Pe scurt

  • Creșterea de salariu pe care legea salarizării o programase pentru 2021 nu a mai venit, iar Curtea Constituțională a confirmat că amânarea ei a fost legală. Textul atacat, art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, a oprit pentru tot anul 2021 salariile de bază, soldele și indemnizațiile întregului personal plătit din fonduri publice la nivelul lunii decembrie 2020, cu condiția ca omul să ocupe aceeași funcție și să lucreze în aceleași condiții.
  • Au pierdut cei care nu ajunseseră încă la salariul final promis de Legea-cadru nr. 153/2017, în frunte cu polițiștii și personalul contractual din Ministerul Afacerilor Interne. Sindicatul lor a dus la Curte 27 de dosare, pornite de la opt instanțe din toată țara, susținând că înghețarea a perpetuat diferențe care existau deja, fiindcă legea din 2017 se aplicase categoriilor bugetare în ritmuri diferite.
  • Excepția a fost respinsă cu unanimitate de voturi, iar motivarea pe fond ocupă două paragrafe din cele 32 ale deciziei. Curtea arată că s-a pronunțat deja de patru ori în 2024 pe aceeași critică și de la același autor și că nu au apărut elemente noi. Ordonanța nu mai este în vigoare din 2022, dar continuă să decidă procesele pornite în 2021, iar acolo Decizia nr. 43/2026 se va aplica direct.
Act: Decizia Curții Constituționale nr. 43 din 20 ianuarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 25 septembrie 2026, paginile 3-6
Pronunțată: 20 ianuarie 2026, cu unanimitate de voturi
Definitivă și general obligatorie: 25 septembrie 2026, data publicării

Polițiștii au cerut instanțelor diferența dintre salariul pe care îl primeau și cel pe care Legea-cadru nr. 153/2017 li-l promitea pentru 2021, iar Curtea Constituțională le-a închis din nou drumul. Prin Decizia nr. 43 din 20 ianuarie 2026, publicată la 25 septembrie 2026, art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 rămâne constituțional. Este a cincea oară când aceeași critică, venită de la același sindicat, primește același răspuns, după alte patru decizii din 2024, iar pe monitorlegal.ro se poate citi și cazul în care Curtea a judecat împreună înghețarea din 2021 și pe cea din 2022.

Ca să se vadă ce a fost amânat, trebuie citit ce promisese legea salarizării. Potrivit motivării excepției, Legea-cadru nr. 153/2017 stabilise o aplicare etapizată a creșterilor salariale pentru perioada 2019-2022: salariile urcau an de an, în trepte, până la nivelurile scrise în anexe. Art. I alin. (1) din ordonanța din 2020 a derogat de la acea regulă și a scris, pentru anul 2021, exact opusul: „cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții”. Treapta anului 2021 a dispărut, iar salariul de bază a rămas, timp de douăsprezece luni, cel din decembrie 2020.

Cine a plătit amânarea se vede din structura dosarelor. Toate cele 27 au fost deschise de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele unor membri de sindicat, și au ajuns la Curte de la Tribunalul București, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Pitești, Tribunalul Constanța, Curtea de Apel Galați și Curtea de Apel Suceava. Șaptesprezece dintre ele veneau numai de la Craiova. Argumentul de fond era că înghețarea nu a creat inegalitatea, ci a fixat-o: legea din 2017 exceptase de la aplicarea etapizată, prin art. 38 alin. (2) și (3), anumite categorii, iar funcționarii publici cu statut special din minister și militarii nu se aflau printre ele.

A doua critică privea o comparație anume. În timp ce polițiștilor li s-au oprit salariile, personalul didactic medico-farmaceutic din universitățile cu facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate primise, prin Legea nr. 205/2020, un drept salarial nou. Sindicatul a invocat, pe lângă Constituție, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și două directive privind egalitatea de tratament la locul de muncă.

