Pe scurt
- O colecție de 45 de lucrări ale sculptorului Constantin Antonovici, 21 de sculpturi și 24 de desene, intră în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Culturii.
- Colecția a fost dobândită în 2024 și e evaluată, în inventarul statului, la 110.700 de lei, adică sub 2.500 de lei pe lucrare.
- Predarea se face pe bază de protocol, în 30 de zile de la intrarea în vigoare, iar inventarul centralizat al bunurilor statului se modifică în consecință.
Publicat: M. Of. nr. 703 din 25 august 2026
Intră în vigoare: 25 august 2026
Bufnițele de ghips ale lui Constantin Antonovici, ucenicul lui Brâncuși, trec oficial în patrimoniul statului: 45 de lucrări, printre care „Marele Brâncuși și coloana infinitului”, evaluate în total la 110.700 de lei. Hotărârea Guvernului nr. 656/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 703 din 25 august 2026, înscrie colecția în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și o dă în administrarea Ministerului Culturii. Este a doua intervenție a Parlamentului și a Guvernului pe zona memoriei culturale din această vară, după legea care l-a declarat erou martir pe Aurel Munteanu.
Antonovici a lucrat în atelierul lui Constantin Brâncuși la Paris, iar mai târziu în Statele Unite. Bufnița este motivul care revine cel mai des în opera lui, iar colecția intrată acum în patrimoniul statului o conține în șapte variante de sculptură și în alte patru desene.
Colecția a fost dobândită în 2024, în baza Ordinului ministrului culturii nr. 2.944/2024, iar valoarea de inventar s-a înregistrat în evidența financiar-contabilă în 2025. Adresa trecută în anexă este în București, sectorul 3, Bulevardul Unirii nr. 22.
În ziua următoare, Guvernul a mai mișcat patru imobile din domeniul public, prin Hotărârile nr. 645, 646, 654 și 660/2026.
Efectele pe care le produce
Primul efect este juridic. Colecția intră în domeniul public al statului, ceea ce înseamnă că devine inalienabilă, insesizabilă și imprescriptibilă, potrivit Codului civil.
Al doilea efect este administrativ. Dreptul de administrare revine Ministerului Culturii, cu destinația expresă de punere în valoare a patrimoniului cultural mobil.
Al treilea efect este de inventar. Numărul din evidența Ministerului Finanțelor urmează să fie atribuit, iar codul de clasificație este 8.24.06.
Al patrulea efect este termenul. Predarea și preluarea se fac pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în 30 de zile de la intrarea în vigoare, adică până la 24 septembrie 2026.
Al cincilea efect este contabil. Ministerul Culturii, împreună cu Ministerul Finanțelor, modifică anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cea care cuprinde inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
Al șaselea efect ține de conținutul colecției. Cele 21 de sculpturi sunt lucrate în ghips, ghips patinat și lemn, iar cea mai mare, „Bufniță uriașă”, măsoară 247,65 centimetri. Cele 24 de desene și schițe sunt executate în creion, conte, guașă, pastel și cărbune, unele pe hârtie de calc.
Al șaptelea efect este documentar. Anexa reține și o însemnare autografă a artistului pe una dintre lucrări, la „Plângerea lui Iisus”: „ATENȚIE! Piatră de marmorat”. Patrimoniul se cercetează și sub apă: printr-un ordin din 2026, muzeele și universitățile fără autorizație proprie de scufundare pot face din nou cercetare arheologică subacvatică.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Prima schimbare este de regim juridic. Până acum, colecția figura ca bun dobândit de minister în 2024. De la 25 august 2026 este bun din domeniul public al statului, cu protecția specială pe care Codul civil o dă acestei categorii.
A doua schimbare este de evidență. Colecția apare de acum în inventarul centralizat al bunurilor statului, deci poate fi urmărită public, cu număr de inventar și valoare.
A treia schimbare este de responsabilitate. Ministerul Culturii nu doar deține colecția, ci o administrează cu o destinație scrisă în hotărâre, punerea în valoare a patrimoniului cultural mobil.
