Pe scurt
- Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, contestația unui pensionar care susținea că este discriminat pentru că a ieșit la pensie înainte de 2011, și a confirmat că regula de recalculare din art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 este constituțională.
- Miza este stagiul complet de cotizare folosit la recalculare, adică numărul de ani la care se împarte punctajul. Înalta Curte stabilise în 2018 că se aplică stagiul din legea în vigoare la data recalculării, nu cel din legea de la data pensionării. Un stagiu mai mare înseamnă un punctaj mediu anual mai mic, deci o pensie mai mică.
- Curtea răspunde că data pensionării creează situații juridice diferite, așa că un tratament diferit este justificat, și amintește că art. 169^1 alin. (4) garantează păstrarea pensiei aflate în plată dacă recalcularea ar da un rezultat mai mic. Recalcularea nu poate scădea pensia.
Publicat: M. Of. nr. 609 din 27 iulie 2026
Intră în vigoare: 27 iulie 2026
Pensionarii care au ieșit la pensie înainte de 2011 nu pot cere recalcularea cu stagiul de cotizare mai favorabil apărut ulterior. Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția ridicată de Florin Rusu într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel Cluj și a constatat că art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată de Înalta Curte prin Decizia nr. 69/2018, este constituțional. Este a doua oară în ultimele luni când Curtea confirmă o regulă de calcul contestată de pensionari, după ce a stabilit deja că regulile de calcul ale pensiei militare de stat rămân constituționale. Decizia nr. 126 din 12 februarie 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 609 din 27 iulie 2026.
Ca să se înțeleagă miza, trebuie explicat mecanismul. Pensia se obține împărțind punctajul total acumulat la un număr de ani numit stagiu complet de cotizare. Cu cât acest număr este mai mare, cu atât punctajul mediu anual este mai mic, deci pensia este mai mică. Pentru anumite categorii, legea prevede stagii reduse, tocmai ca pensia să iasă mai mare. Tot din vechea lege venea și reducerea de vârstă pentru zonele cu poluare remanentă, pe care Curtea a refuzat însă să o extindă la pensia pentru limită de vârstă, prin Decizia nr. 699/2025.
Articolul 169^1 din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015 și aplicabil de la 1 ianuarie 2016, a acordat o creștere de punctaj persoanelor care au lucrat în grupa I sau a II-a de muncă, ori în condiții deosebite sau speciale, și care ieșiseră la pensie înainte de 1 ianuarie 2011. Recalcularea s-a făcut din oficiu, fără cerere. Întrebarea care a ajuns în instanță a fost cu ce stagiu complet se face acea recalculare: cel din legea veche, de la data pensionării, sau cel din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data recalculării.
Efectele pe care le produce
Primul efect este procesual. Decizia este definitivă și general obligatorie de la publicare Pe aceeași lege, Curtea a confirmat și că indicele de corecție se acordă o singură dată, la înscrierea inițială la pensie, deci cine a trecut prin pensia anticipată nu îl mai primește la limită de vârstă., deci instanțele care judecă litigii cu același obiect sunt ținute de concluzia Curții, iar aceeași excepție nu mai poate fi ridicată, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.
Al doilea efect privește direct calculul. Rezultatul acestui calcul ajunge la pensionar pe formularul de decizie aprobat de Casa Națională de Pensii Publice, iar din 19 august 2026 formularele sunt noi și poartă sigiliu electronic calificat. Rămâne valabilă interpretarea Înaltei Curți din Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018: sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații” trimite la legea în vigoare la data recalculării, adică la Legea nr. 263/2010. Pensionarul care a ieșit la pensie sub legea veche nu poate cere să i se aplice stagiul din acea lege.
Al treilea efect este cel mai important pentru liniștea pensionarilor și este adesea ignorat în discuția publică: recalcularea nu poate scădea pensia. Curtea reamintește că art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 prevede expres posibilitatea menținerii punctajului mediu anual și a cuantumului aflat în plată sau cuvenit la data recalculării. Cu alte cuvinte, dacă noul calcul iese mai mic, se păstrează cel vechi.
O altă recalculare ajunsă la Curte în septembrie 2026 atârnă de o lege care a trăit douăsprezece luni: reîncadrarea din decembrie 2009 decide pensia calculată azi, iar Curtea Constituțională a confirmat regula.