Guvernul a răspuns că salariile viitoare nu intră în sfera dreptului de proprietate și a invocat, în acest sens, propria jurisprudență a Curții și hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, între care cea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei. Curtea nu a mai ajuns la aceste argumente. La paragrafele 30 și 31 a arătat că deciziile nr. 388 din 17 septembrie 2024, nr. 515 din 17 octombrie 2024, nr. 531 din 22 octombrie 2024 și nr. 631 din 7 noiembrie 2024 au constatat deja constituționalitatea aceluiași text, față de critici identice și de la același autor, și că, în lipsa unor elemente de noutate, soluția se menține.

Efectele pe care le produce

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 nu mai este în vigoare: avea aplicabilitate limitată la anul 2021. Judecata a avut loc totuși, pe temeiul Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, potrivit căreia un text ieșit din vigoare se verifică atât timp cât continuă să producă efecte în cauzele în care a fost invocat. Asta spune și care este efectul real al deciziei: ea nu schimbă niciun salariu de azi, dar decide procesele pornite în 2021 și aflate încă pe rol.

Pentru membrii de sindicat din cele 27 de dosare, efectul este că instanțele vor respinge cererile de plată a diferențelor salariale pentru 2021. Pentru orice alt proces cu același obiect, efectul este identic: de la 25 septembrie 2026, decizia este definitivă și general obligatorie, deci o instanță sesizată cu aceeași critică nu o mai poate trimite la Curte.

Un efect mai puțin vizibil privește bugetul. Dacă textul ar fi căzut, statul ar fi datorat retroactiv diferența dintre treapta anului 2021 și salariul plătit efectiv, pentru tot personalul plătit din fonduri publice aflat în aceeași situație, plus dobânzi. Decizia închide această posibilitate pentru anul 2021.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

În dreptul pozitiv nu apare nimic nou. Decizia confirmă un text care nu se mai aplică din 2022 și repetă o soluție dată deja de patru ori în 2024. Ce se schimbă este poziția procesuală a reclamanților: până la publicare, un avocat putea spera că un complet va trimite din nou întrebarea la Curte; de la 25 septembrie 2026, argumentul e consumat.

Schimbarea de fond s-a produs la 1 ianuarie 2021, când mecanismul gândit în 2017 a fost oprit pentru un an. Legea-cadru nr. 153/2017 fusese construită pe ideea unei tranziții previzibile, cu pași anuali, iar înghețarea a rupt calendarul pentru toți cei care nu ajunseseră la nivelul final. Categoriile exceptate prin art. 38 alin. (2) și (3) își păstraseră creșterile, așa încât momentul 2021 a găsit sistemul bugetar deja împărțit în două: cei ajunși la destinație și cei opriți pe drum.

Al doilea lucru care s-a schimbat în timp este chiar durata litigiului. Între publicarea ordonanței, 31 decembrie 2020, și pronunțarea deciziei au trecut 1.846 de zile. Textul murise de patru ani și 20 de zile în momentul în care Curtea a spus că este constituțional.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Procesele pornite în 2021 primesc un răspuns clar și se pot închide, în loc să mai aștepte o eventuală schimbare de jurisprudență.
  • Curtea își păstrează linia: același text, aceeași critică, același autor, aceeași soluție. Previzibilitatea are valoare proprie, inclusiv pentru cei care pierd.
  • Bugetul de stat scapă de o obligație retroactivă care s-ar fi întins peste tot personalul plătit din fonduri publice, nu doar peste polițiști.
  • Conexarea a 27 de dosare într-unul singur a scutit Curtea și instanțele de 27 de proceduri paralele pe aceeași întrebare.
  • Decizia confirmă expres că un text ieșit din vigoare poate fi verificat cât timp încă decide procese, ceea ce ajută orice justițiabil aflat într-un litigiu vechi.

