Primarii nu scapă de incompatibilitate invocând legea educației: Curtea Constituțională confirmă regula

DECIZIA Nr. 760 din 11 decembrie 2025

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, ale articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și ale art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

EMITENT: CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 633 din 31 iulie 2026

Elena-Simina Tănăsescu — președinte
Asztalos Csaba-Ferenc — judecător
Mihai Busuioc — judecător
Mihaela Ciochină — judecător
Dacian-Cosmin Dragoș — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Cristian-Nicolae Sima — magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, ale articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și ale art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepție ridicată de Ion Robert Rotea în Dosarul nr. 623/104/2021 al Tribunalului Olt — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.500D/2021.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 și a articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 și, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a art. 160 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ. Referitor la dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 și ale articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 se arată că sunt aplicabile considerentele reținute de instanța de contencios constituțional în Decizia nr. 300 din 18 mai 2022. Referitor la criticile privind art. 160 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ se arată că acestea vizează, în realitate, interpretarea și aplicarea legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentința nr. 475 din 16 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 623/104/2021, Tribunalul Olt — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, ale articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și ale art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

5. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion Robert Rotea într-o cauză având ca obiect anularea ordinului prefectului privind constatarea încetării de drept, înainte de termen, a mandatului de primar.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că modificările frecvente ale dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 și ale art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ au creat o serie de inadvertențe, lipsind textele de claritate și de previzibilitate în aplicare, contrar principiului securității raporturilor juridice, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, și dispozițiilor art. 16 din Constituție, referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor. În acest sens, invocă activitatea Agenției Naționale de Integritate, care a identificat sute de cazuri de incompatibilitate a viceprimarilor. Arată că aceștia aveau și calitatea de consilieri locali, iar, în temeiul Legii educației naționale nr. 1/2011, exercitau calitatea de membri în consiliile de administrație ale unităților școlare, ceea ce demonstrează contradicția dintre dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, care interziceau exercitarea calității de membru în consiliul de administrație, și cele ale art. 96 alin. (2) și (5) din Legea nr. 1/2011, care impuneau ca în componența consiliilor de administrație ale unităților școlare să fie incluși și reprezentanți ai consiliilor locale.

7. Face trimitere la considerentele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 252 din 19 aprilie 2018, referitoare la afectarea eficienței aplicării dispozițiilor legale care nu respectă cerințele de calitate a legii, în sensul imposibilității nașterii unor raporturi juridice în temeiul acestora.

8. Arată că modificările aduse Legii nr. 161/2003 prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 nu au fost însoțite de dispoziții tranzitorii, ceea ce determină incertitudine cu privire la aplicarea Legii nr. 161/2003 pentru situațiile născute anterior intrării ei în vigoare.

9. Solicită pronunțarea de către Curtea Constituțională a unei decizii cu rezervă de interpretare care să prevadă că art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, așa cum a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017, este constituțional numai în măsura în care prevederile sale se aplică și situațiilor în care rapoartele de evaluare a stării de incompatibilitate întocmite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 128/2017 nu au fost definitivate.

10. Tribunalul Olt — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că modificarea regimului incompatibilităților ține de opțiunea legiuitorului, intrând în marja sa de apreciere, urmând ca instanța judecătorească să analizeze aplicarea legii în cazul dedus judecății potrivit principiului tempus regit actum.

11. Împrejurarea că instanțele judecătorești au interpretat în mod diferit aceleași prevederi legale nu poate fi interpretată ca o lipsă de claritate și predictibilitate normativă de natură să încalce principiul securității raporturilor juridice și prevederile art. 1 alin. (5) și ale art. 16 alin. (1)-(3) din Constituție.

12. Prin urmare, dispozițiile legale criticate sunt constituționale, interpretarea acestora urmând să se realizeze de către instanța judecătorească, în acest sens fiind prevăzute inclusiv mijloace juridice pentru unificarea practicii judiciare.

13. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, astfel cum este menționat în actul de sesizare, dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, ale articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 7 iunie 2017, și ale art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019.

17. Curtea reține că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 aveau, în redactarea inițială, următorul cuprins: „(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: […] d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice;”.

18. Ulterior, partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, având următorul cuprins: „Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități:”. Ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea reține ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

19. De asemenea, obiect al excepției îl constituie și dispozițiile articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 și ale art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care au următorul conținut:

— Articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017: „Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: […] 2. La articolul 87 alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins: «d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice, cu excepția reprezentanților în adunarea generală a acționarilor la societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație;»”;

— Art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019: „(1) Mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri: [..] b) constatarea și sancționarea, în condițiile legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, a unei stări de incompatibilitate.”

20. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității și în art. 16 alin. (1)-(3) privind egalitatea în drepturi.

21. Examinând excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017, Curtea constată că, prin Decizia nr. 300 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 30 august 2022, paragraful 22, a reținut că autorii excepției solicitau instanței de contencios constituțional pronunțarea unei soluții de admitere cu rezervă de interpretare, care să prevadă că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017, sunt constituționale numai în măsura în care se aplică și situațiilor în care rapoartele de evaluare a stării de incompatibilitate întocmite anterior Legii nr. 128/2017 nu au fost definitivate.

22. Or, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa cu privire la succesiunea în timp a soluțiilor legislative criticate, acestea reprezintă opțiunea legiuitorului, încadrându-se în marja sa de apreciere referitoare la stabilirea regimului incompatibilităților, iar instanța judecătorească analizează aplicarea legii în cazul dedus judecății (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 71 din 22 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 526 din 26 iunie 2018, paragraful 21). Totodată, Curtea a reținut că interpretarea și aplicarea legii vizează identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, sau Decizia nr. 34 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 25 iunie 2020, paragraful 27).

23. Printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de aplicarea legii. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată competente să judece litigiul, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție (a se vedea și Decizia nr. 218 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 24 iulie 2019, paragraful 25).

24. În concluzie, prin Decizia nr. 300 din 18 mai 2022, paragraful 25, Curtea a reținut că stabilirea în concret a dispozițiilor legale incidente în fiecare cauză, ca urmare a aplicării legii în timp, revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile speței deduse judecății, în lumina dispozițiilor legale și a principiilor de drept aplicabile.

25. Având în vedere că, referitor la dispozițiile articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017, critica formulată de autorii excepției vizează modul de aplicare a legii, soluționarea acesteia excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată”. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții este inadmisibilă.

26. Referitor la dispozițiile art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, Curtea reține că acestea sunt menționate de autorul excepției în contextul pretinselor modificări frecvente ale regimului incompatibilităților, fără a formula o critică distinctă referitoare la încălcarea prin textul criticat a vreunei dispoziții constituționale. În realitate, autorul este nemulțumit de modul de aplicare în timp a normei juridice criticate, operațiune care excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența instanțelor judecătorești. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 este inadmisibilă.

27. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra acestora din perspectiva unor critici similare, prin mai multe decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 300 din 18 mai 2022, precitată, și Decizia nr. 320 din 30 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 17 august 2023, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.

28. Astfel, la paragraful 18 din Decizia nr. 300 din 18 mai 2022, Curtea a reținut că textul de lege criticat instituie o serie de incompatibilități care reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsuri ce au ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice (a se vedea Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011).

29. De asemenea, la paragraful 19 din Decizia nr. 300 din 18 mai 2022, Curtea a reținut că prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 instituie mai multe situații de incompatibilitate. Potrivit raportului întocmit de Agenția Națională de Integritate, autorul excepției se afla în situație de incompatibilitate întrucât deținea atât funcția de primar, cât și pe cea de membru al consiliului de administrație al unei instituții publice. În perioada în care autorul excepției a exercitat și funcția de primar, și pe aceea de membru în consiliul de administrație al școlii, art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, prevedea că în componența consiliului de administrație intră, pe lângă cadre didactice, inclusiv directorul, reprezentanți ai părinților, un reprezentant al consiliului local și un reprezentant al primarului, iar nu primarul însuși. Ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014, art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 a fost modificat, în sensul că din consiliul de administrație al școlii fac parte, pe lângă ceilalți reprezentanți, și primarul sau un reprezentant al primarului. Din această perspectivă, a succesiunii legilor în timp, Curtea a observat că autorul excepției critică, în realitate, modul de interpretare și aplicare a legii de către Agenția Națională de Integritate, aspect care excedează controlului de constituționalitate. În acest sens, Curtea a reținut că, în jurisprudența sa în materie, a constatat că susținerile privind înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale, vizează interpretarea și aplicarea legilor în cauza dedusă judecății.

30. Totodată, Curtea a decis că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul funcțiilor publice la care textele de lege criticate fac referire revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparțialității, de protejare a interesului public (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27).

31. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în Decizia nr. 300 din 18 mai 2022 își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și ale art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepție ridicată de Ion Robert Rotea în Dosarul nr. 623/104/2021 al Tribunalului Olt — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Olt — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 decembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Cristian-Nicolae Sima