Al patrulea efect ține de categoria concretă din dosar. Pentru persoanele care au lucrat în zone de expunere la radiații, art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevedea inițial stagii complete de 22 de ani și 6 luni pentru zona I și de 25 de ani și 6 luni pentru zona a II-a. Legea nr. 155/2016 le-a redus la 15 ani, respectiv 17 ani, ceea ce este semnificativ mai avantajos. Beneficiul acelei reduceri a fost extins, la cerere, doar la persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis între 1 ianuarie 2011 și intrarea în vigoare a Legii nr. 155/2016. Cei pensionați înainte de 2011 au rămas în afara ei, iar Curtea confirmă acum că această delimitare este constituțională.
Al cincilea efect este de tehnică juridică. Deși textul analizat a fost abrogat prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, Curtea s-a pronunțat asupra lui pentru că el continuă să producă efecte în cauzele deja pornite, în temeiul Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011. O normă ieșită din vigoare poate fi verificată constituțional atât timp cât de ea depinde soluția într-un proces în curs.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
În drept nu se schimbă nimic. Curtea confirmă o interpretare care se aplica deja din 2018 și pe care o mai validase de cel puțin două ori, prin Decizia nr. 169 din 9 martie 2021 și prin Decizia nr. 104 din 27 februarie 2025. Ce se schimbă este poziția reclamanților: linia de contestare pe motiv de neconstituționalitate se închide.
Argumentul pensionarului avea trei picioare: neretroactivitatea legii, prevăzută de art. 15 alin. (2) din Constituție, egalitatea în drepturi din art. 16 și dreptul la un nivel de trai decent din art. 47. Curtea le-a respins pe toate trei.
Pe egalitate, răspunsul se sprijină pe principiul tempus regit actum: cele două categorii comparate au obținut dreptul la pensie sub reglementări diferite, cu condiții de pensionare diferite, deci nu se află în situații identice. Faptul că la un moment dat li se aplică amândurora același art. 57 alin. (3) nu le face comparabile. Curtea a reținut constant, între altele prin Decizia nr. 76 din 9 februarie 2021, că data pensionării generează situații juridice distincte care justifică un tratament juridic diferențiat.
Pe retroactivitate, Curtea mută discuția pe ceea ce contează practic: legea este retroactivă dacă micșorează pensia deja aflată în plată. Cum art. 169^1 alin. (4) garantează păstrarea cuantumului anterior, schimbarea elementelor de calcul nu afectează dreptul câștigat.
Pe nivelul de trai, Curtea invocă dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili condițiile și criteriile de acordare a pensiei, inclusiv modul de calcul, drept recunoscut de art. 47 alin. (2) din Constituție și afirmat încă din Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006.
Un detaliu din motivare merită reținut separat, pentru că arată că problema a fost totuși rezolvată, dar pentru viitor. Legiuitorul a intervenit prin art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 221/2018, care de la 1 octombrie 2018 acordă atât majorarea de punctaj, cât și folosirea la recalculare a stagiului de cotizare redus prevăzut de legi speciale. Vechiul art. 169^1 dădea doar creșterea de punctaj. Diferența pe care o reclama autorul excepției a fost, așadar, corectată legislativ, dar fără efect retroactiv asupra recalculărilor deja făcute.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Confirmă explicit că recalcularea nu poate scădea pensia aflată în plată, garanție prevăzută de art. 169^1 alin. (4) și adesea necunoscută de beneficiari.
- Închide o linie de litigiu care se judeca în paralel în mai multe instanțe, cu riscul unor soluții contradictorii de la un tribunal la altul.
- Reconfirmă că o normă abrogată poate fi verificată constituțional cât timp de ea depinde soluția într-un proces în curs, ceea ce protejează justițiabilii cu dosare vechi.
- Motivarea pune în evidență că, prin art. 169^2, legiuitorul a acordat totuși ambele beneficii începând din octombrie 2018, deci problema de fond nu a rămas nerezolvată pentru pensionările ulterioare.
Ce rămâne o problemă
- Pentru pensionarii dinainte de 2011 rămâne o diferență reală de tratament față de cei pensionați ulterior, recunoscută în motivare, dar considerată justificată.