Ce rămâne o problemă

  • Motivarea pe fond, paragrafele 30 și 31, ocupă 1.229 de caractere dintr-un text de 29.570, adică 4,2% din decizie. Restul este procedură și enumerare.
  • Critica cea mai concretă, comparația cu personalul didactic medico-farmaceutic din universitățile de medicină, căruia Legea nr. 205/2020 îi crease un drept nou, nu primește niciun răspuns propriu. Trimiterea la deciziile din 2024 nu spune dacă acelea au examinat exact acest argument.
  • Invocarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a celor două directive rămâne și ea fără răspuns, iar art. 148 din Constituție nu apare printre normele de referință enumerate la paragraful 29.
  • Între sesizarea Tribunalului București, 25 martie 2022, și pronunțare au trecut 1.397 de zile, iar publicarea a mai adăugat 248. Oamenii din dosare au așteptat aproape patru ani și jumătate ca să afle că jurisprudența nu se schimbă.
  • Inegalitatea invocată rămâne în picioare, doar că e declarată constituțională. Cine citește decizia nu află dacă diferențele dintre categoriile bugetare au fost reduse între timp sau au rămas.

Sfaturi utile

  1. Dacă ai un proces pe diferențe salariale pentru anul 2021, întreabă-ți avocatul dacă dosarul se sprijină pe neconstituționalitatea art. I alin. (1) din ordonanță. Dacă da, argumentul a fost consumat de la 25 septembrie 2026.
  2. Verifică pentru ce perioadă ceri banii. Ordonanța din 2020 a acoperit numai anul 2021; pentru anii următori se aplică alte acte, cu alte texte și cu altă jurisprudență.
  3. Citește condiția din finalul textului: înghețarea se aplica numai „în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții”. Cine a fost promovat, a schimbat funcția sau a trecut în alte condiții de muncă în cursul anului 2021 nu se află în ipoteza textului, iar asta ține de aplicarea legii, deci de instanță.
  4. Dacă nu ești mulțumit de felul în care angajatorul a calculat salariul, drumul rămâne instanța de contencios administrativ, nu Curtea Constituțională. Chiar Guvernul a arătat în dosar că modul concret de aplicare este o chestiune de interpretare a legii.
  5. Ține minte distincția pe care se sprijină toată jurisprudența în materie: salariul deja câștigat este un bun, salariul viitor este o așteptare pe care legiuitorul o poate schimba.
  6. Dacă reprezinți un sindicat, cere instanței să verifice dacă o critică nouă a fost într-adevăr analizată în deciziile invocate ca precedent. O trimitere generală la jurisprudență nu echivalează cu un răspuns pe argumentul tău.

Întrebări frecvente

Ce anume a fost amânat prin ordonanța din 2020?
Treapta de creștere salarială programată pentru anul 2021 în cadrul aplicării etapizate a Legii-cadru nr. 153/2017. Salariul de bază, solda de funcție, salariul de funcție și indemnizația de încadrare au rămas, pe tot anul 2021, la nivelul lunii decembrie 2020.
Pe cine a costat amânarea?
Pe tot personalul plătit din fonduri publice care nu ajunsese încă la nivelul final prevăzut în anexele legii. În dosarele acestea, pe polițiștii și pe personalul contractual din Ministerul Afacerilor Interne, care nu fuseseră exceptați de la aplicarea etapizată prin art. 38 alin. (2) și (3).
Ordonanța mai este în vigoare?
Nu. Avea aplicabilitate limitată la anul 2021, iar verificarea s-a făcut pentru că textul continuă să producă efecte în procesele în care a fost invocat, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011.
Mai pot cere în instanță diferențele salariale pentru 2021?
Cererea se poate formula, dar nu se mai poate sprijini pe neconstituționalitatea textului. De la 25 septembrie 2026, decizia este definitivă și general obligatorie.
De ce a durat aproape patru ani și jumătate?
Decizia nu explică. Prima sesizare a venit de la Tribunalul București la 25 martie 2022, pronunțarea a avut loc la 20 ianuarie 2026, iar publicarea la 25 septembrie 2026. Cele 27 de dosare au fost conexate la primul înregistrat, nr. 978D/2022.
Curtea a analizat și argumentul cu personalul didactic din universitățile de medicină?
Nu în mod expres. Decizia trimite la patru hotărâri proprii din 2024, pronunțate, spune ea, pe critici identice ale aceluiași autor, fără să reia argumentul în considerente.

