Pe scurt
- Cine a câștigat în instanță drepturi salariale de la Ministerul Culturii sau de la o instituție din subordinea lui își primește banii în cinci ani. Se plătește 5% din valoarea hotărârii în primul an, 10% în al doilea, 25% în al treilea, 25% în al patrulea și 35% în al cincilea. Pentru o hotărâre devenită executorie la finalul lui 2026, ultima plată ajunge în 2031.
- Nu se depune nicio cerere și nu se adună niciun dosar. Plata o face instituția la care a lucrat omul, pe liste nominale separate de cele de salarii, în contul pe care îl indică beneficiarul. Ordinul nu cere niciun document și nu prevede niciun formular. O dată de plată nu apare nicăieri în el.
- Procedura a apărut la 18 septembrie 2026, pentru un an care începuse la 1 ianuarie. Alte ministere publicaseră aceeași procedură în februarie, iar Ministerul Culturii însuși o publicase în februarie când a fost vorba de hotărârile din 2023.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 18 septembrie 2026, pagina 6
Intră în vigoare: 18 septembrie 2026, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit articolului 6
Un muzeograf, un bibliotecar sau un contabil de teatru care a câștigat în instanță diferențe de salariu, cu hotărâre devenită executorie în 2026, își primește banii în cinci tranșe anuale: 5%, 10%, 25%, 25% și 35%. Ordinul ministrului culturii nr. 3.195/2026, publicat la 18 septembrie 2026, nu inventează acest ritm și nu îl poate schimba. Îl preia din articolul XXIII alineatul (1) din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, iar aceeași scară de cinci ani a fost deja contestată la Curtea Constituțională de o magistrată, fără rezultat, pentru că excepția nu arăta ce articol din Constituție ar fi încălcat. Ce adaugă ordinul ministrului este drumul banilor prin buget și mâna care semnează plata.
Legea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 25 iulie 2025 și intrată în vigoare la 28 iulie 2025, cere la articolul XXIII alineatul (6) ca fiecare ordonator principal de credite să stabilească prin ordin propriu procedura de plată. Ministrul culturii este ordonator principal de credite și emite ordine în temeiul articolului 11 alineatul (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010, iar acesta este actul prin care își îndeplinește obligația pentru anul 2026.
Traseul sumelor e scris pe două niveluri. Structurile financiar-contabile ale ordonatorilor terțiari de credite, adică muzeele, bibliotecile, teatrele și institutele, trimit datele necesare ordonatorului principal sau secundar care le finanțează. Ordonatorii secundari le centralizează și le trimit Direcției economice din Ministerul Culturii, care adună tot, inclusiv necesarul aparatului propriu, și propune Ministerului Finanțelor modificările de buget pentru anul în curs și pentru proiectul anilor următori. După ce banii sunt asigurați, ministerul suplimentează bugetele instituțiilor din subordine și le virează sumele în conturile de trezorerie.
Banii curenți ai acelor teatre au și ei un traseu propriu, cu termen de cinci zile: Guvernul a repartizat 142,8 milioane de lei între 75 de instituții de spectacole, cu 41,5% mai puțin decât în iunie.
Plata în sine o face instituția angajatoare, pe state nominale distincte de cele pentru salarii, în conturile indicate de beneficiari. Din sumă se rețin contribuțiile sociale obligatorii și impozitul, potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și normelor aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016. Suma care intră efectiv în cont este, deci, mai mică decât procentul brut din hotărâre.
Întârzierea nu este gratuită pentru stat. La sumele eșalonate se adaugă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea a rămas executorie. Ordinul se oprește la formula aceasta și nu spune cum se calculează dobânda. Potrivit articolului 3 alineatul (1) din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, rata dobânzii legale remuneratorii este rata de referință a Băncii Naționale a României, adică rata de politică monetară, menținută la 6,50% pe an în ședința Consiliului de administrație din 10 august 2026. Alineatul (3) al aceluiași articol coboară rata cu 20% în raporturile care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, ceea ce ar da 5,20% pe an. Ordinul nu precizează care dintre cele două variante se aplică, deși ordinul echivalent al Ministerului Educației și Cercetării pentru același an, nr. 3.226/2026, trimite expres la articolul 3 alineatul (3).