- Persoanele care au muncit în zone de expunere la radiații și au ieșit la pensie înainte de 2011 rămân cu stagii complete de 22 de ani și 6 luni sau 25 de ani și 6 luni, față de 15 și 17 ani pentru cei intrați ulterior în sistem.
- Corectarea adusă de art. 169^2 produce efecte doar de la 1 octombrie 2018, deci nu repară situația recalculărilor făcute din oficiu în 2016 și 2017.
- Decizia nu tranșează situația celor care au trecut între timp sub Legea nr. 360/2023, unde arhitectura de calcul este alta, ceea ce lasă loc unor litigii noi pe alte temeiuri.
Sfaturi utile
- Dacă aveți un proces în curs întemeiat exclusiv pe neconstituționalitatea acestui text, cereți avocatului să reevalueze temeiul: decizia este obligatorie pentru instanță, iar aceeași excepție nu mai poate fi ridicată.
- Verificați în decizia de pensie ce stagiu complet de cotizare v-a fost aplicat efectiv. Este trecut distinct și este numărul care, împărțind punctajul total, determină punctajul mediu anual.
- Dacă ați ieșit la pensie înainte de 1 ianuarie 2011 și ați lucrat în grupa I sau a II-a de muncă, verificați dacă ați primit recalcularea din oficiu prevăzută de art. 169^1. Ea nu se cerea, se aplica automat, dar merită confirmată în dosarul de la casa de pensii.
- Nu confundați majorarea de punctaj cu stagiul redus. Sunt două beneficii distincte, iar art. 169^1 îl acorda doar pe primul. Al doilea a venit prin art. 169^2, din octombrie 2018.
- Dacă recalcularea v-a dat un rezultat mai mic decât pensia aflată în plată, cereți casei de pensii confirmarea scrisă că s-a păstrat cuantumul anterior, conform art. 169^1 alin. (4). Este un drept, nu o favoare.
- Păstrați adeverințele de grupă de muncă și decizia inițială de pensionare. Ele sunt documentele pe baza cărora se stabilesc atât încadrarea, cât și stagiul aplicabil, iar reconstituirea lor ulterioară este dificilă.
Întrebări frecvente
Ce a decis, concret, Curtea Constituțională?
Îmi poate scădea pensia în urma unei recalculări?
De ce contează atât de mult stagiul complet de cotizare?
Care este diferența dintre art. 169^1 și art. 169^2?
Textul nu era abrogat? Cum s-a mai pronunțat Curtea asupra lui?
De când produce efecte decizia?
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 609 din 27 iulie 2026 32 de pagini PDF, 176 KB actul începe la pagina 5
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
DECIZIA nr. 126 din 12 februarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
EMITENT: Curtea Constituțională a României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 27 iulie 2026
Elena-Simina Tănăsescu — președinte Asztalos Csaba-Ferenc — judecător Mihai Busuioc — judecător Mihaela Ciochină — judecător Cristian Deliorga — judecător Dacian-Cosmin Dragoș — judecător Dimitrie-Bogdan Licu — judecător Laura-Iuliana Scântei — judecător Cristian-Lucian Dumitra — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Florin Rusu în Dosarul nr. 846/117/2019 al Curții de Apel Cluj — Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.786D/2021.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 660 din 3 decembrie 2024.
C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4. Prin Încheierea din 31 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 846/117/2019, Curtea de Apel Cluj — Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Florin Rusu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de recalculare a pensiei.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate generează o situație discriminatorie pentru o întreagă categorie de pensionari — cei care au lucrat în zonele I și II de expunere la radiații și s-au pensionat anterior anului 2011 —, în raport cu alți pensionari care și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și II de muncă, respectiv în condiții deosebite sau speciale, ceea ce contravine principiului egalității în drepturi.
6. Mai susține că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 155/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, stagiul complet de cotizare de 25,5 ani nu se mai aplică nici persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-20 iulie 2016, întrucât acestea pot beneficia la cerere de stagiul complet de cotizare redus de 17 ani, conform art. II din legea anterior menționată; prin urmare, persoanele aflate în situații similare cu autorul excepției de neconstituționalitate beneficiază de un stagiu complet de cotizare de 17 ani, indiferent dacă drepturile lor de pensie s-au deschis în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ori a Legii nr. 263/2010.