Analiza redacției

Cea mai clară cifră a acestei decizii nu este nici numărul dosarelor, nici anul înghețării, ci proporția dintre întrebare și răspuns. Textul publicat are 29.570 de caractere. Motivarea excepției, paragrafele 15-21, ocupă 4.764. Examinarea pe fond, paragrafele 30 și 31, ocupă 1.229, adică 4,2% din decizie. Enumerările de dosare și de nume din paragraful 3 și din dispozitiv adună, singure, 6.908 caractere, de peste cinci ori mai mult decât raționamentul. O decizie în care lista părților e de cinci ori mai lungă decât motivul pentru care ele pierd nu convinge, chiar dacă soluția e corectă.

A doua observație iese din combinarea a două paragrafe. La paragraful 21, sindicatul ridică un argument precis și verificabil: în același interval în care polițiștilor li s-au oprit salariile, o altă categorie bugetară, personalul didactic medico-farmaceutic din universitățile cu facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate, a primit prin Legea nr. 205/2020 un drept salarial nou. La paragraful 30, Curtea răspunde că e vorba de „critici identice” cu cele din patru decizii din 2024. Cele două afirmații nu se pot verifica una prin cealaltă, pentru că decizia nu citează niciun considerent din cele patru. Cititorul trebuie să deschidă patru Monitoare Oficiale ca să afle dacă argumentul lui a fost cândva analizat.

A treia observație privește raportul dintre viteza cerută destinatarului și cea pe care administrarea justiției și-o acordă. Ordonanța a fost publicată în ultima zi a anului 2020 și a produs efecte de a doua zi, 1 ianuarie 2021, fără nicio perioadă de acomodare. Întrebarea dacă acel salt peste noapte a fost constituțional a primit răspuns 1.846 de zile mai târziu, iar răspunsul a devenit opozabil după încă 248. Salariul s-a schimbat într-o zi, verificarea a durat cinci ani.

În rest, decizia este curată din punct de vedere tehnic. Citatul din art. I alin. (1) corespunde textului publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1332 din 31 decembrie 2020, numerele celor 27 de dosare din paragraful 3 se regăsesc, fără excepție, în dispozitiv, iar cele 27 de dosare de la instanțe corespund celor 27 de dosare ale Curții. Problema stă în economia motivării, nu în acuratețe.

Ce ar trebui schimbat

  • Când respinge prin trimitere la jurisprudență, Curtea ar trebui să citeze paragraful din decizia anterioară care răspunde criticii. O singură trimitere exactă, de tipul „a se vedea Decizia nr. 388/2024, paragraful X”, transformă o afirmație de autoritate într-un argument verificabil și scurtează munca instanțelor care aplică soluția.
  • Criticile întemeiate pe dreptul Uniunii Europene ar trebui să primească un răspuns explicit, fie și unul de inadmisibilitate. Sindicatul a invocat Carta drepturilor fundamentale și două directive; decizia nu spune nici că sunt incidente, nici că nu sunt. O frază închide chestiunea și scutește instanțele de o întrebare la care nu au răspuns.
  • Enumerările de dosare și de nume ar trebui trecute într-o anexă a deciziei. Ar reduce cu aproape un sfert lungimea textului publicat, ar face motivarea lizibilă și nu ar pierde nicio informație, fiindcă anexa se publică odată cu decizia.
  • Ordonanțele care îngheață drepturi salariale ar trebui să prevadă ce se întâmplă cu treapta sărită. Ordonanța din 2020 a suprimat creșterea anului 2021 fără să spună dacă ea se recuperează, se pierde sau se mută. Din tăcerea aceasta s-au născut cele 27 de dosare.
  • Termenul dintre pronunțare și publicare ar trebui scris în Legea nr. 47/1992. 248 de zile înseamnă 248 de zile în care o soluție există, dar nu poate fi invocată în niciun proces. Un termen de 30 sau 60 de zile ar elimina această zonă gri.
  • Ministerul Muncii ar trebui să publice, pe categorii, cât la sută din personalul bugetar ajunsese la nivelul final al Legii-cadru nr. 153/2017 la 31 decembrie 2020. Fără cifra asta, afirmația că înghețarea a perpetuat inegalități rămâne o susținere de parte, imposibil de verificat de un judecător și de un cititor deopotrivă.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 25 septembrie 2026, paginile 3-6 16 pagini PDF, 143 KB actul începe la pagina 3