A patra observație privește valoarea. Cele 45 de lucrări sunt înscrise cu 110.700 de lei în total, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 2.460 de lei pe lucrare. Este o valoare de inventar contabil, nu o evaluare de piață.
Ce nu se schimbă este locul. Hotărârea nu dispune mutarea colecției și nu numește un muzeu anume care să o expună.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Colecția primește protecția juridică a domeniului public: nu poate fi vândută, urmărită silit sau dobândită prin uzucapiune.
- Lista completă a celor 45 de lucrări este publică, cu titluri, materiale și dimensiuni.
- Destinația este scrisă în act: punerea în valoare a patrimoniului cultural mobil, nu doar depozitarea.
- Termenul de predare este scurt, 30 de zile, deci procedura nu rămâne suspendată.
- Opera unui sculptor român care a lucrat în atelierul lui Brâncuși intră în evidența oficială a statului.
Ce rămâne o problemă
- Valoarea de inventar, 110.700 de lei pentru 45 de lucrări, pare mică pentru o colecție de autor și poate afecta asigurarea sau restaurarea.
- Hotărârea nu spune unde va fi expusă colecția și nici dacă publicul o va putea vedea.
- Numărul de inventar al Ministerului Finanțelor nu este atribuit încă, deci urmărirea publică a bunului începe mai târziu.
- Anexa nu precizează starea de conservare a lucrărilor, deși multe sunt din ghips, un material fragil.
- Actul nu prevede fonduri pentru conservare, restaurare sau expunere.
Sfaturi utile
- Dacă cercetați opera lui Constantin Antonovici, anexa la hotărâre este un inventar util: titluri, materiale și dimensiuni pentru 45 de lucrări.
- Pentru vizionare, adresați-vă Ministerului Culturii. Hotărârea îi dă administrarea, dar nu numește o instituție expozițională.
- Dacă sunteți muzeu sau instituție de cultură și vreți să împrumutați lucrări, rețineți că bunurile din domeniul public se dau în folosință numai în condițiile Codului administrativ.
- Termenul de predare-preluare expiră la 30 de zile de la 25 august 2026. Protocolul dintre părți este documentul care marchează transferul efectiv.
- Pentru identificarea bunului în evidențe, folosiți codul de clasificație 8.24.06 și numărul de inventar care va fi atribuit de Ministerul Finanțelor.
- Dacă urmăriți patrimoniul de stat, hotărârea modifică anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cea a inventarului centralizat.
Întrebări frecvente
Cine a fost Constantin Antonovici?
Câte lucrări intră în patrimoniul statului?
Cât valorează colecția?
Cine o administrează?
Când se face predarea?
Se poate vinde colecția?
Unde găsesc lista completă a lucrărilor?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Anexă, colecția de sculpturi, poziția 5, „Vultur uriaș”: lucrarea scade în înălțime după ce i se adaugă soclul. Dimensiunile lucrării sunt trecute ca 167,86×91,44×11,43 cm, iar în paranteză apare 167,64×30,48×20,32 cm „cu bază”. Adăugarea bazei ar trebui să mărească înălțimea, nu să o micșoreze cu 22 de milimetri, și cu atât mai puțin să reducă lățimea de la 91,44 la 30,48 cm. Că această coloană folosește paranteza pentru dimensiunea cu soclu se vede din alte două poziții ale aceleiași liste: la poziția 3, „Bufniță”, se trece 76,835 cm și 83,82 cm cu bază, iar la poziția 7, tot „Bufniță”, se trece 66,04 cm și 73,66 cm cu bază, deci în ambele cazuri valoarea crește. La poziția 5, fie cifrele din paranteză sunt dimensiunile soclului însuși și mențiunea „cu bază” este greșită, fie una dintre cele două serii de măsurători a fost transcrisă eronat.
