Clinicile și cabinetele private nu datorau impozit pe clădiri: ÎCCJ a dat interpretarea obligatorie

Un cabinet stomatologic dintr-o comună din Neamț a primit decizie de impunere pentru clădirea în care lucra, deși legea scutea de impozit clădirile unităților sanitare private. Instanțele din țară se împărțiseră în două tabere, iar Înalta Curte tocmai a pus capăt disputei. Decizia nr. 67 din 4 mai 2026 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial nr. 580 din 15 iulie 2026, spune că activitatea medicală nu este acea „activitate economică” pentru care legea cerea totuși plata impozitului. Miza este concretă pentru orice proprietar de spațiu medical care a plătit deja, iar felul în care fiscul calculează impozitul pe clădiri devine, în acest caz, o problemă de interpretare, nu de aritmetică.

Textul care a produs conflictul este articolul 456 alineatul (1) litera h) din Codul fiscal. El scutea de impozit „clădirile unităților sanitare publice și private, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice”. Problema vine din a doua parte a frazei: o clinică privată trăiește din bani încasați pe servicii medicale, deci, citită literal, orice încăpere a ei este folosită pentru o activitate economică. Rezultatul ar fi fost o scutire care nu se aplică niciodată nimănui.

Scutirea pentru unitățile sanitare private nu a existat dintotdeauna. Până în 2020, legea acoperea doar clădirile unităților sanitare publice. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1186 din 9 decembrie 2022, a adăugat și sectorul privat, iar de la acel moment a început și confuzia pe care Înalta Curte o rezolvă acum.

Efectele pe care le produce

Primul efect este că interpretarea devine obligatorie pentru instanțe. Potrivit articolului 521 alineatul (3) din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată unei chestiuni de drept se impune tuturor judecătorilor de la data publicării în Monitorul Oficial. Un dosar aflat pe rol, în care o primărie susține că o clinică datorează impozit pentru cabinetele de consultații, nu mai poate fi judecat împotriva acestei interpretări.

Al doilea efect privește ce se impozitează efectiv într-o clădire medicală. Înalta Curte a delimitat clar: scutirea cade doar pentru încăperile în care se desfășoară activități economice „de altă natură”, iar exemplele date în decizie sunt alimentația publică, comerțul și prestarea de servicii. Farmacia din holul clinicii, cafeneaua, magazinul de optică sau spațiul închiriat unui terț rămân impozabile. Sala de tratament, cabinetul, laboratorul și rezerva nu.

Al treilea efect este că modul de finanțare nu mai contează. Prima instanță respinsese acțiunea cabinetului tocmai pentru că activitatea „aduce profit” și este plătită de pacienți sau de casa de asigurări. Înalta Curte a spus că raționamentul acesta duce la o normă fără efect, pentru că nicio unitate sanitară privată nu ar mai putea beneficia vreodată de scutire. Argumentul folosit este principiul potrivit căruia o normă se interpretează în sensul în care produce efecte, nu în sensul în care rămâne literă moartă.

Al patrulea efect se vede în dosarele deja pierdute sau încă deschise. Deciziile de impunere emise pentru anii fiscali în care a fost în vigoare forma dată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 pot fi contestate în litigiile aflate în curs, iar instanța este ținută de noua interpretare. Pentru cei care au plătit fără să conteste, calea rămâne cea din Codul de procedură fiscală, cu termenele lui, nu o restituire automată din partea primăriei.

Al cincilea efect este unul de egalitate de tratament. Decizia consfințește motivul pentru care legiuitorul extinsese scutirea în 2022: un spital public și unul privat fac același lucru, iar diferența de impozitare pe clădire nu se justifica prin forma de proprietate. Argumentul apare explicit în jurisprudența citată de Înalta Curte.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până la această decizie, aceeași literă de lege era citită în două feluri de curți de apel diferite. Curțile de apel Brașov, București, Constanța, Iași, Pitești, Ploiești și Timișoara au trimis Înaltei Curți hotărâri din care au rezultat două opinii opuse. Într-una, clinicile private beneficiau de scutire, iar excepția privea doar farmaciile și cantinele. În cealaltă, orice serviciu medical contra cost era activitate economică, deci scutirea nu se aplica practic niciodată. Un cabinet din Iași putea câștiga, unul identic din Ploiești putea pierde.

Al doilea lucru schimbat este chiar cadrul legal, dar nu prin această decizie. Legea nr. 239/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1160 din 15 decembrie 2025 și intrată în vigoare la 1 ianuarie 2026, a rescris articolul 456. Scutirea automată a rămas doar pentru clădirile utilizate de unitățile sanitare publice și pentru cabinetele de medicină de familie, iar textul respectiv a fost renumerotat ca litera f).

Unitățile sanitare private au fost mutate la alineatul (2) litera n), adică în categoria facilităților pe care consiliile locale pot să le acorde, nu trebuie. Noua formulare exclude din scutire „încăperile care sunt folosite pentru activități economice care generează alte venituri decât cele din domeniul sănătății”, adică exact distincția pe care Înalta Curte tocmai a impus-o pentru trecut. Legiuitorul a scris în 2025 ceea ce instanța supremă a trebuit să deducă pentru perioada dinainte.

Practic, o clinică privată are astăzi scutire doar dacă primăria din localitatea ei a adoptat o hotărâre de consiliu local în acest sens, cu respectarea regulilor de ajutor de stat. Două cabinete identice din două orașe vecine pot ajunge la rezultate diferite, dar de data aceasta din voința consiliului local, nu din interpretarea judecătorului.

Avantaje și dezavantaje

Sfaturi utile

Întrebări frecvente