Pe scurt
- Curtea Constituțională a respins definitiv contestația prin care ANAF cerea desființarea abrogării Legii nr. 12/1990, legea care sancționa activitățile ilicite de producție, comerț și prestări de servicii.
- Cele 11 contravenții din acea lege, amenzile de până la 20.000 de lei și confiscarea automată a mărfii rămân desființate din 5 noiembrie 2020.
- O singură interdicție a supraviețuit: vânzarea de bunuri fără dovada provenienței, mutată în legea protecției consumatorilor, cu amendă de la 2.000 la 20.000 de lei și fără confiscare automată. Legea protecției consumatorilor sub care funcționează ANPC primește și ea, din 4 octombrie 2026, un afiș nou obligatoriu la comisariate și la casele de marcat, cu telefonul unic de sesizare.
Publicat: M. Of. nr. 576 din 14 iulie 2026
Pronunțată: 21 octombrie 2025
Timp de cinci ani, Agenția Națională de Administrare Fiscală a încercat, în treisprezece dosare deschise în toată țara, să convingă Curtea Constituțională că legea care a desființat sancțiunile pentru comerț ilicit a fost adoptată greșit. Decizia nr. 488 din 21 octombrie 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 576 din 14 iulie 2026, închide subiectul: abrogarea rămâne în picioare. Este a doua oară în acest an când Curtea confirmă cadrul sancționator din zona comerțului, după decizia prin care amenda pentru blocarea unui control ANPC a rămas valabilă.
Povestea începe în 2020. Parlamentul a adoptat Legea nr. 222/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 1018 din 2 noiembrie 2020, al cărei articol I spune, într-o singură frază, că Legea nr. 12/1990 se abrogă. Dintr-o dată, un întreg capitol de sancțiuni aplicate de inspectorii antifraudă, de poliție și de primării a dispărut din legislație.
ANAF a ridicat excepția de neconstituționalitate în dosare aflate pe rolul judecătoriilor și tribunalelor din Arad, Vrancea, Brăila, Suceava și Constanța, toate având ca obiect plângeri contravenționale. Argumentul agenției nu privea fondul, ci felul în care s-a legiferat: expunerea de motive vorbea despre eliminarea birocrației legate de adaosul comercial, nu despre desființarea întregii legi, lipsea studiul de impact, iar Consiliul Legislativ sugerase mutarea contravențiilor rămase în Ordonanța Guvernului nr. 21/1992, ceea ce nu s-a întâmplat decât parțial.
Efectele pe care le produce
Primul efect este că textul rămâne în vigoare, iar instanțele nu mai pot amâna judecata în așteptarea unui răspuns de la Curtea Constituțională. Decizia este definitivă și general obligatorie, deci se aplică tuturor dosarelor, nu doar celor treisprezece conexate.
Al doilea efect îi privește pe comercianții amendați în baza Legii nr. 12/1990 înainte de noiembrie 2020, ale căror plângeri erau încă pe rol. Legea contravențională mai favorabilă se aplică și proceselor în curs, iar aici legea nouă a desființat cu totul fapta, deci sancțiunea nu mai are temei.
Al treilea efect este confirmarea unei linii de jurisprudență pe care Curtea o repetă de ani buni: expunerea de motive și studiul de impact nu au valoare constituțională. Curtea spune explicit că nu are competența să controleze modul de redactare a expunerilor de motive și că, odată legea adoptată, rolul acestora se reduce la a ajuta la înțelegerea ei.