- Anexă, colecția desene/schițe, poziția 4: titlul „Portretul lui Iisus (VEROVIINIQUE)”. Cuvântul din paranteză nu există nici în română, nici în franceză. Pentru o lucrare cu acest subiect, forma așteptată este „Veronique”, adică Veronica, sfânta a cărei năframă poartă chipul lui Iisus, temă recurentă în desenele religioase din aceeași listă, alături de „Coborârea de pe cruce”, „Iisus ducând crucea” și „Plângerea lui Iisus”. Nu este o simplă scăpare de tipar: anexa este actul prin care lucrarea capătă denumirea oficială în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, iar sub acea denumire va fi căutată, împrumutată și identificată de acum înainte.
Analiza redacției
Actul are un efect precis și util: scoate 45 de lucrări ale unui sculptor care a lucrat în atelierul lui Brâncuși din zona bunurilor administrate obișnuit și le pune sub regimul domeniului public. Merită urmărit însă parcursul lor prin administrație, pentru că el se citește din chiar rubricile anexei. Colecția a fost dobândită în 2024, prin Ordinul ministrului culturii nr. 2.944/2024. Valoarea de inventar a fost înregistrată în evidența financiar-contabilă în 2025. Hotărârea care o înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului apare în august 2026, iar numărul de identificare al Ministerului Finanțelor încă nu este atribuit, rubrica spunând doar că „se va atribui”. Sunt aproape doi ani și trei acte până când un bun cumpărat de stat devine vizibil în registrul public al statului.
Cea mai consecventă decizie a hotărârii este și cea mai discutabilă: cele 45 de lucrări intră în inventar ca un singur bun. Titlul anexei o spune la singular, „datele de identificare ale bunului cultural mobil”, iar rubricile confirmă: un cod de clasificație, 8.24.06, un singur număr de inventar și o singură valoare, 110.700 de lei pentru tot. Nicio lucrare nu are valoare proprie. „Bufniță uriașă”, un ghips de 2,47 metri, și un desen în creion pe calc de 41,5×54,5 centimetri cântăresc, în evidența statului, exact la fel. Consecințele nu sunt teoretice: o asigurare, o licitație de restaurare sau un împrumut către un muzeu se raportează la valoarea bunului, iar aici valoarea există doar pentru ansamblu. Tot din același motiv, orice mișcare a unei singure piese atinge poziția întreagă din inventar.
A doua observație privește calitatea datelor de identificare, singurele care rămân după ce lucrările pleacă din vedere. Anexa este, pentru aceste obiecte, echivalentul unui act de identitate, și conține o denumire coruptă, o serie de dimensiuni care se contrazice și o adresă incompletă: „Țara: România, sectorul 3, Bulevardul Unirii nr. 22”, fără să numească municipiul, deși coloana se cheamă „Adresa”. Nu apare nicio fotografie, niciun cod individual de identificare pentru vreuna dintre cele 45 de lucrări și nicio mențiune despre clasarea lor în patrimoniul cultural național, adică despre singura procedură care ar da fiecărei piese un dosar propriu. Pentru bunuri ușor de confundat între ele, cum sunt șapte bufnițe de ghips ale aceluiași autor, descrierea textuală este o protecție subțire.
În fine, art. 1 dă administrarea „cu destinația de punere în valoare a patrimoniului cultural mobil”. Formula nu este ornamentală, pentru că dreptul de administrare se acordă cu o destinație și se poate discuta pe temeiul ei. Numai că actul nu prevede niciun mecanism prin care destinația să poată fi verificată: nici un termen, nici o obligație de raportare, nici o instituție expozițională căreia să îi revină sarcina. Rămâne o intenție scrisă corect, pe care nimeni nu are cum să o măsoare.
Ce ar trebui schimbat
- Valoare și cod individual pentru fiecare lucrare. Anexa ar trebui să dea, pe fiecare dintre cele 45 de poziții, valoarea de inventar proprie și un identificator unic, chiar dacă poziția din inventarul centralizat rămâne una singură. În practică, o singură bufniță ar putea fi asigurată, restaurată sau împrumutată fără să fie nevoie de o hotărâre nouă pentru toată colecția.
