Pe scurt
- Directorul nu mai are un număr fix de ore la clasă, ci un procent din norma lui de predare. Regula generală este 40%. Un director care este profesor de gimnaziu, liceu sau postliceal are acum o normă de 20 de ore pe săptămână, deci predă 8 ore. La unitățile cu 750 până la 999 de copii procentul scade la 35%, adică 7 ore, iar la cele cu cel puțin 1.000 de copii la 30%, adică 6 ore. Fracțiunile de oră se rotunjesc în minus.
- Toate categoriile de conducere predau mai puțin decât în urmă cu trei săptămâni. Cel mai mult câștigă directorul unei școli cu cel mult 100 de copii: până acum preda norma întreagă, 20 de ore, iar de acum predă 8. Directorul adjunct coboară de la 12 ore la 8, inspectorul școlar general nu mai predă deloc, adjunctul lui trece de la 6 ore la 4, iar inspectorul școlar de la 8 la 6.
- Orele eliberate nu vin cu bani în plus. Inspectoratele monitorizează aplicarea normelor „cu încadrarea în bugetul aprobat” unităților, deci orele rămase libere se acoperă din statul de personal existent. Directorul care cere să predea mai mult nu primește nimic pentru surplus: orele peste obligația stabilită, dar sub norma întreagă, nu se plătesc cu ora. Ordinul a fost semnat pe 31 august 2026 și publicat pe 15 septembrie 2026, la opt zile după începerea cursurilor, fără nicio dispoziție despre încadrările deja făcute.
Publicat: M. Of. nr. 778 din 15 septembrie 2026
Intră în vigoare: 15 septembrie 2026, data publicării
Ministerul Educației și Cercetării a schimbat modul în care se calculează câte ore de predare îi rămân unui director de școală, unui director adjunct și unui inspector: nu un număr de ore scris în tabel, ci un procent din norma didactică a fiecăruia. Noile norme metodologice pun în aplicare plafoanele de 40% și 30% introduse la sfârșitul lui august prin Legea nr. 182/2026, care a rescris articolul 208 din Legea învățământului preuniversitar, și înlocuiesc un ordin care apucase să stea în vigoare 19 zile.
Ordinul are patru articole. Articolul 1 aprobă normele metodologice din anexă, articolul 2 abrogă Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.690/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 714 din 27 august 2026, articolul 3 enumeră cine duce la îndeplinire, iar articolul 4 dispune publicarea. Normele propriu-zise au 11 articole și ocupă trei pagini din ediția nr. 778. Actul a fost semnat de ministrul Mihai Dimian la București, pe 31 august 2026, pe baza Referatului de aprobare nr. 3.250/DGMCDRSIP din 31 august 2026.
Degrevarea înseamnă, în termenii articolului 1 alineatul (2) din norme, exceptarea totală sau parțială de la efectuarea normei de predare. Un director de școală rămâne profesor pe hârtie și își păstrează drepturile salariale ale funcției, dar intră la clasă doar pentru o parte din orele pe care le-ar fi avut ca profesor. Reperul de la care se calculează partea aceea este, potrivit articolului 1 alineatul (3), norma funcției didactice pe care persoana o ocupa la data numirii în funcția de conducere, potrivit studiilor, specializării și gradului didactic.
Cifra de la care pornește totul nu este în ordin, ci în Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Articolul LVIII din acea lege a suspendat, de la anul școlar 2025-2026 și până la începutul anului școlar 2029-2030, normele din Legea nr. 198/2023 și le-a înlocuit cu altele mai mari: 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din gimnaziu, liceu și postliceal, în loc de 18; 26 de ore pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori, în loc de 24; iar în învățământul special 18 ore pentru profesorii la predare și 22 pentru profesorii-educatori, în loc de 16 și 20. Cele trei litere citate în ordin, b), d) și f), sunt exact acestea.
Efectele pe care le produce
Ordinul intră în vigoare la 15 septembrie 2026, data publicării în Monitorul Oficial. Este act al conducătorului unui organ central de specialitate, deci nu i se aplică termenul de trei zile rezervat legilor și ordonanțelor.
Grila completă, așa cum rezultă din articolele 3, 4 și 5 ale normelor, este următoarea. Directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat predau 40% din normă. Procentul coboară la 35% dacă unitatea are între 750 și 999 de elevi, preșcolari și antepreșcolari, ori între 400 și 499 de preșcolari și antepreșcolari, ori între 300 și 399 de antepreșcolari, ori, în învățământul special, între 100 și 199 de elevi și preșcolari. Coboară la 30% dacă unitatea are cel puțin 1.000 de copii, cel puțin 500 de preșcolari, cel puțin 400 de antepreșcolari sau, în special, cel puțin 200 de elevi și preșcolari. Directorii adjuncți rămân la 40%, indiferent de mărimea unității.
Directorii și directorii adjuncți ai palatelor și cluburilor copiilor și ai centrelor județene de resurse și asistență educațională predau tot 40%. Directorii caselor corpului didactic și ai centrelor de formare pentru minorități predau 30%. La inspectorate, inspectorul școlar general este degrevat total, adjuncții lui predau 20%, iar inspectorii școlari cu atribuții de îndrumare și control predau 30%.
