Un an fără plăți pentru retrocedări: Parlamentul aprobă ordonanța care le-a oprit

Ordonanța care a oprit pentru un an întreg plata despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv de regimul comunist primește acum girul Parlamentului. Legea nr. 148/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 588 din 20 iulie 2026, aprobă Ordonanța Guvernului nr. 10/2025 fără nicio modificare. Ordonanța atinsese unsprezece acte normative deodată, între care și ordonanța privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Ordonanța aprobată a fost adoptată în temeiul legii de abilitare a Guvernului, Legea nr. 332/2024, și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 februarie 2025. Titlul ei, „pentru modificarea și completarea unor acte normative”, ascunde un pachet eterogen de măsuri de disciplină bugetară.

Legea de aprobare nu adaugă nimic. Are un singur articol, prin care se aprobă ordonanța, și menționează expres temeiul abilitării: articolul 1 punctele I.3 și I.4 din Legea nr. 332/2024.

Efectele pe care le produce

Primul efect, cel mai vizibil pentru cetățean, este confirmarea suspendării plăților pentru retrocedări. Articolul V al ordonanței a oprit, în anul 2025, emiterea de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a titlurilor de plată acordate în baza Legii nr. 165/2013, a Legii nr. 164/2014, a Legii nr. 9/1998 și a Legii nr. 290/2003. Suspendarea a acoperit atât despăgubirile pentru imobilele preluate abuziv de regimul comunist, cât și compensațiile pentru bunurile rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța sau trecute în proprietatea statului bulgar după Tratatul de la Craiova.

Trebuie spus limpede: măsura a fost limitată la anul 2025. Aprobarea de acum nu o prelungește și nu o repune în vigoare. Ea confirmă că oprirea a fost legală în perioada în care s-a aplicat.

Al doilea efect privește raportarea financiară a instituțiilor publice. Articolul I a adăugat la Legea contabilității nr. 82/1991 un termen fix: formularele individuale se transmit în Sistemul național de raportare până la data de 20 inclusiv a lunii următoare, pentru raportările lunare și trimestriale, și până la data de 30 inclusiv, pentru raportările anuale privind încheierea exercițiului financiar. Regula se aplică ordonatorilor terțiari, secundari și principali de credite.

Al treilea efect este cel mai tehnic, dar cu consecințe grele în practică. Ordonanța a rescris mai multe articole din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013, care guvernează sistemul de control al angajamentelor. Fiecare angajament legal primește un cod unic, valabil pe toată durata lui, iar înregistrarea se face înainte de semnare. Ordonatorii ierarhic superiori preiau raportarea pentru instituțiile din subordine care nu își pot îndeplini obligațiile, iar sancțiunile li se aplică și lor. Cine nu raportează pierde accesul la funcționalitățile sistemului privind înregistrarea angajamentelor și efectuarea plăților prin Trezoreria Statului.

Al patrulea efect ține de finanțele publice locale. Articolul 42 din Legea nr. 273/2006 a fost abrogat, iar în 2025 autoritățile deliberative locale au putut folosi excedentul anilor precedenți, rămas nerepartizat, și pentru rambursarea împrumuturilor contractate. Tot atunci, până la 3 martie 2025, unitățile administrativ-teritoriale au putut depune la Ministerul Finanțelor documentația pentru garantarea împrumuturilor luate de operatorii de termoficare, pentru combustibilul necesar sezonului rece.

Al cincilea efect privește Direcția Națională Anticorupție. Procurorul-șef al instituției devine ordonator secundar de credite, fondurile direcției sunt evidențiate distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar anual se constituie un depozit de cel puțin 2 milioane de lei pentru infracțiuni flagrante de corupție și un fond special de 3 milioane de lei pentru cheltuieli operative.

Al șaselea efect atinge întreprinderile publice. Când autoritatea publică tutelară este alta decât instituția care exercită calitatea de acționar în numele statului, calitatea de autoritate tutelară revine celei care coordonează sau are în subordine întreprinderea. Iar Autoritatea pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice se finanțează integral din venituri proprii, cu buget aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Al șaptelea efect vizează comitetele de audit ale entităților de interes public. Cel puțin un membru trebuie să fie auditor financiar autorizat și înregistrat în Registrul public electronic din România, dintr-un alt stat membru, din Spațiul Economic European sau din Elveția, ori să aibă cel puțin trei ani de experiență în audit statutar, dovedită cu documente. Termenul de conformare a fost 30 septembrie 2025.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Față de textul ordonanței, nimic. Legea o aprobă în forma publicată în februarie 2025.

Față de regimul anterior ordonanței, schimbările de fond au fost cele de mai sus. Cea mai importantă, pentru persoane fizice, a fost oprirea temporară a plăților de retrocedare. Până atunci, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților emitea titlurile de plată în ordinea și în condițiile stabilite de Legea nr. 165/2013.

La raportarea financiară, până la ordonanță termenele nu erau fixate în Legea contabilității, ci în norme și proceduri. Trecerea lor în lege le-a dat forță și le-a legat de sancțiunile din sistemul de control al angajamentelor.

La Direcția Națională Anticorupție, schimbarea de statut, de la o formulă anterioară la cea de ordonator secundar de credite, cu fonduri evidențiate distinct, a fost o clarificare de arhitectură bugetară, nu o creștere de buget în sine.

Ce nu se schimbă prin aprobare este calendarul. Măsurile temporare din ordonanță, cele marcate cu „în anul 2025”, s-au epuizat. Legea de aprobare nu le reactivează.

Avantaje și dezavantaje

Sfaturi utile

Întrebări frecvente