- Fotografie de identificare atașată fiecărei poziții. Pentru bunuri culturale mobile, imaginea face mai mult decât trei dimensiuni în centimetri, iar ea poate fi publicată pe pagina Ministerului Culturii, cu trimitere în anexă. În practică, o piesă dispărută ar putea fi recunoscută, ceea ce cu descrierea „ghips, 66×20,32×6,35 cm” este imposibil.
- Mențiunea privind clasarea în patrimoniul cultural național. Anexa ar trebui să arate dacă lucrările sunt clasate în categoria tezaur sau fond și, dacă nu sunt, în ce termen se declanșează procedura. În practică, s-ar ști dacă aceste 45 de lucrări beneficiază de regimul special de protecție sau doar de cel al domeniului public.
- Adresa completă a locului de păstrare. Rubrica ar trebui să numească localitatea și instituția care deține efectiv spațiul, nu doar sectorul și strada. În practică, protocolul de predare-preluare din cele 30 de zile ar avea un destinatar identificabil, iar publicul ar ști unde se află colecția.
- Un termen și o formă pentru „punerea în valoare”. Actul ar putea fixa intervalul în care Ministerul Culturii desemnează instituția expozițională și publică un plan minimal, fie și o expunere temporară. În practică, destinația scrisă în art. 1 ar deveni verificabilă, iar colecția nu ar rămâne în depozit din inerție.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 703 din 25 august 2026 64 de pagini PDF, 486 KB actul începe la pagina 54
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Hotărâre privind înscrierea unei colecții de bunuri culturale mobile în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acesteia în administrarea Ministerului Culturii
EMITENT: Guvernul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 25 august 2026
GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE privind înscrierea unei colecții de bunuri culturale mobile în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acesteia în administrarea Ministerului Culturii
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 861 alin. (3), art. 863 lit. c), art. 867 și al art. 868 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 288 alin. (1) și art. 299 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea în administrarea Ministerului Culturii a colecției de bunuri culturale mobile, cu destinația de punere în valoare a patrimoniului cultural mobil, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. — Predarea-preluarea colecției de bunuri culturale mobile prevăzute la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 3. — Ministerul Culturii, împreună cu Ministerul Finanțelor, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, Tánczos Barna
p. Ministrul culturii, Koppány-Bulcsú Ötvös, secretar de stat
Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare
București, 20 august 2026.
Nr. 656.
ANEXĂ
DATELE DE IDENTIFICARE ale bunului cultural mobil care se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și se dă în administrarea Ministerului Culturii
Nota redacției: anexa este tipărită ca tabel pe lățimea paginii, cu descrierea tehnică a celor 45 de lucrări într-o singură celulă. Mai jos, datele de identificare sunt redate ca listă, iar cele două colecții ca liste numerotate, cu conținutul neschimbat.
Nr. MF: se va atribui de către Ministerul Finanțelor
Codul de clasificație: 8.24.06
Denumirea bunului mobil: Colecție de bunuri mobile aparținând autorului Constantin Antonovici
Adresa: Țara: România, sectorul 3, Bulevardul Unirii nr. 22
Anul dobândirii: 2024
Valoarea bunurilor mobile înscrisă în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului (lei): 110.700