Cât timp curge eșalonarea, orice procedură de executare silită se suspendă de drept. Un executor judecătoresc nu are, prin urmare, ce să pună în mișcare împotriva muzeului sau a ministerului, iar cheltuielile de executare ar fi bani pierduți. În schimb, dobânda continuă să se adune, indiferent dacă beneficiarul face vreun demers.
Efectele pe care le produce
Așteptarea reală e mai lungă decât pare. Dacă fiecare tranșă se plătește la capătul anului în care e datorată, momentul mediu la care ajung banii, ponderat cu procentele din ordin, este la 3,75 ani de la data la care hotărârea a devenit executorie, adică 3 ani și 9 luni. După doi ani, omul are în mână 15% din ce a câștigat, iar 85% este încă la stat. Mai mult de jumătate din sumă, 60%, vine în ultimii doi ani.
Pe cifre, la o hotărâre de 30.000 de lei brut. Tranșele sunt 1.500 de lei în primul an, 3.000 în al doilea, 7.500 în al treilea, 7.500 în al patrulea și 10.500 în al cincilea. Din fiecare se rețin contribuțiile și impozitul, deci în primul an ajunge în cont sub 1.500 de lei, la un titlu executoriu de 30.000.
Dobânda pentru întârziere se plătește și ea cu întârziere. Articolul 2 alineatul (2) din ordin extinde aceeași eșalonare pe cinci ani la hotărârile care acordă daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată. Cine obține în instanță compensația pentru o amânare o primește, la rândul lui, amânat, în cinci tranșe.
Nimeni nu are ce depune, dar nimeni nu are nici ce invoca. De la beneficiar nu se cere nimic: nici cerere, nici formular, nici dovezi, ceea ce îl scutește de drumuri. Pe de altă parte, singura dată din tot actul este data intrării lui în vigoare. Nu există termen pentru transmiterea datelor de la instituții, nici termen până la care tranșa anului trebuie plătită.
Plata o face angajatorul. Pentru cineva care a lucrat la o instituție desființată, comasată sau trecută în altă subordine, textul nu spune care structură ține locul angajatorului. Formula din articolul 4 alineatul (1), plata se efectuează de instituția angajatoare, este scrisă la prezent și pentru oameni care sunt încă în activitate.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Scara de plată nu s-a schimbat de aproape un deceniu. Aceleași procente, 5%, 10%, 25%, 25% și 35%, apar la articolul 39 alineatul (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 pentru hotărârile devenite executorii între 2019 și 2021, la articolul VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 pentru cele din 2023 și acum la articolul XXIII din Legea nr. 141/2025 pentru cele din 2026. De la an la an se schimbă doar anul de referință.
S-a schimbat însă cât de detaliat e ordinul ministerului. Ordinul ministrului culturii nr. 2.667/2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 24 februarie 2023, care făcea același lucru pentru hotărârile din 2023, conținea trei reguli de calcul care lipsesc din cel pentru 2026: actualizarea sumelor cu indicele prețurilor de consum stabilit de Institutul Național de Statistică, trimiterea la Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 pentru calculul dobânzii atunci când hotărârea nu prevede altfel și precizarea că dobânda legală se calculează de la data stabilită prin hotărârea judecătorească. În versiunea din 2026 au rămas doar dispozițiile preluate din lege.
S-a schimbat și momentul apariției. Ordinul din 2023 a fost semnat la 16 februarie și publicat la 24 februarie a aceluiași an. Cel pentru 2026 a fost semnat la 14 septembrie și publicat la 18 septembrie, în a 261-a zi din cele 365 pe care le acoperă, cu 104 zile rămase până la 31 decembrie 2026.