Al patrulea efect este unul practic pentru organele de control: singurul instrument rămas din vechea lege este interdicția de a comercializa bunuri a căror proveniență nu e dovedită, iar aceasta se aplică acum după regulile protecției consumatorilor, cu inspectorii ANPC în prim-plan, nu după cele ale controlului antifraudă.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până în noiembrie 2020, Legea nr. 12/1990 lista unsprezece fapte drept contravenții: comerțul fără îndeplinirea condițiilor legale, vânzarea ambulantă în alte locuri decât cele autorizate, condiționarea vânzării unei mărfi de cumpărarea alteia, vânzarea de produse cu termen de valabilitate expirat sau fără termen afișat, comerțul cu bunuri fără documente de proveniență, nedeclararea adaosurilor comerciale la fisc, neafișarea prețurilor și tarifelor, refuzul nejustificat de a vinde, acumularea de mărfuri pentru crearea unui deficit, depășirea adaosurilor maxime stabilite prin hotărâre de Guvern și falsificarea sau substituirea de mărfuri.
Amenzile erau de la 500 la 5.000 de lei pentru persoane fizice și de la 2.000 la 20.000 de lei pentru firme. Cel mai dur era însă articolul 3: bunurile folosite la săvârșirea faptei, dacă erau ale contravenientului, plus sumele de bani și bunurile dobândite prin contravenție se confiscau. Constatarea o făceau funcționarii primăriilor, Direcția generală antifraudă fiscală, controlul financiar, Poliția Română, Jandarmeria și Poliția de Frontieră.
Din 5 noiembrie 2020, toate acestea au dispărut. Legea nr. 222/2020 a păstrat o singură regulă și a mutat-o în altă parte: la articolul 4 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 s-a introdus un alineat nou care interzice comercializarea de produse sau prestarea de servicii care nu îndeplinesc condițiile stabilite prin lege, precum și comerțul cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită. Definiția documentelor de proveniență a fost preluată cuvânt cu cuvânt din vechea lege: factură fiscală, factură, aviz de însoțire a mărfii, documente vamale, factură externă.
Sancțiunea pentru încălcarea noii interdicții este amendă de la 2.000 la 20.000 de lei, potrivit articolului 50 alineatul (1) litera c) din aceeași ordonanță. Confiscarea automată nu a fost preluată. Celelalte zece contravenții nu au fost mutate nicăieri.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Se închide o incertitudine de cinci ani: instanțele știu acum sigur că abrogarea produce efecte și pot judeca dosarele rămase.
- Comercianții scapă definitiv de riscul ca o lege desființată să fie repusă în vigoare printr-o decizie a Curții, cu efect asupra amenzilor deja contestate.
- Confiscarea automată a mărfii, cea mai grea consecință a vechii legi, rămâne desființată. Astăzi confiscarea cere un temei separat, nu decurge din simpla constatare a faptei.
- Curtea reafirmă limpede că simpla nerespectare a normelor de tehnică legislativă nu face o lege neconstituțională, ceea ce dă predictibilitate oricărei contestații de acest tip.
Ce rămâne o problemă
- Zece dintre cele unsprezece contravenții nu au fost înlocuite cu nimic. Vânzarea ambulantă neautorizată, produsele cu termen expirat sau refuzul de a vinde se sancționează astăzi doar dacă se încadrează în alte legi, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna.
- Decizia confirmă că expunerea de motive poate să spună una și legea adoptată să facă alta, fără nicio consecință juridică. Cititorul care vrea să înțeleagă de ce s-a schimbat o lege rămâne fără un document de încredere.
- Publicarea a venit la aproape nouă luni după pronunțare, în iulie 2026 pentru o decizie din octombrie 2025. Până atunci, dosarele suspendate au stat pe loc.
- Textul mutat în legea consumatorilor acoperă doar proveniența mărfii și condițiile legale de comercializare, deci lasă în afară situațiile în care paguba e a bugetului, nu a cumpărătorului.
Sfaturi utile
- Dacă aveți o plângere contravențională încă nesoluționată împotriva unui proces-verbal întocmit în baza Legii nr. 12/1990, invocați abrogarea și această decizie. Fapta nu mai există, iar legea contravențională mai favorabilă se aplică și proceselor în curs.
- Verificați temeiul de drept scris în procesul-verbal. Un act de control întocmit după 5 noiembrie 2020 care încă invocă Legea nr. 12/1990 nu are temei legal, indiferent de fapta descrisă.