Traduse în ore, pentru cazul cel mai frecvent, acela al unui director care este profesor de gimnaziu sau de liceu și are deci o normă de 20 de ore, procentele dau cifre rotunde: 8 ore la 40%, 7 ore la 35%, 6 ore la 30%, 4 ore la 20%. Pentru un director care este maistru-instructor, cu o normă de 26 de ore, 40% înseamnă 10,4 ore, rotunjite în minus la 10. Pentru un director de școală specială care predă la clasă, cu o normă de 18 ore, 35% înseamnă 6,3 ore, adică 6.
Numărătoarea copiilor se face la 1 septembrie a fiecărui an școlar, potrivit articolului 1 alineatul (6). Modificările apărute după această dată produc efecte abia din anul școlar următor, cu o singură excepție: reorganizarea unității printr-un act administrativ obligatoriu.
Orele pe care directorul le predă intră în documentele de încadrare și în statele de personal ale școlii unde este titular sau, potrivit articolului 2 alineatul (2), ale altei unități de învățământ. Ele trebuie să fie în specializarea dobândită prin studii, conform Centralizatorului disciplinelor din învățământul preuniversitar.
Cine vrea să predea mai mult poate cere asta în scris, dar munca în plus este gratuită: articolul 6 alineatul (2) spune că orele efectuate peste obligația stabilită, dar în limita normei întregi, nu sunt remunerate în regim de plată cu ora. Iar personalul degrevat nu poate preda cu ora sau în cumul nicăieri, potrivit articolului 7 alineatul (1), regulă venită direct din lege.
Singura portiță este la articolul 7 alineatul (2): consiliul de administrație al inspectoratului poate aproba plata cu ora în unități din zone izolate geografic și lingvistic, însă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ cinci condiții, între care ca postul să fi fost scos la mobilitate și să nu existe personal calificat disponibil. Aprobarea se dă prin hotărâre motivată și doar până la finalizarea cursurilor anului școlar.
Pentru cine nu poate preda pentru că studiile nu îi permit, articolul 8 prevede activități echivalente, de la învățare remedială și pregătire pentru performanță până la asistențe la ore, mentorat și implicare în programe județene sau naționale. Lista nu este limitativă, iar procedura care le detaliază urmează să fie aprobată de secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar. Activitățile echivalente nu pot înlocui predarea atunci când în școală există ore vacante sau rezervate potrivite specializării persoanei.
Federațiile sindicale reprezentative păstrează dreptul de a desemna persoane degrevate, în limita a maximum 90 de norme la nivel național. Noutatea este că degrevarea lor poate fi acum și totală, nu doar parțială. Cele 90 de norme înseamnă, la 20 de ore fiecare, până la 1.800 de ore de predare pe săptămână scoase din clase. Persoanele desemnate depun lunar un raport de activitate la organizația sindicală, iar președinții de federație raportează semestrial ministerului.
Cine plătește orele eliberate este, în fapt, tot școala. Directorul își păstrează salariul funcției de conducere, iar orele pe care nu le mai face rămân în încadrare și trebuie acoperite de altcineva, ca parte de normă sau prin plata cu ora. Articolul 10 alineatul (1) cere inspectoratelor să monitorizeze aplicarea normelor cu încadrarea în bugetul deja aprobat instituțiilor și unităților, deci fără bani suplimentari. Tot articolul 10, la alineatul (2), permite ministerului să ceară revocarea actelor emise fără respectarea normelor.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Ordinul înlocuit, nr. 4.690/2026, fusese publicat pe 27 august 2026 și era el însuși nou: abrogase normele din 2011, care rezistaseră 15 ani. A stat în vigoare 19 zile. Logica lui era complet diferită: stabilea ore fixe, aceleași pentru toți directorii aflați în aceeași situație, indiferent ce predau.
Comparația, poziție cu poziție, arată că nicio categorie nu iese în pierdere. Cifrele noi sunt calculate pentru o normă de 20 de ore, cea a profesorilor din gimnaziu, liceu și postliceal.
Cea mai mare schimbare îl privește pe directorul unei unități cu cel mult 100 de copii. Vechiul ordin nu îi dădea nicio degrevare, deci preda norma întreagă, 20 de ore pe săptămână, la fel ca un profesor care nu conduce nimic. De acum predă 8. Sunt 12 ore în minus, mai mult decât în oricare altă poziție din act.
Într-o unitate cu peste 100 de copii care nu îndeplinea condițiile de mărime, obligația scade de la 14 ore la 8. La unitățile mari, adică acelea care aveau cel puțin 25 de formațiuni de studiu ori îndeplineau una dintre celelalte condiții din vechiul articol 2 alineatul (2), scade de la 10 ore la 8, iar dacă unitatea are între 750 și 999 de copii, la 7. La cele foarte mari, cu cel puțin 1.000 de elevi, scade de la 8 ore la 6.
