriul său ca urmare a confirmării unor focare suplimentare de boală la porcine sălbatice în zona infectată din regiunea Kymenlaakso, confirmând faptul că măsurile vizând zonele infectate au fost puse în aplicare în mod corespunzător în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, pentru a preveni răspândirea în continuare a bolii respective.

(6) Având în vedere situația epidemiologică actuală a pestei porcine africane la porcinele sălbatice din regiunea Kymenlaakso din Finlanda, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, este necesar ca această zonă din regiunea Kymenlaakso din Finlanda să fie eliminată din partea A a anexei II la regulamentul de punere în aplicare respectiv și menționată, în schimb, ca zone de restricții II și I în anexa I la regulamentul de punere în aplicare respectiv, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1961 al Comisiei (4), iar limitele actuale ale zonelor de restricții I și II trebuie redefinite pentru a lua în considerare focarele respective.

(7) În plus, în august 2026 a fost observat un focar de pestă porcină africană la porcine sălbatice din regiunea Kymenlaakso, într-o zonă care nu este menționată în prezent în anexele I și II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, dar care se află în imediata apropiere a zonei infectate menționate în anexa II la regulamentul respectiv. Acest nou caz de pestă porcină africană apărută la un porc sălbatic constituie un nivel crescut de risc și, pentru a se asigura continuitate teritorială, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din regulamentul de punere în aplicare menționat, această zonă din Finlanda care nu este în prezent enumerată și afectată de focarul respectiv trebuie să fie menționată de acum ca zonă de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, iar limitele actuale ale zonelor de restricții I și II să fie redefinite pentru a se ține seama de respectivul focar.

(8) Este necesar ca modificările aduse listei zonelor de restricții I, II și III din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 să fie bazate pe situația epidemiologică a pestei porcine africane în zonele afectate de boala respectivă, pe situația epidemiologică generală a pestei porcine africane în statul membru în cauză și pe nivelul riscului de răspândire suplimentară a bolii respective. Zonele de restricții sunt stabilite inclusiv pe baza principiilor și criteriilor convenite științific pentru definirea geografică a zonelor ca urmare a prezenței pestei porcine africane prevăzute în Comunicarea Comisiei referitoare la orientările privind prevenirea, controlul și eradicarea pestei porcine africane în Uniune (Orientările privind PPA), precum și ținându-se seama de standarde internaționale cum ar fi Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OMSA) și de fundamentarea stabilirii zonelor respective furnizată de autoritățile competente ale statului membru în cauză.

(9) Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 a fost modificată cel mai recent prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1961 al Comisiei ca urmare a modificărilor situației epidemiologice a pestei porcine africane în Bulgaria, Ungaria, Italia și Polonia.

(10) De la data adoptării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2026/1961, Ungaria și Polonia au notificat Comisiei apariția unor noi focare de pestă porcină africană la porcine deținute, iar Polonia a notificat Comisiei apariția unor noi focare la porcine sălbatice.

(11) În august 2026, a fost observat un focar de pestă porcină africană la porcinele deținute în județul Baranya din Ungaria, într-o zonă menționată în prezent ca zonă de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594. Acest nou focar de pestă porcină africană apărută la porcinele deținute constituie un nivel crescut de risc, astfel încât este necesar ca zona din Ungaria menționată în prezent ca zonă de restricții II și afectată de respectivul focar să fie de acum menționată ca zonă de restricții III în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, iar limitele actuale ale zonelor de restricții II și III să fie, de asemenea, redefinite pentru a se ține seama de respectivul focar.

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1961 al Comisiei din 24 august 2026 de modificare a anexelor I și II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 al Comisiei de stabilire a unor măsuri speciale de control al pestei porcine africane și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2026/1937 privind anumite măsuri de urgență provizorii vizând pesta porcină africană din Finlanda (JO L, 2026/1961, 25.8.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2026/1961/oj).

(12) În august 2026, a fost observat un caz de pestă porcină africană la porcine deținute în regiunea Kujawsko-Pomorskie din Polonia, într-o zonă menționată în prezent ca zonă de restricții I în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594. Acest nou focar de pestă porcină africană apărută la porcinele deținute constituie un nivel crescut de risc, astfel încât este necesar ca zona din Polonia menționată în prezent ca zonă de restricții II și afectată de respectivul focar să fie de acum menționată ca zonă de restricții III în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, iar limitele actuale ale zonelor de restricții II și III să fie, de asemenea, redefinite pentru a se ține seama de respectivul focar.