- Dacă vindeți marfă, păstrați documentele de proveniență lângă marfă, nu la sediu. Interdicția a supraviețuit, doar temeiul s-a schimbat, iar lista documentelor acceptate a rămas identică.
- Firmele controlate de ANPC trebuie să știe că amenda pentru bunuri fără proveniență pornește de la 2.000 de lei și urcă până la 20.000 de lei, iar plata a jumătate din minim în termenul prevăzut de regimul general al contravențiilor rămâne posibilă.
- Nu confundați contravenția cu infracțiunea. Comerțul cu mărfuri contrafăcute, evaziunea fiscală și contrabanda au rămas neatinse de abrogare și se judecă penal.
Întrebări frecvente
Legea nr. 12/1990 mai este în vigoare?
Ce a decis exact Curtea Constituțională?
Amenda pe care am primit-o în 2019 în baza acestei legi mai este valabilă?
Mai pot fi confiscate mărfurile la un control?
Ce s-a mutat în legea protecției consumatorilor?
De ce a contestat ANAF o lege care nu îi restrângea atribuțiile de control fiscal?
Lipsa unui studiu de impact poate face o lege neconstituțională?
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 576 din 14 iulie 2026 16 pagini PDF, 106 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Decizia nr. 488 din 21 octombrie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I din Legea nr. 222/2020 pentru abrogarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor
EMITENT: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 14 iulie 2026
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 488 din 21 octombrie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I din Legea nr. 222/2020 pentru abrogarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor Elena-Simina Tănăsescu — președinte Asztalos Csaba-Ferenc — judecător Mihai Busuioc — judecător Cristian Deliorga — judecător Dacian-Cosmin Dragoș — judecător Dimitrie-Bogdan Licu — judecător Laura-Iuliana Scântei — judecător Gheorghe Stan — judecător Raluca-Alexandra Buterez-Fășie — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I din Legea nr. 222/2020 pentru abrogarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, excepție ridicată de Agenția Națională de Administrare Fiscală în Dosarul nr. 14.133/55/2020 al Judecătoriei Arad — Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 520D/2021.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 680D/2021, nr. 1.063D/2021, nr. 1.212D/2021, nr. 1.320D/2021, nr. 1.511D/2021, nr. 1.690D/2021, nr. 2.488D/2021, nr. 2.796D/2021, nr. 2.867D/2021, nr. 2.868D/2021, nr. 3.788D/2021 și nr. 1.967D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 222/2020, excepție ridicată de Agenția Națională de Administrare Fiscală în Dosarul nr. 10.922/55/2020 al Judecătoriei Arad — Secția civilă, în Dosarul nr. 2.041/275/2019 al Tribunalului Vrancea — Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.453/55/2020 al Tribunalului Arad — Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 14.134/55/2020 și nr. 11.188/55/2020 ale Judecătoriei Arad — Secția civilă, în Dosarul nr. 11.236/196/2020 al Tribunalului Brăila — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 9.103/314/2020 al Judecătoriei Suceava — Secția civilă, în Dosarul nr. 27.488/212/2019 al Tribunalului Constanța — Secția contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 10.375/55/2020 și nr. 10.592/55/2020 ale Tribunalului Arad — Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 20.266/212/2020 și nr. 24.458/212/2020 ale Tribunalului Constanța — Secția contencios administrativ și fiscal.
4. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 680D/2021, nr. 1.063D/2021, nr. 1.212D/2021, nr. 1.320D/2021, nr. 1.511D/2021, nr. 1.690D/2021, nr. 2.488D/2021, nr. 2.796D/2021, nr. 2.867D/2021, nr. 2.868D/2021, nr. 3.788D/2021 și nr. 1.967D/2022 la Dosarul nr. 520D/2021, care a fost primul înregistrat.
6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât s-a ținut cont de dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5), fiind respectată obligația motivării proiectului de lege. De asemenea, arată că instanța de contencios constituțional realizează controlul de constituționalitate în raport cu textele de referință, și nu prin raportare la dispoziții din alte legi.