Directorii adjuncți coboară de la 12 ore la 8. Tot de la 12 la 8 trec și directorii palatelor și cluburilor copiilor, împreună cu cei ai centrelor județene de resurse și asistență educațională. La casele corpului didactic, conducerea scade de la 8 ore la 6. În inspectorate preda până acum toată lumea 6 ore; de aici înainte inspectorul școlar general nu mai predă deloc, iar adjuncții lui predau 4. Inspectorii cu atribuții de îndrumare și control scad de la 8 ore la 6.
A doua schimbare de fond este criteriul. Ordinul abrogat măsura complexitatea unei școli prin numărul de formațiuni de studiu, prin structurile arondate, prin existența internatului sau a cantinei și prin numărul de niveluri de școlarizare. Un director cu 24 de clase răspândite în cinci corpuri de clădire intra automat la 10 ore, chiar dacă avea 500 de elevi. Noul ordin a păstrat un singur criteriu, numărul de copii. Directorul cu cinci structuri arondate și 500 de elevi este tratat acum exact ca acela cu o singură clădire: 40%.
A treia schimbare privește sindicatele. Vechiul text le permitea să desemneze persoane care beneficiază de degrevare parțială. Noul text spune „degrevare parțială sau totală”. Plafonul de 90 de norme a rămas neatins.
A patra schimbare este interdicția plății cu ora pentru surplus. Textul precedent permitea personalului de conducere să ceară efectuarea integrală a normei, fără să spună nimic despre bani. Noul articol 6 alineatul (2) spune expres că orele de peste obligație nu se remunerează.
Excepția pentru zonele izolate s-a mutat și ea. Înainte era rezervată unităților de nivel primar sau gimnazial din mediul rural aflate în zone izolate. Acum se aplică oricărei unități din zone izolate geografic și lingvistic, indiferent de nivel și de mediu, dar este condiționată de cinci cerințe cumulative pe care legea nu le cere.
În fine, a apărut o categorie nouă, centrele de formare pentru minorități, ai căror directori predau 30%, și a dispărut o mențiune: centrele de excelență, numite expres în vechiul ordin, nu mai apar deloc în cel nou. Ele rămân acoperite, pentru că articolul 51 din Legea nr. 198/2023 spune că funcționează ca unități de educație extrașcolară, iar acelea sunt la articolul 4 din norme, dar acoperirea vine prin trimitere, nu prin nume.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Directorii de școli mici ies din situația absurdă în care conduceau o unitate și predau, în același timp, o normă întreagă. Trecerea de la 20 la 8 ore este cea mai mare corecție din act și lovește exact acolo unde lipsa de timp de conducere se simțea cel mai tare, în școlile rurale cu sub 100 de copii.
- Procentele leagă obligația de predare de norma reală a fiecărui om, nu de un tabel fix. Când legea urcă norma de predare, cum a făcut Legea nr. 141/2025 de la 18 la 20 de ore, obligația directorilor urcă și ea proporțional, fără să fie nevoie de un ordin nou.
- Regula de rotunjire este scrisă și este scrisă într-un singur sens, în minus, la articolul 1 alineatul (5). Nu rămâne loc pentru interpretări locale la fracțiunile de oră.
- Interdicția de a preda cu ora sau în cumul, preluată din lege, închide o practică prin care un director degrevat putea aduna venituri din ore la alte școli, pe timpul în care fusese eliberat de predare tocmai ca să conducă.
- Actul spune explicit ce se întâmplă cu cei ale căror studii nu permit constituirea obligației: fac activități echivalente, enumerate la articolul 8, dar numai dacă în școală nu există ore vacante potrivite specializării lor.
Ce rămâne o problemă
- Ordinul a fost semnat pe 31 august și publicat pe 15 septembrie, la opt zile după începerea cursurilor. Încadrările pentru anul școlar 2026-2027 fuseseră deja făcute după ordinul precedent, care era atunci în vigoare, iar noul act nu conține nicio dispoziție tranzitorie despre ele.
- Același director poate ajunge la două procente diferite, 35% sau 30%, dacă unitatea lui bifează simultan o condiție din articolul 3 alineatul (2) și una din alineatul (3). Vechiul ordin evita asta, pentru că treapta inferioară se aplica numai suplimentar față de cea superioară.
- Procentele se raportează la o normă exprimată în ore, dar pentru educatoare și învățători legea definește norma ca fiind un post, nu un număr de ore. Din act nu rezultă din ce se scad cele 40% în cazul unui director de grădiniță sau de școală primară, deși articolul 3 se referă expres la unități cu preșcolari și antepreșcolari.
- Numărul de ore pe care le predă un director ajunge să depindă de disciplina lui, nu de școala pe care o conduce. Doi directori ai unor unități identice predau 8, respectiv 10 ore, dacă unul este profesor de matematică și celălalt maistru-instructor. Vechiul sistem, cu ore fixe, îi trata la fel.
- Orele eliberate nu sunt finanțate separat. Articolul 10 alineatul (1) cere încadrarea în bugetul deja aprobat, deci acoperirea lor apasă pe statul de personal existent al școlii, într-un sistem care are deja deficit de profesori la unele discipline.
- Criteriile de complexitate au dispărut. O școală cu cinci structuri arondate, internat și cantină, dar cu 500 de elevi, este tratată ca una cu o singură clădire și același număr de copii.