(13) În august 2026 au fost observate două focare de pestă porcină africană la porcine sălbatice din regiunile Podkarpackie și Zachodniopomorskie din Polonia, în zone listate în prezent ca zone de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, dar în imediata apropiere a unor zone listate în prezent ca zone de restricții I în anexa respectivă. Aceste noi focare de pestă porcină africană apărută la porcine sălbatice constituie un nivel crescut de risc, astfel încât este necesar ca zonele din Polonia menționate în prezent ca zone de restricții I să fie, prin urmare, menționate de acum ca zone de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, iar limitele actuale ale zonelor de restricții I și II să fie redefinite pentru a se ține seama de focarele respective.

(14) În august 2026, a fost observat un caz de pestă porcină africană apărută la un porc sălbatic din regiunea Podkarpackie din Polonia, într-o zonă menționată în prezent ca zonă de restricții I în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594. Acest nou caz de pestă porcină africană apărută la un porc sălbatic constituie un nivel crescut de risc, astfel încât este necesar ca zona din Polonia, menționată în prezent ca zonă de restricții I și afectată de respectivul caz, să fie menționată de acum ca zonă de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, iar limitele actuale ale zonelor de restricții I și II să fie redefinite pentru a se ține seama de respectivul caz.

(15) În consecință, pentru a se ține seama de aceste evoluții recente ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate în mod proactiv riscurile asociate răspândirii suplimentare a bolii respective, este necesar ca rubricile referitoare la zonele de restricții din Finlanda, Ungaria și Polonia prevăzute în anexele I și II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 să fie modificate.

(16) Întrucât situația pestei porcine africane este foarte dinamică în Uniune, la delimitarea acestor zone noi de restricții s-a ținut seama și de situația epidemiologică din zonele din jurul acestor focare.

(17) Având în vedere caracterul urgent al situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește riscurile grave de răspândire a pestei porcine africane, este important ca modificările anexelor I și II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 efectuate prin prezentul regulament de punere în aplicare să intre în vigoare cât mai curând posibil.

(18) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/594

Anexele I și II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 se înlocuiesc cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 septembrie 2026.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

ANEXĂ

Anexele I și II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 se înlocuiesc cu următorul text:

„ANEXA I

ZONE DE RESTRICȚII I, II ȘI III

PARTEA III

1. România

Următoarele zone de restricții III din România:

Zona orașului București,

Județul Constanța,

Județul Satu Mare,

Județul Tulcea,

Județul Bacău,

Județul Bihor,

Județul Bistrița Năsăud,

Județul Brăila,

Județul Buzău,

Județul Călărași,

Județul Dâmbovița,

Județul Galați,

Județul Giurgiu,

Județul Ialomița,

Județul Ilfov,

Județul Prahova,

Județul Sălaj,

Județul Suceava

Județul Vaslui,

Județul Vrancea,

Județul Teleorman,

Județul Mehedinți,

Județul Gorj,

Județul Argeș,

Județul Olt,

Județul Dolj,

Județul Arad,

Județul Timiș,

Județul Covasna,

Județul Brașov,

Județul Botoșani,

Județul Vâlcea,

Județul Iași,

Județul Hunedoara,

Județul Alba,

Județul Sibiu,

Județul Caraș-Severin,

Județul Neamț,

Județul Harghita,

Județul Mureș,

Județul Cluj,

Județul Maramureș.

ANEXA II

ZONE STABILITE LA NIVELUL UNIUNII CA ZONE INFECTATE SAU CA ZONE DE RESTRICȚII, CUPRINZÂND ZONE DE PROTECȚIE ȘI DE SUPRAVEGHERE

[astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (2) și la articolul 7 alineatul (2)]

Partea A – Zone stabilite ca zone infectate în urma apariției unui focar de pestă porcină africană la porcine sălbatice într-un stat membru sau într-o zonă anterior indemne de boală:

Zone stabilite ca zone infectate din Finlanda, astfel cum se menționează la articolul 1

Data până la care se aplică

Toate zonele sunt enumerate în părțile I și II din anexa I”

Sursă: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2094 din 15 septembrie 2026, paginile 1-82.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.