C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
7. Prin Încheierea din 4 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.133/55/2020, Judecătoria Arad — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I din Legea nr. 222/2020 pentru abrogarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor.
8. Prin Încheierea din 18 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 10.922/55/2020, prin Încheierea din 30 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.134/55/2020, și prin Încheierea din 24 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 11.188/55/2020, Judecătoria Arad — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 222/2020.
9. Prin Încheierea din 11 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.041/275/2019, Tribunalul Vrancea — Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 222/2020.
10. Prin Încheierea din 30 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.453/55/2020, prin încheierile din 14 septembrie 2021, pronunțate în Dosarul nr. 10.375/55/2020 și în Dosarul nr. 10.592/55/2020, Tribunalul Arad — Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 222/2020.
11. Prin Decizia nr. 318/Aca din 22 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 11.236/196/2020, Tribunalul Brăila — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 222/2020.
12. Prin Încheierea din 6 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 9.103/314/2020, Judecătoria Suceava — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 222/2020.
13. Prin Decizia nr. 530/APCA din 20 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 27.488/212/2019, prin Decizia nr. 1.067 din 10 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 20.266/212/2020, și prin Încheierea din 8 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 24.458/212/2020, Tribunalul Constanța — Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 222/2020.
14. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Agenția Națională de Administrare Fiscală într-o cauză având ca obiect soluționarea unor plângeri contravenționale aflate în diverse stadii procesuale.
15. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată că, la elaborarea expunerii de motive a Legii nr. 222/2020, pentru eliminarea birocrației privind adaosul comercial prin modificarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, nu s-au respectat dispozițiile vizând motivarea proiectelor de acte normative, obligație prevăzută în secțiunea a 4-a din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată. În acest sens, se arată că, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 222/2020, legiuitorul nu a avut ca scop principal abrogarea în întregime a Legii nr. 12/1990, ci doar a unor articole din aceasta. Așadar, abrogarea în integralitate a Legii nr. 12/1990 s-a realizat cu încălcarea normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000.
16. În al doilea rând, autoarea excepției invocă faptul că Legea nr. 222/2020 nu a fost însoțită de un studiu de impact, așa cum prevăd dispozițiile art. 6 alin. (3) din Legea nr. 24/2000. Se mai reține că textul criticat nu a fost însoțit nici de documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern, în ciuda faptului că abrogarea Legii nr. 12/1990 are un impact asupra bugetului general consolidat. Prin urmare, se reține că textul criticat încalcă dispozițiile art. 31 din Legea nr. 24/2000.
17. În al treilea rând, se arată că în avizul favorabil emis de Consiliul Legislativ cu privire la Legea nr. 222/2020, s-a menționat că, în urma modificărilor, Legea nr. 12/1990 va mai cuprinde doar două contravenții, iar pentru o mai bună sistematizare normativă și pentru asigurarea accesibilității normelor sancționatoare, ar fi de analizat dacă cele două contravenții nu ar trebui prevăzute în cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor. Deși nu a fost modificat sau completat actul normativ indicat anterior și nu a fost completată expunerea de motive cu privire la necesitatea abrogării celorlalte contravenții din Legea nr. 12/1990, aceasta a fost abrogată în întregime prin textul criticat.
18. Concluzionând, autoarea excepției susține că, drept urmare a încălcării normelor de tehnică legislativă amintite anterior, textul criticat nu întrunește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, încălcând astfel dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind cerințele de calitate a legii.
19. Judecătoria Arad — Secția civilă, în dosarele nr. 520D/2021, nr. 680D/2021, nr. 1.320D/2021 și nr. 1.511D/2021, apreciază că excepția invocată este neîntemeiată.
20. Tribunalul Vrancea — Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția invocată este neîntemeiată.
21. Tribunalul Arad — Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Brăila — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Constanța — Secția contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-au exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată.