7. Apreciază că prevederile Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice au ca scop declarativ luarea măsurilor prevăzute de art. 47 alin. (1) din Constituție, însă aceste măsuri luate de stat prin adoptarea de acte normative cu un anumit scop declarativ, care rămân în fond iluzorii, reprezintă, din contră, o încălcare a prevederilor art. 47 alin. (1) din Legea fundamentală.
8. De asemenea, susține că interpretarea dată de instanța supremă prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 conduce la retroactivitatea prevederilor art. 57 alin. (3) din aceeași lege, forma în vigoare la 1 ianuarie 2016, în ceea ce privește durata stagiului complet de cotizare aplicabil persoanelor care au lucrat în zonele I și II de expunere la radiații și s-au pensionat anterior anului 2011, ceea ce contravine prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție.
9. Curtea de Apel Cluj — Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Arată că nu se poate afirma că norma cuprinsă în art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdusă prin Legea nr. 192/2015, și interpretarea dată de instanță normei legale menționate îngrădesc vreun drept legal al autorului excepției. Această reglementare reprezintă o opțiune a legiuitorului, iar interpretarea acesteia într-o altă modalitate decât cea dorită de autorul excepției nu echivalează cu încălcarea prevederilor constituționale.
10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins: „(3) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.”
14. Prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate au fost abrogate prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate, care continuă să își producă efectele în cauza dedusă judecății.
15. Autorul excepției critică aceste dispoziții de lege, așa cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care instanța supremă a stabilit, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații” se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.
16. Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, ale art. 16 — Egalitatea în drepturi și ale art. 47 — Nivelul de trai.
17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că situația discriminatorie pe care o pune în discuție autorul excepției privește persoanele pensionate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 și a căror pensie a fost recalculată potrivit art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu luarea în calcul a unui stagiu de cotizare de 25 de ani și 6 luni prevăzut de art. 57 alin. (3) din aceeași lege, în raport cu persoanele pensionate ulterior intrării în vigoare a acestei legi, întrucât acestea din urmă beneficiază de posibilitatea recalculării pensiei cu luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare mai mic.
18. În jurisprudența sa, Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității acelorași dispoziții legale, criticate în raport cu aceleași prevederi constituționale, cu motivări similare. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 104 din 27 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 31 iulie 2025, și Decizia nr. 169 din 9 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 14 iunie 2021, prin care Curtea a respins excepțiile de neconstituționalitate ca neîntemeiate, în acord cu jurisprudența sa în materie.
19. Curtea Constituțională a reținut că, pentru a beneficia de creșterea punctajelor anuale prevăzută de dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, pensionarii vizați de acestea trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții:
(1) drepturile de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011; (2) au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii; și (3) nu au beneficiat, anterior adoptării art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, de majorarea punctajelor anuale conform actelor normative enumerate în art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 și nici de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiții speciale după data de 1 aprilie 2001 (Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, paragraful 50).
20. Dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, introduse prin Legea nr. 192/2015, dar care au început să își producă efectele începând cu data de 1 ianuarie 2016, fac parte dintr-o succesiune de acte normative prin care legiuitorul a urmărit instituirea unei reglementări cât mai uniforme, dar și cât mai echitabile pentru persoanele care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, au lucrat în grupele superioare de muncă ori care, după intrarea în vigoare a acestei legi, au desfășurat muncă în condiții deosebite sau speciale. În acest sens au fost, spre exemplu, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, Legea nr. 218/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008, ori dispozițiile art. 169 din Legea nr. 263/2010.
21. Ca urmare a intrării în vigoare a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, pensiile persoanelor aflate în ipoteza acestui articol de lege au fost recalculate din oficiu. Curtea a arătat că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, așa cum au fost completate prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017(Decizia nr. 169 din 9 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 14 iunie 2021, paragraful 41).
Prin aceste norme de aplicare s-a dispus ca, la recalcularea pensiilor, conform prevederilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate, corespunzătoare fiecărei situații, respectiv: a) stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 5 la lege; b) stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 56 și 57 din lege; c) stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 58 și 59 din lege.