Data la care bunul este înregistrat cu valoarea de inventar în evidența financiar-contabilă: 2025
Titularul dreptului de administrare: În administrarea Ministerului Culturii, CUI 4192812
Baza legală: Ordinul ministrului culturii nr. 2.944/2024
Descrierea tehnică. Colecție de sculpturi, 21 de lucrări:
- Marele Brâncuși și coloana infinitului — ghips patinat și lemn sculptat (soclu și coloană) — 215,9x127x45,72 cm
- Maternitate — lemn, 185,42×24,13×20,955 cm
- Bufniță — ghips patinat, 76,835×29,21×8,54 cm (83,82 cu bază)
- Bufniță uriașă — ghips, 247,65×88,9×90,17 cm
- Vultur uriaș — ghips, soclu lemn, 167,86×91,44×11,43 cm (167,64×30,48×20,32 cu bază)
- Bufniță ținând o sferă — ghips patinat cu bronz auriu, sferă, 73,66×40,64×15,24 cm; 66,5x40x16 cm
- Bufniță — ghips, 66,04×24,13×7,62 cm (H 73,66 cm cu bază)
- Maternitate — lemn și soclu din lemn cu colier de metal și cuie de susținere, 163,57×74,93×25,4 cm
- Bustul unui bărbat necunoscut — ghips patinat, 82,55×46,36×40,64 cm
- Portret de bărbat — lemn în altorelief, 42,55×22,86×19,05 cm
- Bufniță sprijinită de litera C — ghips, soclu din lemn, 66×24,13×7,62 cm
- Portretul lui Iuliu Maniu — ghips patinat cu brun — altorelief, 58,42×29,21×27,94 cm
- Cocoș — ghips patinat cu bronz, bază metalică vopsită cu negru, 134,62×30,48×5 cm
- Portretul lui Iuliu Maniu — ghips, 58,42×29,21×27,94 cm; 50x30x22 cm
- Fecioara Maria și pruncul — ghips patinat cu bronz pe față, postament triunghiular din ghips, 66×60,64×2,5 cm
- Portretul lui Mozart — ghips vopsit cu negru, 50,1×22,23×25,4 cm
- Bufniță stilizată — ghips patină cu bronz negru, suport ghips vopsit, 60,32×20,32×3,8 cm
- Pitagora II — lemn pictat cu bronz, soclu din ghips negru, 51,44×38,76×8,89 cm
- Bufniță stilizată — ghips, 66×20,32×6,35 cm
- Coif stilizat — ghips, postament negru, 47×29,21×20,32 cm
- Element în zigzag — lemn, 167,64 cm
Colecție desene/schițe, 24 de lucrări:
- Compoziție abstractă — creion și guașă pe hârtie, 57×36,3 cm
- Compoziție cu figuri geometrice — creion, pastel și guașă pe hârtie, 53×86,5 cm
- Iisus crucificat — creion conte pe hârtie colaj, 56×52,5 cm
- Portretul lui Iisus (VEROVIINIQUE) — creion conte pe hârtie, 56,5×38 cm
- Compoziție abstractă — conte și culoare de apă pe hârtie, 51,2×35,8 cm
- Compoziție abstractă — conte și culoare de apă pe hârtie, 51×41 cm
- Compoziție abstractă III — conte și culoare de apă pe hârtie, 44,5×34,5 cm
- Compoziție cu ovoide III — conte și creion colorat pe hârtie, 53,5×38,5 cm
- Compoziție cu ovoide II — conte și creion colorat pe hârtie, 51×38 cm
- Compoziție cu ovoide I — conte și creion colorat pe hârtie, 51×38,4 cm
- Compoziție cu ovoide IV — conte și creion colorat pe hârtie, 47×31,8 cm
- Bufniță stilizată — conte pe hârtie, 55×34,5 cm
- Bufniță stilizată. Verso: schiță abstractă cu figuri geometrice — creion pe hârtie ciocan, 42,7×25 cm
- Negresă privind în oglindă — guașă și creion pe hârtie, 60×41 cm
- Personaj feminin stilizat — conte pe hârtie, 92×31 cm
- Tors stilizat — conte pe hârtie, 88×25,7 cm
- Tors stilizat — colaj: cărbune și laviu pe hârtie lipită pe hârtie, 76,5×35,5 cm
- Compoziție geometrică. Verso: Compoziție geometrică — creion conte pe hârtie, 63,5×27,5 cm
- Compoziție stilizată. Verso: Bufniță stilizată — conte pe hârtie, 68,8×28 cm
- Bufniță stilizată — guașă și creion pe hârtie, 66×46,5 cm
- Coborârea de pe cruce — creion pe calc, 53,5×54,5 cm
- Iisus ducând crucea — creion conte pe calc, 55×48,3 cm
- Plângerea lui Iisus — creion pe calc, 53,5×47 cm. Însemnare autografă dreapta lateral: ATENȚIE! Piatră de marmorat
- Maria Magdalena la picioarele lui Iisus — creion pe calc, 41,5×54,5 cm
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.