22. Judecătoria Suceava — Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și, în acest sens, amintește considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 1 din 11 ianuarie 2012 cu privire la cerințele de calitate ale legii.
23. Tribunalul Arad — Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 2.867D/2021 și nr. 2.868D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 24. Tribunalul Constanța — Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și, în acest sens, amintește considerentele Deciziei nr. 228 din 13 martie 2007 și ale Deciziei Curții Constituționale nr. 76 din 25 aprilie 2000, prin care Curtea a reținut că nu are competența să coroboreze sau să coreleze diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern. Coordonarea legislativă ține de competența puterii legiuitoare, iar aspectele sale tehnice fac parte din atribuțiile Consiliului Legislativ. De asemenea, apreciază că legea criticată nu încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) coroborat cu art. 3 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, întrucât a fost însoțită de o expunere de motive care au justificat adoptarea acesteia.
25. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
26. Guvernul, în Dosarul nr. 1.967D/2022, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, Guvernul realizează o prezentare a jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la normele de tehnică legislativă și la relevanța constituțională a acestora în diverse materii (Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020, Decizia nr. 678 din 29 septembrie 2020) și concluzionează că susținerile autoarei excepției privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la lipsa sau insuficienta motivare a expunerii de motive nu poate fi primită. Cu privire la lipsa unui studiu de impact în speța dedusă controlului, apreciază că aceasta nu poate determina neconstituționalitatea legii în temeiul prevederilor constituționale invocate de autoarea excepției.
27. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. C U R T E A, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
28. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
29. Obiect al excepției de neconstituționalitate, potrivit actelor de sesizare, îl constituie Legea nr. 222/2020 pentru abrogarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1018 din 2 noiembrie 2020, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. I din același act normativ. Însă, având în vedere criticile de neconstituționalitate ale autoarei excepției, Curtea va reține ca obiect al excepției dispozițiile art. I din Legea nr. 222/2020, care au următorul cuprins: „Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014, se abrogă.”
30. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind cerințele de calitate a legii.
31. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia apreciază că prevederile criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5), ca urmare a nesocotirii normelor de tehnică legislativă.
32. Cu referire la prima critică în sensul că nu s-au respectat dispozițiile vizând motivarea proiectelor de acte normative, întrucât, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 222/2020, legiuitorul nu a avut ca scop principal abrogarea în întregime a Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, Curtea reține că, prin Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 28 iulie 2020, paragrafele 36-39, a analizat pe larg o critică similară și a reținut că, de principiu, nu are competența să controleze modul de redactare a expunerilor de motive ale diverselor legi adoptate. Expunerea de motive și cu atât mai puțin modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Curtea reține că expunerea de motive, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia. Prin urmare, expunerea de motive a legii nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate — metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție.
Astfel, expunerea de motive este doar un instrument dintre multe altele ale unei metode interpretative. Faptul că aceasta nu este suficient de precisă sau că nu lămurește toate aspectele de conținut ale normei nu duce la concluzia că însăși norma respectivă este neconstituțională pentru acest motiv, ea având doar o funcție de suport în interpretarea normei adoptate. Curtea a mai statuat că există mai multe metode interpretative, și anume literală, extensivă, restrictivă, gramaticală, sistematică, istorică, teleologică sau logică, iar scopul avut în vedere la adoptarea normei este un instrument al uneia dintre aceste metode interpretative, cea teleologică. Dacă în urma parcurgerii tuturor metodelor interpretative, inclusiv a celei teleologice, se ajunge la concluzia că textul legal este neclar/imprecis/ imprevizibil, atunci se poate constata încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție. Totodată, nu de puține ori, din cauza modificărilor aduse proiectului/propunerii legislative în Parlament, expunerea de motive nu mai reflectă prin conținutul său ceea ce prevede legea adoptată.