Comparat cu celelalte ministere care aplică aceeași lege în 2026, ordinul de la Cultură este cel mai sărac în amănunte. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat procedura la 10 februarie 2026, prin Ordinul nr. 163/2026. Ministerul Educației și Cercetării a publicat-o la 25 februarie 2026, prin Ordinul nr. 3.226/2026, cu termen de plată fixat până la 31 decembrie 2026, cu regulă separată pentru tranșele restante din 2025 și cu un formular anexă în care fiecare unitate raportează necesarul, om cu om și dosar cu dosar. Secretariatul General al Guvernului a publicat-o la 2 aprilie 2026, prin Ordinul nr. 264/2026. Nimic din ordinul de la Cultură nu privește tranșele scadente în 2026 din hotărâri devenite executorii mai devreme.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Procedura există și e publică. Până la 18 septembrie 2026, instituțiile din cultură nu aveau un act al ministerului pentru titlurile executorii din acest an.
- Beneficiarul nu depune cerere și nu plătește nicio taxă. Nici acte nu are de adunat. Plata se face din oficiu, pe baza datelor raportate de instituție.
- Dobânda curge de la data la care hotărârea a rămas executorie, fără să depindă de vreun demers al omului, deci întârzierea administrației nu rămâne fără cost.
- Suspendarea de drept a executării silite îl scutește pe beneficiar de cheltuieli de executare pe care oricum nu le-ar fi recuperat.
- Lanțul de raportare e scris explicit, de la ordonatorul terțiar până la Ministerul Finanțelor, deci se poate cere socoteală la fiecare verigă.
- Plata se face pe state nominale separate de cele de salarii, ceea ce face suma vizibilă distinct și mai ușor de verificat.
Ce rămâne o problemă
- Niciun termen nu apare în text. Nici pentru raportarea datelor, nici pentru virarea banilor către instituții, nici pentru plata tranșei anului.
- A apărut cu 104 zile înainte de finalul perioadei pe care o reglementează, după ce alte ministere publicaseră procedura cu peste șapte luni mai devreme.
- Nu spune cum se calculează dobânda și nu trimite la Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, deși ordinul Ministerului Educației și Cercetării pentru același an o face.
- Nu are formular de raportare, așa că fiecare instituție își construiește singură evidența, iar sumele nu se pot compara între ele.
- Nu spune nimic despre foștii angajați și despre pensionari, deși formula despre instituția angajatoare este scrisă la prezent.
- Nu preia sancțiunea din articolul XXIII alineatul (7) din Legea nr. 141/2025, potrivit căreia nerespectarea eșalonării constituie abatere disciplinară pentru ordonatorul principal de credite și pentru șeful compartimentului financiar-contabil.
Sfaturi utile
- Notează data exactă la care hotărârea a devenit executorie. De la ea se numără cei cinci ani și de la ea curge dobânda, iar dacă data e greșită în evidența instituției, toate tranșele se mută.
- Comunică în scris contul bancar, cu număr de înregistrare la instituție. Ordinul spune că sumele se plătesc în conturile indicate de beneficiari, dar nu spune cum se face indicarea, deci dovada depunerii rămâne singura apărare.
- Cere structurii financiar-contabile calculul defalcat pe tranșe: sumă brută, contribuții, impozit și dobândă separat. Articolul 5 pune corectitudinea calculului pe ordonatorul de credite, deci el trebuie să îl poată arăta.
- Verifică ce rată de dobândă a folosit instituția și cere să scrie temeiul. Diferența dintre 6,50% și 5,20% pe an este exact o cincime din dobânda cuvenită, iar pe cinci ani nu e o sumă neglijabilă.
- Dacă hotărârea ta prevede și actualizarea cu indicele prețurilor de consum, invocă dispozitivul hotărârii. Ordinul din 2026 nu mai pomenește actualizarea, dar hotărârea judecătorească se execută așa cum e scrisă.
- Nu porni executarea silită în cei cinci ani. Se suspendă de drept, iar cheltuielile avansate rămân la tine.
- Dacă lucrai la o instituție care s-a desființat sau a fost comasată, întreabă din timp, în scris, care structură preia plata. Textul nu răspunde la această întrebare, deci răspunsul trebuie obținut de la ordonatorul principal de credite.
Întrebări frecvente
Trebuie să depun o cerere ca să primesc banii?
Când primesc prima tranșă?
Cine plătește, ministerul sau instituția la care lucrez?
Se aplică și celor care au ieșit la pensie sau au plecat din instituție?