- Actul nu își fixează niciun termen pentru propriile instrumente: procedura secretarului de stat de la articolul 8 și ordinul cu lista sindicaliștilor degrevați de la articolul 9 alineatul (7) nu au dată-limită, deși școlile trebuie să aplice regulile de la 15 septembrie.
Sfaturi utile
- Verificați întâi care este norma dumneavoastră de predare, nu procentul. Pentru profesorii din gimnaziu, liceu și postliceal norma este 20 de ore pe săptămână până la începutul anului școlar 2029-2030, potrivit articolului LVIII din Legea nr. 141/2025, nu 18 cât scrie în Legea nr. 198/2023. Toate calculele pornesc de acolo.
- Recitiți numărătoarea copiilor de la 1 septembrie 2026. Ea decide dacă sunteți la 40%, 35% sau 30%, iar articolul 1 alineatul (6) o îngheață pentru tot anul școlar. Dacă unitatea a pierdut sau a primit copii după 1 septembrie, cifra veche rămâne valabilă până anul viitor.
- Dacă unitatea bifează simultan o condiție de la alineatul (2) și una de la alineatul (3) ale articolului 3, cereți în scris inspectoratului să vă comunice procentul aplicabil, ca să aveți un document. Actul nu spune care dintre cele două trepte câștigă.
- Comparați decizia de încadrare emisă în august sau la început de septembrie cu grila nouă. Dacă numărul de ore diferă, cereți refacerea ei, pentru că articolul 10 alineatul (2) permite ministerului să ceară revocarea actelor emise fără respectarea normelor.
- Nu acceptați ore peste obligația stabilită cu ideea că vor fi plătite cu ora. Articolul 6 alineatul (2) le declară expres neremunerate atât timp cât rămân sub norma întreagă.
- Dacă predați în regim de plată cu ora la o altă școală, verificați dacă vă încadrați în excepția de la articolul 7 alineatul (2). Cele cinci condiții sunt cumulative, iar aprobarea trebuie să existe ca hotărâre motivată a consiliului de administrație al inspectoratului, nu ca simplă acceptare tacită.
- Directorii de grădiniță și de școală primară care predau ei înșiși la grupă sau la clasă ar trebui să ceară inspectoratului baza de calcul în ore, în scris, înainte de a semna încadrarea. Norma lor este definită de lege ca post, iar procentul nu se poate aplica direct.
Întrebări frecvente
Câte ore predă un director de școală de la 15 septembrie 2026?
De ce apar procente și nu ore, ca înainte?
Ce se întâmplă cu încadrările făcute în septembrie, după ordinul vechi?
Directorul care predă mai puțin pierde din salariu?
Pot preda mai mult, dacă vreau?
Un director degrevat poate lua ore plătite la altă școală?
Cine acoperă orele pe care directorul nu le mai predă?
Ce se schimbă la inspectorate?
Ce se întâmplă după reorganizarea inspectoratelor școlare?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Articolul 3 din anexă, alineatele (2) și (3). Ambele sunt redactate ca excepții de la alineatul (1), nu una de la cealaltă, și fiecare se aplică dacă unitatea îndeplinește „cel puțin una” dintre condițiile enumerate. Condițiile se pot îndeplini simultan, pentru că se referă la populații diferite. O unitate cu 900 de copii dintre care 550 de preșcolari intră deopotrivă sub alineatul (2) litera a), 750 până la 999 de copii, și sub alineatul (3) litera b), cel puțin 500 de preșcolari. La fel, o unitate cu 1.200 de copii dintre care 450 de preșcolari intră sub alineatul (3) litera a) și sub alineatul (2) litera b). Textul nu stabilește care treaptă prevalează, deci pentru aceeași unitate se pot susține două procente, 35% și 30%, adică 7 sau 6 ore pe săptămână la o normă de 20 de ore. Ordinul abrogat rezolva situația prin construcție: articolul 2 alineatul (3) din Ordinul nr. 4.690/2026 se aplica numai unităților care îndeplineau deja o condiție de la alineatul (2) și, în plus, una dintre cele proprii.
- Articolul 1 alineatele (4) și (5) și articolul 3 din anexă, raportate la art. 207 alin. (4) din Legea nr. 198/2023. Toate obligațiile de predare sunt exprimate ca procent dintr-o normă, iar alineatul (5) închide calculul rotunjind „fracțiunile de oră” în minus, deci presupune că norma este un număr de ore. La literele a), b) și c) ale art. 207 alin. (4), norma educatoarelor, a profesorilor pentru educație timpurie și a învățătorilor nu este un număr de ore, ci un post pentru fiecare grupă sau clasă; la fel o definește și art. LVIII lit. a) din Legea nr. 141/2025. Ordinul citează din art. LVIII numai literele b), d) și f), adică exact pe cele exprimate în ore, dar articolul 3 alineatul (2) literele b) și c) și alineatul (3) literele b) și c) se referă expres la unități cu preșcolari și antepreșcolari, deci actul se aplică și directorilor de grădiniță. Pentru un asemenea director, care este educatoare sau profesor pentru educație timpurie, textul nu indică nicio mărime din care se pot lua 40%, iar rezultatul nu se poate exprima în ore.