33. Însă caracterul neclar/imprecis/imprevizibil al textului nu este o consecință directă a caracterului incomplet al expunerii de motive, constatare valabilă și viceversa. Așadar, exigențele de calitate a legii și cele privind modul de redactare a expunerii de motive sunt două chestiuni diferite între care nu se poate stabili o relație cauzală. În schimb, între acestea există o relație funcțională, în sensul că expunerea de motive poate ajuta la o mai bună înțelegere a dispozițiilor normative, mai ales a celor tehnice, care, prin natura lor, au un limbaj mai greu accesibil.
Nu este rolul Curții Constituționale să analizeze consistența acestei relații funcționale prin prisma modului de redactare a expunerii de motive. Prin urmare, această critică nu poate fi primită.
34. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a autoarei excepției potrivit căreia Legea nr. 222/2020 nu a fost însoțită de un studiu de impact sau documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern, Curtea observă că procesul legislativ de adoptare a legii criticate s-a derulat fără să se aducă atingere textelor constituționale, prin raportare la normele de tehnică legislativă cuprinse la art. 30-33 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. Raportat la necesitatea studiului de impact, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, în Decizia nr. 650 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 7 februarie 2019, paragraful 245, Curtea a reținut că art. 30 din Legea nr. 24/2000 nu are valoare constituțională și nu poate constitui normă de referință în cadrul controlului de constituționalitate.
Prin urmare, nemulțumirile autoarei excepției de neconstituționalitate nu se pot converti într-o veritabilă critică de neconstituționalitate raportată la art. 1 alin. (5) din Constituție, menținându-se la nivelul unor observații cu privire la modul de derulare a procedurii parlamentare de adoptare a legilor (a se vedea, pentru o motivare similară, Decizia nr. 139 din 3 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 25 martie 2021, paragraful 83).
35. Nu în ultimul rând, în ceea ce privește nemulțumirea autoarei excepției în sensul că nu au fost introduse o parte din contravențiile prevăzute de Legea nr. 12/1990 în cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, Curtea reține că aceste aspecte nu pot forma obiectul controlului de constituționalitate. Sistematizarea normativă este realizată de Consiliul Legislativ, în calitatea sa de organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații [art. 1 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 25 iulie 2024].
36. Concluzionând cu privire la criticile autoarei excepției referitoare la încălcarea normelor de tehnică legislativă, Curtea constată că, pentru a genera un viciu de neconstituționalitate, nerespectarea normelor de tehnică legislativă trebuie să afecteze substanța normativă, să altereze claritatea ideii conținute de acestea sau să creeze o confuzie insolubilă cu privire la sensul prevederii legale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 339 din 21 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 29 iunie 2023, paragraful 104).
Or, aspectele semnalate de autoarea excepției referitoare la motivarea proiectelor de acte normative nu sunt de natură să determine neconstituționalitatea prevederilor criticate.
37. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă În numele legii D E C I D E: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Agenția Națională de Administrare Fiscală în dosarele nr. 14.133/55/2020 și nr. 10.922/55/2020 ale Judecătoriei Arad — Secția civilă, în Dosarul nr. 2.041/275/2019 al Tribunalului Vrancea — Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.453/55/2020 al Tribunalului Arad — Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 14.134/55/2020 și nr. 11.188/55/2020 ale Judecătoriei Arad — Secția civilă, în Dosarul nr. 11.236/196/2020 al Tribunalului Brăila — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 9.103/314/2020 al Judecătoriei Suceava — Secția civilă, în Dosarul nr. 27.488/212/2019 al Tribunalului Constanța — Secția contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 10.375/55/2020 și nr. 10.592/55/2020 ale Tribunalului Arad — Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 20.266/212/2020 și nr. 24.458/212/2020 ale Tribunalului Constanța — Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. I din Legea nr. 222/2020 pentru abrogarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Arad — Secția civilă, Tribunalului Vrancea — Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Arad — Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Brăila — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Judecătoriei Suceava — Secția civilă, Tribunalului Constanța — Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2025. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Raluca-Alexandra Buterez-Fășie
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.