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Decizia Curții Constituționale nr. 43 din 20 ianuarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene

EMITENT: Curtea Constituțională

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 25 septembrie 2026, paginile 3-6

D E C I Z I I A L E C U R Ț I I C O N S T I T U Ț I O N A L E CURTEA CONSTITUȚIONALĂ D E C I Z I A Nr. 43 din 20 ianuarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene Elena-Simina Tănăsescu — președinte Asztalos Csaba-Ferenc — judecător Mihai Busuioc — judecător Mihaela Ciochină — judecător Cristian Deliorga — judecător Dacian-Cosmin Dragoș — judecător Dimitrie-Bogdan Licu — judecător Laura-Iuliana Scântei — judecător Gheorghe Stan — judecător Patricia-Marilena Ionea — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Adrian Dănilă, în Dosarul nr. 32.861/3/2021 al Tribunalului București — Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 978D/2022.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.229D/2022, nr. 1.253D/2022, nr. 1.259D/2022, nr. 1.302D/2022, nr. 1.307D/2022, nr. 1.326D/2022, nr. 1.370D/2022, nr. 1.544D/2022-nr. 1.550D/2022, nr. 1.580D/2022, nr. 1.595D/2022, nr. 1.651D/2022, nr. 1.709D/2022, nr. 1.729D/2022, nr. 1.751D/2022, nr. 1.796D/2022, nr. 1.797D/2022, nr. 1.812D/2022, nr. 1.824D/2022, nr. 1.910D/2022 și nr. 2.056D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Alexandru Constantin Iliescu, Emilian Ștefan Tira și Alexandru Ionuț Staicu, Anca Marinela Predoana și Cătălin Iulian Bocai, Cătălin Dobra, Nicu Eugen Iorga, Gheorghe-Marius Arvat și alții, Roger Roventa și alții, Sorina Fica, Olivia Mariana Alexie, Simona Vladu, Constantin Verdeși, Ion Grozăvescu, Florentin Gabriel Enea, Tiberiu Ioniță, Cristina Claudia Gheorghisan, Vică Marian Teacă, Livia Marilena Lupescu și alții, în dosarele nr. 29.318/3/2021, nr. 30.393/3/2021, nr. 26.856/3/2021, nr. 27.493/3/2021, nr. 29.315/3/2021, nr. 1.605/101/2021, nr. 1.809/101/2021, nr. 26.848/3/2021, nr. 28.414/3/2021, nr. 30.239/3/2021, nr. 32.742/3/2021, nr. 35.128/3/2021, nr. 31.546/3/2021, nr. 35.122/3/2021, nr. 30.828/3/2021, nr. 4.927/117/2021 și nr. 30.387/3/2021 ale Curții de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Mihai Ispas și alții, Adrian Cornea și Cosmin Porcișanu, în dosarele nr. 1.507/89/2021, nr. 2.558/89/2021 și nr. 2.070/89/2021 ale Curții de Apel Iași — Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Constantin-Horațiu Negulescu și alții, în Dosarul nr. 3.684/115/2021 al Curții de Apel Timișoara — Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Marius Volintiru, în Dosarul nr. 5.973/63/2021 al Curții de Apel Pitești — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Daniel Ioniță și alții, în Dosarul nr. 6.350/118/2021 al Tribunalului Constanța — Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Leonard Olaru și alții, respectiv Mihaela Avram și alții, în dosarele nr. 1.561/113/2021 și nr. 1.500/113/2021 ale Curții de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal și de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Mirela Ciocîrlan, în Dosarul nr. 4.924/117/2021 al Curții de Apel Suceava — Secția de contencios administrativ și fiscal.