Analiza redacției
Problema pe care ordinul o rezolvă este reală și veche. Un director de școală mică din mediul rural conducea o instituție cu buget, personal, achiziții, autorizații și rapoarte și, în paralel, preda o normă întreagă, adică tot atâtea ore cât un profesor care nu conduce nimic. Vechiul ordin, cel din 27 august, lăsase situația neatinsă: sub 100 de copii, degrevare zero. Noul act o rezolvă dintr-o singură mișcare, coborând obligația la 8 ore. Aceea este schimbarea care contează cu adevărat în act, deși nu e anunțată nicăieri ca atare, fiindcă noul text nu spune ce înlocuiește, ci doar abrogă.
Prima observație care nu se vede citind ordinul de la cap la coadă este că trecerea de la ore la procente a mutat o variabilă dintr-un loc în altul. În sistemul vechi, cât preda un director depindea de școala lui: mărime, structuri arondate, internat, niveluri de școlarizare. În sistemul nou depinde, în bună parte, de ce predă directorul. Doi oameni care conduc două licee tehnologice identice, cu 600 de elevi fiecare, ajung la 8 și respectiv 10 ore pe săptămână dacă unul este profesor de istorie, cu normă de 20 de ore, iar celălalt maistru-instructor, cu normă de 26. Diferența de două ore nu are nicio legătură cu munca de conducere. Rotunjirea în minus accentuează efectul în sens invers pentru cei cu normă mare: 40% din 26 înseamnă 10,4 ore, care devin 10, adică 38,5% real, în timp ce profesorul de istorie predă exact 40%. Cu cât norma e mai mare, cu atât procentul efectiv e mai mic, dar numărul absolut de ore e mai mare.
A doua observație iese din compararea celor două ordine, poziție cu poziție. Nicio categorie nu predă mai mult decât înainte. Toate predau mai puțin, iar diferențele merg de la două ore, la inspectorii de la îndrumare și control, până la douăsprezece, la directorii de școli mici. Într-un an în care aceeași administrație a urcat norma profesorului obișnuit de la 18 la 20 de ore prin Legea nr. 141/2025, direcția pentru personalul de conducere este exact opusă. Nu este neapărat o inconsecvență, pentru că munca de conducere chiar consumă timp, dar este o alegere de politică publică pe care actul nu o explică nicăieri și pe care referatul de aprobare, nepublicat, ar fi trebuit să o justifice. Costul se vede doar în negativ: orele eliberate rămân în încadrare, trebuie predate de altcineva și, potrivit articolului 10 alineatul (1), trebuie acoperite din bugetul deja aprobat.
A treia observație privește calendarul, iar acolo lucrurile chiar nu se leagă. Articolul 10 alineatul (2) din Legea nr. 198/2023 spune că orice modificare a legii intră în vigoare din prima zi a anului școlar următor. Parlamentul a derogat expres de la această regulă în articolul IV al Legii nr. 182/2026, tocmai ca plafoanele să prindă anul școlar 2026-2027, și a obținut intrarea în vigoare pe 31 august, cu o săptămână înainte de începerea cursurilor. Ministrul a semnat ordinul de aplicare în aceeași zi, 31 august. Apoi textul a stat 15 zile până a ajuns în Monitorul Oficial, unde a apărut pe 15 septembrie, la opt zile după ce copiii intraseră în clase pe 7 septembrie. Graba din Parlament a fost anulată de un interval administrativ. În aceste opt zile, școlile au aplicat ordinul din 27 august, singurul în vigoare, iar încadrările făcute atunci nu mai corespund grilei de acum. Actul nu are nicio dispoziție tranzitorie, dar are, la articolul 10 alineatul (2), o pârghie prin care ministerul poate cere revocarea actelor emise fără respectarea normelor. Textul nu distinge după data emiterii.
A patra observație este despre termene, și e cea care arată cel mai clar raportul de forțe. Școlile și inspectoratele trebuie să aplice grila din prima zi, 15 septembrie. Ministerul nu își fixează niciun termen pentru nimic: procedura privind activitățile echivalente, fără de care oamenii de la articolul 8 nu știu ce au de făcut, se aprobă de secretarul de stat, fără dată; ordinul cu lista nominală a celor 90 de sindicaliști degrevați și cu procentul fiecăruia, de la articolul 9 alineatul (7), nu are dată; iar articolul 11, care schimbă denumirile instituțiilor, se leagă de „data reorganizării inspectoratelor școlare”, un eveniment fără termen în acest act. Rapoartele sunt cerute lunar de la sindicaliștii degrevați și semestrial de la președinții de federație, dar ministerul nu se obligă să publice nimic despre cum sunt folosite cele 90 de norme, care înseamnă până la 1.800 de ore de predare pe săptămână.
În fine, un detaliu de tehnică legislativă care nu are consecință juridică, dar arată cum a fost făcut actul. Articolul 1 alineatul (6) îngheață la 1 septembrie „numărul de formațiuni de studiu, de elevi, preșcolari și antepreșcolari, precum și celelalte elemente utilizate la stabilirea obligației de predare”. Numărul de formațiuni de studiu nu este folosit nicăieri în noile norme: articolul 3 lucrează exclusiv cu numărul de copii. Criteriul acela venea din ordinul abrogat, unde chiar decidea încadrarea. A rămas în text ca urmă a versiunii precedente.