Ce dobândă primesc pentru anii de așteptare?
Pot să trimit executorul judecătoresc?
Ordinul se aplică și hotărârilor devenite executorii în 2025 sau mai devreme?
Ce se întâmplă dacă instituția nu plătește tranșa la timp?
Analiza redacției
Ordinul este corect construit și fidel legii pe care o aplică. Procentele coincid cu articolul XXIII alineatul (1) din Legea nr. 141/2025 și însumează exact 100%, temeiurile invocate există și spun ce li se atribuie, iar formularea despre dobânda remuneratorie, care pare în dezacord cu daunele-interese moratorii din titlu, este preluată cuvânt cu cuvânt din alineatul (5) al legii, deci nu e greșeala ministerului. Problema nu e ce scrie în ordin, ci ce nu scrie și cât de târziu a ajuns pe hârtie.
Data spune cel mai mult. Obligația de a emite ordinul există de la 28 iulie 2025, când a intrat în vigoare articolul XXIII. Ordinul a fost semnat la 14 septembrie 2026 și publicat la 18 septembrie, adică 417 zile mai târziu și în a 261-a zi a anului pe care îl reglementează. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene își publicase procedura cu 220 de zile mai devreme, Ministerul Educației și Cercetării cu 205 zile, Secretariatul General al Guvernului cu 169 de zile. Ministerul Culturii însuși o publicase la 24 februarie în anul 2023. Un om cu hotărâre devenită executorie în ianuarie 2026 a așteptat, așadar, opt luni ca instituția lui să afle pe ce cale se face plata, iar din cei 365 de zile ale perioadei reglementate au mai rămas 104.
Al doilea lucru care se vede doar prin comparație este calculul dobânzii. Ordinul din 2023 al aceluiași minister trimitea explicit la Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 și preciza de la ce dată curge dobânda; ordinul Ministerului Educației și Cercetării pentru 2026 trimite chiar la articolul 3 alineatul (3), cel care reduce rata cu 20%. Ordinul de la Cultură a renunțat la ambele repere, deși articolul 5 lasă corectitudinea calculului în sarcina fiecărui ordonator de credite. Diferența dintre a aplica și a nu aplica reducerea aceea este, indiferent de nivelul ratei, exact o cincime din dobânda cuvenită, iar la o sumă așteptată în medie 3 ani și 9 luni nu e o rotunjire. În plus, într-un mecanism de eșalonare construit identic, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit prin Decizia nr. 75/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 15 februarie 2021, că alături de dobânda remuneratorie se pot acorda și dobânzi penalizatoare pentru perioada anterioară emiterii deciziilor de acordare a drepturilor. Ordinul nu avea competența să tranșeze chestiunea, dar tăcerea lui lasă contabilii instituțiilor să decidă singuri.
În fine, o procedură de plată fără nicio dată nu este o procedură, ci o descriere de circuit. Singura dată din tot actul este cea a intrării lui în vigoare. Ordinul cere instituțiilor să transmită date, ministerului să centralizeze și să propună modificări de buget, iar angajatorului să plătească, fără să spună până când. Comparația cu ordinul Ministerului Educației și Cercetării, care fixează 31 decembrie 2026 pentru tranșa anului și trimite la datele de plată a salariilor, arată că termenul se putea scrie fără efort și fără să depășească nimeni competența.
Ce ar trebui schimbat
- Un termen calendaristic pentru fiecare tranșă. O formulare de tipul plata tranșei anului se face până la 31 decembrie, la data plății salariilor din luna respectivă, transformă ordinul din descriere de circuit în obligație verificabilă și îi dă beneficiarului o dată de la care poate reclama.
- Termene pentru verigile interne de raportare. Dacă ordonatorii terțiari și secundari ar avea o dată până la care trimit datele, iar Direcția economică una până la care le înaintează Ministerului Finanțelor, întârzierea s-ar putea localiza la veriga exactă unde se oprește.
- Trimitere expresă la Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, cu precizarea alineatului aplicabil. Fiecare ordonator de credite ar folosi aceeași rată, iar diferența de o cincime din dobândă nu ar depinde de cine ține contabilitatea muzeului.