4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.229D/2022, nr. 1.253D/2022, nr. 1.259D/2022, nr. 1.302D/2022, nr. 1.307D/2022, nr. 1.326D/2022, nr. 1.370D/2022, nr. 1.544D/2022–nr. 1.550D/2022, nr. 1.580D/2022, nr. 1.595D/2022, nr. 1.651D/2022, nr. 1.709D/2022, nr. 1.729D/2022, nr. 1.751D/2022, nr. 1.796D/2022, nr. 1.797D/2022, nr. 1.812D/2022, nr. 1.824D/2022, nr. 1.910D/2022 și nr. 2.056D/2022 la Dosarul nr. 978D/2022, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 653 din 21 noiembrie 2024. C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin Încheierea din 25 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 32.861/3/2021, Tribunalul București — Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscalbugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Adrian Dănilă, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici.

8. Prin Încheierea din 5 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 29.318/3/2021, Încheierea din 19 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 30.393/3/2021, Încheierea din 5 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 26.856/3/2021, Încheierea din 18 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 27.493/3/2021, Încheierea din 19 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 29.315/3/2021, Încheierea din 3 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.605/101/2021, Încheierea din 1 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.809/101/2021, Încheierea din 14 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 26.848/3/2021, Încheierea din 3 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 28.414/3/2021, Încheierea din 9 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 30.239/3/2021, Încheierea din 24 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 32.742/3/2021, Încheierea din 25 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 35.128/3/2021, Încheierea din 15 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 31.546/3/2021, Încheierea din 16 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 35.122/3/2021, Încheierea din 14 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 30.828/3/2021, Încheierea din 6 iulie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.927/117/2021, Încheierea din 29 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 30.387/3/2021, Curtea de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Alexandru Constantin Iliescu, Emilian Ștefan Tira și Alexandru Ionuț Staicu, Anca Marinela Predoana și Cătălin Iulian Bocai, Cătălin Dobra, Nicu Eugen Iorga, Gheorghe-Marius Arvat și alții, Roger Roventa și alții, Sorina Fica, Olivia Mariana Alexie, Simona Vladu, Constantin Verdeși, Ion Grozăvescu, Florentin Gabriel Enea, Tiberiu Ioniță, Cristina Claudia Gheorghisan, Vică Marian Teacă, Livia Marilena Lupescu și alții, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, aflate în etapa procesuală a recursului.

9. Prin Încheierea din 18 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.507/89/2021, prin Decizia nr. 436 din 27 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.558/89/2021, Încheierea din 18 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.070/89/2021, Curtea de Apel Iași — Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Mihai Ispas și alții, Adrian Cornea, Cosmin Porcișanu, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, aflate în etapa procesuală a recursului.

10. Prin Încheierea din 11 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.684/115/2021, Curtea de Apel Timișoara — Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Constantin-Horațiu Negulescu și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, aflată în etapa procesuală a recursului.

11. Prin Încheierea din 16 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.973/63/2021, Curtea de Apel Pitești — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Marius Volintiru, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, aflată în etapa procesuală a recursului.

12. Prin Încheierea din 17 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 6.350/118/2021, Tribunalul Constanța — Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Daniel Ioniță și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici.

13. Prin Decizia nr. 515 din 19 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.561/113/2021, și Încheierea din 2 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.500/113/2021, Curtea de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Leonard Olaru și alții, respectiv Mihaela Avram și alții, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, aflate în etapa procesuală a recursului.

14. Prin Încheierea din 20 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.924/117/2021, Curtea de Apel Suceava — Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Mirela Ciocîrlan, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, aflată în etapa procesuală a recursului.

15. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate instituie o derogare de la regula aplicării etapizate a creșterilor salariale, stabilită pentru perioada 2019-2022 de art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

16. Se susține că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2020 a condus la încălcarea condițiilor de predictibilitate și previzibilitate a legii, având în vedere că practica înghețării salariilor prin ordonanță de urgență a Guvernului nu este compatibilă cu natura drepturilor salariale asigurate din bugetul de stat, care trebuie să aibă la bază un mecanism transparent de stabilire și să fie clare, previzibile și predictibile. În acest sens, este indicată jurisprudența în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011) și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

17. Se mai arată că, deși Legea-cadru nr. 153/2017 enumeră printre principiile sale eliminarea inechităților salariale, chiar acest act normativ instituie, la art. 38 alin. (2) și (3), exceptări de la regula aplicării etapizate, însă funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne și militarii nu se regăsesc printre categoriile socioprofesionale exceptate, astfel că aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 s-a făcut inițial diferențiat, cu un calendar diferit în funcție de categoria socioprofesională.

Criteriul temporal al unor legi care, în practică, nu s-au aplicat (Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice) sau care au fost aplicate integral doar unor categorii socioprofesionale, în timp ce altora le-au fost aplicate doar parțial, așa cum este Legea-cadru nr. 153/2017, limitând astfel unele drepturi salariale, în sensul că anumite componente salariale, începând cu salariul de funcție și continuând cu sporuri și alte drepturi salariale, nu s-au aplicat, încalcă principiul egalității în drepturi, echității și egalității de tratament, precum și caracterul unitar al unei legi de salarizare unice în sistemul bugetar.

18. Așadar, chiar și anterior înghețării salariilor prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 existau diferențieri între diferite categorii socioprofesionale, precum funcționarii publici cu statut special, înghețarea neavând decât efectul perpetuării discriminărilor între categoria menționată anterior și celelalte cărora li s-au aplicat dispoziții care au dus la majorări salariale doar cu privire la acestea.

19. În susținerea excepției se mai arată că au fost încălcate și prevederile art. 53 din Constituție, deoarece restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale poate avea loc doar în condiții stricte, iar motivele invocate la adoptarea ordonanței de urgență criticate nu pot constitui o justificare pentru neacordarea unor drepturi.

20. De altfel, Curtea Constituțională a sancționat în jurisprudența sa dispoziții din ordonanțe de urgență ale Guvernului prin care se prevedeau creșteri salariale mai mici decât cele acordate printr-o lege anterioară (Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, Decizia nr. 989 din 30 iunie 2009 și Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010).

21. Se mai arată și că altă discriminare ce nu se poate justifica în mod obiectiv în cadrul sistemului de salarizare a fost creată între polițiști/militari și personalul bugetar prevăzut de Legea nr. 205/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, și anume personalul didactic medico-farmaceutic din universități care au în structură facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate, cu privire la care legiuitorul a reglementat un nou drept salarial, în timp ce pentru prima categorie menționată a dispus înghețarea salariilor prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Or, nediscriminarea este un principiu de drept universal, prevăzut de Constituția României, de Declarația Universală a Drepturilor Omului și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fiind protejat și la nivelul viziunii și politicilor Uniunii Europene, cum ar fi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, în particular, două directive care vizează integrarea în domeniul forței de muncă a cetățenilor (Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă și Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică), toate aceste acte normative fiind, prin urmare, încălcate.

22. Tribunalul București — Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Iași — Secția contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Timișoara — Secția contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Pitești — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Constanța — Secția de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Suceava — Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate.

23. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

24. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 1 alin. (3) și ale art. 1 alin. (5) din Constituție, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 217 din 30 martie 2021 și cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021, paragrafele 127 și următoarele. Cu privire la critica formulată în raport cu prevederile art. 16 din Constituție, ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale Protocolul nr. 12 la Convenție, arată că aspectele criticate de autorul excepției țin de opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi.