Ce ar trebui schimbat
- Rescrierea articolului 3 alineatul (3) ca excepție de la alineatele (1) și (2), sau introducerea unei reguli de prevalență. Efect: unitatea care bifează simultan o condiție de la fiecare alineat primește un singur procent, nu două, iar inspectoratul nu mai decide din oficiu dacă directorul predă 6 sau 7 ore pe săptămână.
- Stabilirea explicită a bazei de calcul pentru funcțiile didactice a căror normă este definită ca post, nu ca ore: educatoare, profesori pentru educație timpurie, învățători și profesori pentru învățământul primar. Efect: directorii de grădiniță și de școală primară pot afla din act câte ore au de predat, în loc să depindă de o interpretare locală a ceea ce înseamnă 40% dintr-un post.
- Adăugarea unei dispoziții tranzitorii despre încadrările întocmite între 27 august și 15 septembrie 2026, sub ordinul abrogat. Efect: școlile știu dacă refac deciziile de la data publicării ori de la începutul anului școlar, iar articolul 10 alineatul (2) nu mai poate fi citit ca temei pentru revocarea unor acte care erau legale când au fost emise.
- Fixarea unui termen pentru procedura secretarului de stat de la articolul 8 și pentru ordinul cu lista sindicaliștilor degrevați de la articolul 9 alineatul (7). Efect: obligațiile pe care ministerul le impune școlilor de la prima zi sunt însoțite de termene pentru propriile lui instrumente, iar personalul care nu poate constitui obligația de predare nu rămâne fără reguli aplicabile.
- Reintroducerea unui criteriu de complexitate alături de numărul de copii, de tipul structurilor arondate sau al numărului de niveluri de școlarizare. Efect: directorul care administrează cinci corpuri de clădire nu mai este tratat identic cu cel care are o singură clădire și același număr de elevi, așa cum se întâmpla și în ordinul din 2026 pe care acesta îl abrogă.
- Numirea expresă a centrelor de excelență la articolul 4, alături de palate, cluburi și centrele județene de resurse și asistență educațională. Efect: încadrarea lor nu mai depinde de trimiterea la articolul 51 din Legea nr. 198/2023, iar directorii acestor centre, numiți expres în ordinul abrogat, își găsesc categoria în textul care li se aplică.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 778 din 15 septembrie 2026 16 pagini PDF, 115 KB actul începe la pagina 14
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.519 din 31 august 2026 privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea degrevării de normă didactică și a obligației de predare a personalului didactic de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar
EMITENT: Ministerul Educației și Cercetării
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 778 din 15 septembrie 2026
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII O R D I N privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea degrevării de normă didactică și a obligației de predare a personalului didactic de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar Având în vedere: — prevederile art. 115 alin. (2), art. 207 alin. (4) și ale art. 208 alin. (11), (111) și (112) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare; — prevederile art. LVIII lit. b), d) și f) din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare; — Referatul de aprobare nr. 3.250/DGMCDRSIP din 31.08.2026, în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă Normele metodologice pentru stabilirea degrevării de normă didactică și a obligației de predare a personalului didactic de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.690/2026 pentru aprobarea Normelor metodologice privind degrevarea de normă didactică de predare și stabilirea obligației de predare a personalului didactic de predare care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control în învățământul preuniversitar de stat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 27 august 2026, se abrogă.
Art. 3. — Direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, inspectoratele școlare județene/ Inspectoratul Școlar al Municipiului București, unitățile de învățământ preuniversitar de stat, unitățile de educație extrașcolară, casele corpului didactic, centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian București, 31 august 2026. Nr. 5.519.
ANEXĂ N O R M E M E T O D O L O G I C E pentru stabilirea degrevării de normă didactică și a obligației de predare a personalului didactic de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar
Art. 1. — (1) Personalul didactic de conducere, de îndrumare și control poate fi degrevat total sau parțial de norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/preșcolarilor și a elevilor la clasă, denumită în continuare normă didactică de predare, pe baza prezentelor norme metodologice. Prezentele norme metodologice reglementează criteriile, condițiile și procedura privind degrevarea totală sau parțială de norma didactică de predare și stabilirea obligației de predare pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar de stat.
(2) În sensul prezentelor norme metodologice, prin degrevare se înțelege exceptarea totală sau parțială a personalului prevăzut la alin. (1) de la efectuarea normei didactice de predare prevăzute la art. 207 alin. (4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. LVIII lit. b), d) și f) din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Obligația de predare se stabilește prin raportare la norma didactică de predare aferentă funcției didactice de predare ocupate de persoana în cauză la data numirii în funcție, potrivit studiilor, specializării și gradului didactic deținute.
