Stare de alertă la nivel național: Guvernul reacționează la seceta care amenință centrala de la Cernavodă

Guvernul a declarat, prin Comitetul Național pentru Situații de Urgență, stare de alertă la nivel național, începând cu 31 iulie 2026 și pentru o perioadă de 30 de zile, ca răspuns la scăderea producției de energie electrică provocată de seceta severă din vara aceasta. Hotărârea CNSU nr. 15/2026, semnată de premierul Ilie-Gavril Bolojan și publicată în Monitorul Oficial chiar în ziua adoptării, pornește de la o situație critică la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă: Unitatea 1 e deja oprită din 27 iulie 2026, iar Unitatea 2 funcționează la limita marjelor de securitate nucleară, sub amenințarea unei opriri neplanificate iminente, din cauza scăderii drastice a nivelului fluviului Dunărea și al râurilor interioare. Doar două zile mai târziu, Guvernul avea să aprobe și lucrări tehnice de urgență pe Dunăre, menite să crească nivelul apei la Cernavodă, o măsură concretă care pune în aplicare tocmai starea de alertă declarată prin hotărârea de față.

Potrivit hotărârii, prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA) arătau, la finalul lunii iulie, o scădere a debitului Dunării și al râurilor interioare la un nivel fără precedent, cauzată de seceta severă. În paralel, Societatea Națională Nuclearelectrica a transmis, în zilele de 29 și 30 iulie 2026, rapoarte prin care confirma menținerea Unității 1 în stare de oprire sigură și volatilitatea extremă a parametrilor de operare pentru Unitatea 2. Cumulate, aceste elemente au fost considerate suficiente pentru declararea stării de instabilitate deosebit de gravă asupra Sistemului electroenergetic național și, implicit, pentru activarea stării de alertă.

Presiunea pe resursa de apă are și o latură de cost, fixată cu zece zile mai devreme: Legea nr. 155/2026 a stabilit un calendar de majorări pentru contribuțiile și tarifele din domeniul apelor, până în 2029, și a dat Apelor Române dreptul de a monta contoare proprii la utilizatori.

O hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență poate servi de acum și la altceva: este una dintre cele patru dovezi acceptate pentru activarea mecanismului de finanțare rapidă a intervenției în situații de urgență.

Pe 28 august, starea de alertă a fost prelungită cu încă 30 de zile, până pe 28 septembrie 2026.

Efectele pe care le produce

Declararea stării de alertă pune în mișcare patru ministere: Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerul Apărării Naționale primesc sarcina de a analiza situația operativă și de a identifica soluțiile necesare pentru creșterea nivelului apei din bazinul de retenție al reactorului nr. 2, astfel încât Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă să poată rămâne în funcțiune. Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” primește, la rândul ei, obligația de a dispune toate măsurile necesare pentru asigurarea funcționării Sistemului electroenergetic național, inclusiv prin creșterea producției tuturor surselor disponibile, asigurarea importurilor sau reducerea consumului.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Transelectrica trebuie, în plus, să urgenteze procedurile pentru punerea în funcțiune a tuturor capacităților de producție aflate în stadii avansate de autorizare, o măsură care poate aduce în sistem, mai repede decât în mod obișnuit, noi surse de energie electrică. Coordonarea tuturor acestor activități revine secretarului de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, sprijinit de reprezentanți ai celorlalte ministere implicate și ai Secretariatului General al Guvernului. Pentru publicul larg, cel mai important efect practic e faptul că hotărârea nu anunță, în sine, restricții la furnizarea de energie electrică, ci activează un cadru instituțional menit tocmai să le prevină.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

• Prag oficial de alertă activat la nivel național: înainte de 31 iulie 2026, criza hidrologică și presiunea asupra sistemului energetic erau gestionate punctual, de fiecare instituție în parte; hotărârea introduce un cadru unic de coordonare, cu termen clar (30 de zile) și responsabil desemnat.
• Patru ministere lucrează pe aceeași temă: Energia, Mediul, Transporturile și Apărarea Națională primesc, pentru prima dată în acest context, o sarcină comună explicită, legată direct de menținerea în funcțiune a centralei de la Cernavodă.
• Autorizări accelerate pentru noi capacități de producție: ANRE și Transelectrica trebuie să urgenteze punerea în funcțiune a proiectelor aflate deja în autorizare, un pas care, în condiții normale, ar fi urmat un ritm mai lent.
• Prima verigă dintr-un lanț de decizii: hotărârea a fost urmată, la doar două zile distanță, de Hotărârea CNSU nr. 16/2026, care a aprobat lucrări tehnice concrete pe Dunăre, și se leagă și de activarea, la începutul lunii august 2026, a CONSE, structura de comandă pentru crizele de pe piața de energie electrică.

Presiunea pe sistemul energetic explică și graba cu care se închid calendarele investițiilor în capacități noi. În aceeași zi în care a fost publicată această hotărâre, Ministerul Energiei a fixat termenul de 31 decembrie 2028 pentru finalizarea investițiilor de autoconsum din surse regenerabile finanțate prin Fondul pentru modernizare.

Avantaje și dezavantaje

Sfaturi utile

Întrebări frecvente