- Un formular anexă de raportare, ca la Ministerul Educației și Cercetării. Cu numărul dosarului, anul hotărârii, suma brută, contribuțiile, impozitul și dobânda pe coloane separate, beneficiarul poate verifica singur tranșa, iar ministerul poate compara instituțiile între ele.
- O regulă pentru foștii angajați și pentru instituțiile care nu mai există. Indicarea instituției la care beneficiarul a fost angajat în perioada pentru care s-au acordat drepturile, soluția folosită de Ministerul Educației și Cercetării, elimină întrebarea cine plătește pentru un pensionar sau pentru un muzeu comasat.
- Preluarea sancțiunii din articolul XXIII alineatul (7) al legii în textul ordinului. Cine citește doar ordinul află atunci că nerespectarea termenelor este abatere disciplinară, dincolo de chestiunea disponibilității creditelor bugetare.
- Publicarea procedurii în primele săptămâni ale anului pe care o reglementează. Obligația din lege nu are termen, dar practica celorlalte ministere arată că februarie este realizabil, iar o normă internă de calendar ar preveni repetarea întârzierii în 2027.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 18 septembrie 2026, pagina 6 8 pagini PDF, 73 KB actul începe la pagina 6
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
ORDIN privind stabilirea procedurii de efectuare a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din aparatul propriu al Ministerului Culturii și celui din instituțiile publice aflate în subordinea/coordonarea acestuia
EMITENT: Ministerul Culturii
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 18 septembrie 2026, pagina 6
Având în vedere prevederile:
— art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii, cu modificările și completările ulterioare;
— art. XXIII alin. (6) din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul culturii emite următorul ordin:
Art. 1. — Prezentul ordin stabilește procedura de efectuare a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect:
a) acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din aparatul propriu al Ministerului Culturii și celui din instituțiile publice aflate în subordinea/coordonarea acestuia, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026;
b) acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din aparatul propriu al Ministerului Culturii și celui din instituțiile publice aflate în subordinea/coordonarea acestuia, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026.
Art. 2. — (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026, se va realiza astfel:
a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
(2) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
(4) La sumele eșalonate conform alin. (1) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.
Art. 3. — (1) Structurile financiar-contabile constituite la nivelul ordonatorilor terțiari de credite vor transmite datele aferente plății tranșelor stabilite la art. XXIII din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, pe alineatele clasificației economice, ordonatorului principal/secundar de credite care le asigură finanțarea.
(2) Structurile financiar-contabile constituite la nivelul ordonatorului secundar de credite vor centraliza datele primite de la ordonatorii terțiari de credite, precum și pe cele reprezentând necesarul propriu și le vor transmite Direcției economice din cadrul Ministerului Culturii.
(3) Direcția economică din cadrul Ministerului Culturii va centraliza datele pentru aparatul propriu, precum și pe cele primite de la ordonatorii secundari și terțiari de credite finanțați prin bugetul Ministerului Culturii și va propune Ministerului Finanțelor modificările corespunzătoare pentru bugetul pe anul în curs și pentru proiectul de buget pe anii următori, după caz.
(4) Pe baza datelor transmise de ordonatorii de credite, Ministerul Culturii va suplimenta bugetele instituțiilor publice subordonate și va transfera în conturile de trezorerie deschise pe numele acestora sumele aferente plății tranșelor stabilite potrivit art. 2.
Art. 4. — (1) Plata sumelor datorate în temeiul titlurilor executorii prevăzute la art. 1 se efectuează de instituția angajatoare, pe bază de state nominale, altele decât cele pentru plata salariilor/indemnizațiilor.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) vor fi plătite în conturile indicate de beneficiari.
(3) Contribuțiile sociale obligatorii și impozitul aferent plății sumelor datorate se stabilesc, se plătesc și se declară în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 5. — Corectitudinea privind calculul sumelor datorate în temeiul titlurilor executorii și al dobânzilor legale îi revine ordonatorului de credite, care are obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare necesare aplicării prezentului ordin numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 6. — Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul culturii, Demeter András István
București, 14 septembrie 2026. Nr. 3.195.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.