(4) În cazul personalului didactic de conducere, de îndrumare și control degrevat parțial, obligația de predare nu poate depăși:
a) 40% din norma didactică de predare prevăzută la art. 207 alin. (4) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. LVIII lit. b), d) și f) din Legea nr. 141/2025, cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul didactic de conducere din unitățile și instituțiile de învățământ, precum și pentru personalul didactic de îndrumare și control;
b) 30% din norma didactică de predare prevăzută la art. 207 alin. (4) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. LVIII lit. b), d) și f) din Legea nr. 141/2025, cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul didactic care ocupă funcții de conducere în cadrul inspectoratelor școlare.
(5) Fracțiunile de oră rezultate din aplicarea procentelor prevăzute în prezentele norme metodologice se rotunjesc în minus până la ora întreagă.
(6) Numărul de formațiuni de studiu, de elevi, preșcolari și antepreșcolari, precum și celelalte elemente utilizate la stabilirea obligației de predare sunt cele existente la data de 1 septembrie a fiecărui an școlar.
(7) Modificările intervenite în structura unității de învățământ după data prevăzută la alin. (6) produc efecte asupra obligației de predare începând cu anul școlar următor, cu excepția reorganizării unității prin act administrativ cu caracter obligatoriu.
Art. 2. — (1) Obligația de predare se efectuează în specializarea sau specializările dobândite prin studii, în conformitate cu Centralizatorul privind disciplinele din învățământul preuniversitar.
(2) Orele aferente obligației de predare se includ în documentele de încadrare și în statele de personal ale unității de învățământ în care persoana este titulară sau ale unei alte unități de învățământ, în condițiile legii.
Art. 3. — (1) În condițiile prevăzute la art. 1, pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și control, directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat efectuează 40% din norma didactică de predare.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat efectuează 35% din norma didactică de predare, dacă unitatea de învățământ îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:
a) are între 750 și 999 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari;
b) are între 400 și 499 de preșcolari și/sau antepreșcolari;
c) are între 300 și 399 de antepreșcolari;
d) are între 100 și 199 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat efectuează 30% din norma didactică de predare, dacă unitatea de învățământ îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:
a) are cel puțin 1.000 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari;
b) are cel puțin 500 de preșcolari și/sau antepreșcolari;
c) are cel puțin 400 de antepreșcolari;
d) are cel puțin 200 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.
(4) Directorii adjuncți ai unităților de învățământ preuniversitar de stat efectuează 40% din norma didactică de predare, în condițiile prevăzute la art. 1.
Art. 4. — (1) În condițiile prevăzute la art. 1, pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și control, directorii și directorii adjuncți ai unităților de educație extrașcolară, ai centrelor județene de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională efectuează 40% din norma didactică de predare.
(2) Directorii caselor corpului didactic și ai centrelor de formare pentru minorități efectuează 30% din norma didactică de predare, în condițiile prevăzute la art. 1.
Art. 5. — În condițiile prevăzute la art. 1, pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și control:
1. inspectorul școlar general beneficiază de degrevare totală de norma didactică de predare;
2. inspectorii școlari generali adjuncți efectuează 20% din norma didactică de predare;
3. personalul care ocupă funcții de îndrumare și control în inspectoratele școlare efectuează 30% din norma didactică de predare.
Art. 6. — (1) Personalul didactic care ocupă funcții de conducere, de îndrumare și control poate solicita, în scris, efectuarea unei obligații de predare mai mari sau a normei didactice de predare integrale, în specializarea ori specializările dobândite prin studii.
(2) Orele efectuate peste obligația stabilită potrivit prezentelor norme metodologice, dar în limita normei didactice de predare integrale, nu sunt remunerate în regim de plata cu ora.
Art. 7. — (1) Personalul didactic degrevat total sau parțial nu poate desfășura activități didactice de predare remunerate prin plata cu ora sau cumul.
(2) Prin excepție, consiliul de administrație al inspectoratului școlar poate aproba activități în regim de plată cu ora în unități de învățământ situate în zone izolate geografic și lingvistic, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) postul sau orele au fost declarate vacante și au fost oferite în etapele de mobilitate a personalului didactic de predare prevăzute de metodologia-cadru în vigoare;
b) nu există personal didactic calificat disponibil;
c) persoana în cauză deține specializarea corespunzătoare;
d) activitatea nu afectează exercitarea atribuțiilor funcției de conducere sau de îndrumare și control;
e) aprobarea se acordă pentru o perioadă determinată, până cel târziu la finalizarea cursurilor anului școlar.
(3) Aprobarea prevăzută la alin. (2) se acordă prin hotărâre motivată, pe baza solicitării unității de învățământ și a unei analize privind deficitul de personal calificat.
Art. 8. — (1) În situația în care studiile persoanei nu permit constituirea obligației de predare în condiții legale, aceasta desfășoară activități echivalente stabilite prin procedură aprobată de secretarul de stat care coordonează învățământul preuniversitar în cadrul Ministerului Educației și Cercetării.