22. Examinând dinamica legislativă în materie, Curtea a observat că, în redactarea inițială, dispozițiile art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au prevăzut că pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații sau de cel puțin 17 ani în zona a II-a de expunere la radiații, în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. b) din lege, stagiul complet de cotizare este de 22 de ani și 6 luni, în cazul celor care au desfășurat activitate în zona I de expunere la radiații, respectiv de 25 de ani și 6 luni, în cazul celor care au desfășurat activitate în zona a II-a de expunere la radiații. Ulterior, dispozițiile art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au fost modificate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 155/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 20 iulie 2016, fiind prevăzut un stagiu complet de cotizare mai favorabil, respectiv de 15 ani în cazul celor care au desfășurat activitate în zona I de expunere la radiații și de 17 ani în cazul celor care au desfășurat activitate în zona a II-a de expunere la radiații.
Potrivit art. II alin. (1) din Legea nr. 155/2016, de prevederile art. 56 și 57 din Legea nr. 263/2010 beneficiază, la cerere, și persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și data intrării în vigoare a Legii nr. 155/2016.
23. Beneficiul recalculării pensiilor potrivit stagiului complet de cotizare mai favorabil prevăzut de art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu este prevăzut și pentru persoanele care au ieșit la pensie anterior Legii nr. 263/2010, iar prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a confirmat această interpretare, care, în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, creează o discriminare între persoanele pensionate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 în raport cu cele pensionate ulterior acestei date, întrucât acestea din urmă beneficiază de posibilitatea recalculării pensiei cu luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare mai mic.
24. Curtea a răspuns acestor critici prin Decizia nr. 104 din 27 februarie 2025, precitată, prin care a reținut că, deși la calculul pensiei cele două categorii de persoane au fost supuse deopotrivă prevederilor art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, această împrejurare nu semnifică faptul că aceste persoane se află în situații identice. Categoriile de persoane comparate de autorul excepției au obținut dreptul la pensie sub imperiul unor reglementări diferite, care au prevăzut condiții de pensionare diferite, astfel că instituirea unui regim juridic aplicabil diferit este justificată. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut constant în jurisprudența sa — spre exemplu, Decizia nr. 76 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 13 mai 2021, paragraful 21 — că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Astfel, data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situații juridice diferite, care impun și justifică un tratament juridic diferențiat.
25. Cu toate acestea, Curtea a constatat că legiuitorul, deși nu a prevăzut pentru persoanele pensionate anterior Legii nr. 263/2010 beneficiul recalculării pensiei cu luarea în calcul a stagiului de cotizare reglementat de art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, așa cum a fost modificat prin art. I pct. 2 din Legea nr. 155/2016, a intervenit însă prin reglementarea art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, introdus prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie
2018. Așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile art. 169^1 din aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a celui privind folosirea, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără a fi luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010.
26. Prin urmare, legiuitorul a intervenit prin reglementări distincte, în acord cu prevederile constituționale atât ale art. 16, cât și ale art. 47, care consacră dreptul exclusiv al legiuitorului de a reglementa condițiile de calcul al pensiei. În acest sens sunt și cele reținute prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, potrivit cărora, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent și unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferențe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislației anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislația în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri.
Instituirea acestor proceduri intră în competența exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, se bucură de atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor.
27. Cât privește susținerea referitoare la încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, instanța de contencios constituțional constată că autorul excepției este nemulțumit de interpretarea conform căreia la recalcularea pensiei potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se are în vedere stagiul de cotizare prevăzut în legea de la data recalculării, și nu cel de la data deschiderii dreptului la pensie. Curtea apreciază însă că ceea ce este esențial pentru a aprecia dacă legea produce sau nu efecte retroactive este modul în care noile reglementări afectează cuantumul pensiei aflate în plată la data recalculării, respectiv dacă acesta este diminuat în raport cu prevederile legale în vigoare la data stabilirii cuantumului pensiei. Or, pentru astfel de situații, dispozițiile art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 prevăd posibilitatea menținerii punctajului mediu anual și a cuantumului aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării. Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior.
28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia mai sus menționată își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.
29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă
În numele legii
D E C I D E: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Rusu în Dosarul nr. 846/117/2019 al Curții de Apel Cluj — Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Cluj — Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 12 februarie 2026.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent, Cristian-Lucian Dumitra
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.