(2) Activitățile echivalente constau în următoarele activități, fără a se limita la acestea:
a) activități de învățare remedială săptămânală pentru preșcolari sau elevi;
b) activități de pregătire a preșcolarilor sau elevilor pentru obținerea performanței educaționale;
c) asistențe la ore și activități de inspecție școlară în alte unități școlare, la solicitarea inspectoratului școlar sau a Ministerului Educației și Cercetării;
d) mentorat și sprijin metodic pentru cadre didactice din alte unități școlare, la solicitarea inspectoratului școlar sau a Ministerului Educației și Cercetării;
e) elaborarea și implementarea unor resurse educaționale, la solicitarea inspectoratului școlar sau a Ministerului Educației și Cercetării;
f) implicarea în programe sau proiecte educaționale derulate la nivel județean, regional sau național, la solicitarea inspectoratului școlar sau a Ministerului Educației și Cercetării;
g) implicarea în activități privind prevenirea abandonului școlar la nivel județean sau național, la solicitarea inspectoratului școlar sau a Ministerului Educației și Cercetării;
h) implicarea în activități de consiliere și orientare școlară la nivel județean sau național, la solicitarea inspectoratului școlar sau a Ministerului Educației și Cercetării.
(3) Activitățile echivalente nu pot fi utilizate pentru înlocuirea obligației de predare atunci când există ore vacante sau rezervate corespunzătoare specializării dobândite prin studii de persoana în cauză.
Art. 9. — (1) În vederea participării la procesul de monitorizare și evaluare a calității sistemului de învățământ, federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar desemnează persoanele care beneficiază de degrevare parțială sau totală, în limita a maximum 90 de norme/posturi didactice la nivel național.
(2) Atribuțiile persoanelor prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
a) participarea în grupuri de lucru pentru elaborarea proiectelor de acte normative și/sau administrative cu caracter normativ în domeniul învățământului preuniversitar;
b) participarea la activități de monitorizare privind activitățile de mobilitate a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar;
c) participarea la activități de monitorizare privind organizarea și desfășurarea concursurilor de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învățământul preuniversitar;
d) participarea la activități de monitorizare privind organizarea și desfășurarea concursurilor de acordare a gradației de merit în învățământul preuniversitar;
e) participarea la activități de monitorizare privind organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere din instituțiile sau din unitățile de învățământ preuniversitar;
f) participarea în calitate de observatori în consiliile de administrație ale unităților de învățământ, ale unităților de educație extrașcolară și ale inspectoratelor școlare;
g) participarea în comisii de dialog social, comisii paritare, comisii tehnice, la nivel local, județean, regional sau național;
h) participarea la negocierea contractului colectiv de muncă, la toate nivelurile;
i) participarea în comitetele locale de dezvoltare a parteneriatului social;
j) participarea la lucrările comisiilor de cercetare a presupuselor abateri disciplinare săvârșite de salariații membri de sindicat din unitățile de învățământ preuniversitar;
k) participarea la ședințele/instruirile cu personalul didactic de conducere, de îndrumare și control, personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar sau personalul administrativ din învățământul preuniversitar;
l) participarea, cu statut de observator, la activitățile de evaluare externă, în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a unităților de învățământ preuniversitar.
(3) Activitățile prevăzute la alin. (2) nu conferă atribuții de inspecție, control administrativ, dispoziție sau sancționare și nu pot interfera cu exercitarea competențelor legale ale Ministerului Educației și Cercetării, ale inspectoratelor școlare ori ale unităților de învățământ.
(4) Persoanele prevăzute la alin. (1), care beneficiază de degrevare, pot desfășura una sau mai multe din activitățile prevăzute la alin. (2), iar, în vederea verificării și monitorizării modului de îndeplinire a acestor activități, au obligația de a depune lunar un raport de activitate la organizația sindicală ai cărei membri sunt, afiliată la una dintre federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.
(5) Președinții federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar depun semestrial, la Unitatea de Politici Publice „România Educată” din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, rapoarte de monitorizare care să exprime, la nivel național, modul de îndeplinire a atribuțiilor prevăzute la alin. (2).
(6) Semestrial, președinții organizațiilor sindicale existente la nivelul județului/municipiului București, prevăzute la alin. (5), depun la inspectoratele școlare un raport de monitorizare care să exprime, la nivel județean/al municipiului București, modul de îndeplinire a atribuțiilor prevăzute la alin. (2).
(7) Lista nominală a persoanelor prevăzute la alin. (1) și procentul degrevării de normă didactică de predare pentru fiecare persoană se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării.
Art. 10. — (1) Inspectoratele școlare monitorizează aplicarea prezentelor norme metodologice, cu încadrarea în bugetul aprobat instituțiilor/unităților de învățământ preuniversitar de stat.
(2) Ministerul Educației și Cercetării poate dispune verificarea modului de stabilire a obligațiilor de predare și poate solicita revocarea actelor emise cu nerespectarea prezentelor norme metodologice.
Art. 11. — Începând cu data reorganizării inspectoratelor școlare și a caselor corpului didactic:
a) sintagma „inspectoratul școlar județean/Inspectoratul Școlar al Municipiului București” se va citi „direcția județeană de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar”;
b) sintagma „inspector școlar general” se va citi „director general al direcției județene de învățământ preuniversitar/ director general al Direcției Municipiului București de Învățământ Preuniversitar”;
c) sintagma „inspector școlar general adjunct” se va citi „director general adjunct”;
d) sintagma „casă a corpului didactic” se va citi „centru pentru cariera didactică”.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.