Referitor la prevederile art. 44, 47 și 53 din Constituție, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 109 din 23 februarie 2021 cu privire la natura juridică a sporurilor, premiilor și a altor stimulente și libertatea de reglementare pe care o are legiuitorul în această materie. În același sens, invocă și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, și prin Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei. De asemenea, arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale — respectiv Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011 — și a Curții Europene a Drepturilor Omului — concretizată în Hotărârea din 31 mai 2011, pronunțată în Cauza Maggio și alții împotriva Italiei — salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, iar art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu implică un drept la dobândirea proprietății. În final, Guvernul precizează că modalitatea de aplicare în concret a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2020 reprezintă o operațiune de interpretare și aplicare a legii, ce revine autorității publice care are calitatea de angajator, iar în caz de litigiu, instanței judecătorești, fără a fi de resortul controlului de constituționalitate, exercitat de Curtea Constituțională.

25. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. C U R T E A, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

26. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

27. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1332 din 31 decembrie 2020, care au următorul conținut: „Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) și (41) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”

28. Dispozițiile legale criticate nu mai sunt în prezent în vigoare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 având aplicabilitate limitată în timp, doar pentru anul 2021. Cu toate acestea, în considerarea Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, instanța de contencios constituțional se va pronunța asupra constituționalității acestora întrucât continuă, și după ieșirea lor din vigoare, să producă efecte juridice în cauzele în care excepția a fost invocată.

29. Textele din Constituție invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) cu referire la principiul legalității, ale art. 4 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la principiul egalității în drepturi, ale art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată, ale art. 47 — Nivelul de trai și ale art. 53 — Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

30. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în jurisprudența sa recentă, respectiv prin Decizia nr. 388 din 17 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1247 din 11 decembrie 2024, Decizia nr. 515 din 17 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 10 februarie 2025, Decizia nr. 531 din 22 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 14 februarie 2025, și Decizia nr. 631 din 7 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 martie 2025, a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 față de critici identice, formulate de același autor, respectiv Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru unii membri de sindicat, ca în prezenta cauză.

31. Curtea observă că, în lipsa unor elemente de noutate care să justifice schimbarea jurisprudenței constituționale în materie, soluția pronunțată prin deciziile anterior indicate și considerentele pe care aceasta se fundamentează se impune a fi menținute și în prezenta cauză.

32. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă În numele legii D E C I D E: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Adrian Dănilă, în Dosarul nr. 32.861/3/2021 al Tribunalului București — Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Alexandru Constantin Iliescu, Emilian Ștefan Tira și Alexandru Ionuț Staicu, Anca Marinela Predoana și Cătălin Iulian Bocai, Cătălin Dobra, Nicu Eugen Iorga, Gheorghe-Marius Arvat și alții, Roger Roventa și alții, Sorina Fica, Olivia Mariana Alexie, Simona Vladu, Constantin Verdeși, Ion Grozăvescu, Florentin Gabriel Enea, Tiberiu Ioniță, Cristina Claudia Gheorghisan, Vică Marian Teacă, Livia Marilena Lupescu și alții în dosarele nr. 29.318/3/2021, nr. 30.393/3/2021, nr. 26.856/3/2021, nr. 27.493/3/2021, nr. 29.315/3/2021, nr. 1.605/101/2021, nr. 1.809/101/2021, nr. 26.848/3/2021, nr. 28.414/3/2021, nr. 30.239/3/2021, nr. 32.742/3/2021, nr. 35.128/3/2021, nr. 31.546/3/2021, nr. 35.122/3/2021, nr. 30.828/3/2021, nr. 4.927/117/2021 și nr. 30.387/3/2021 ale Curții de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Mihai Ispas și alții, Adrian Cornea și Cosmin Porcișanu, în dosarele nr. 1.507/89/2021, nr. 2.558/89/2021 și nr. 2.070/89/2021 ale Curții de Apel Iași — Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Constantin-Horațiu Negulescu și alții, în Dosarul nr. 3.684/115/2021 al Curții de Apel Timișoara — Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Marius Volintiru, în Dosarul nr. 5.973/63/2021 al Curții de Apel Pitești — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Daniel Ioniță și alții, în Dosarul nr. 6.350/118/2021 al Tribunalului Constanța — Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Leonard Olaru și alții, respectiv Mihaela Avram și alții, în dosarele nr. 1.561/113/2021 și nr. 1.500/113/2021 ale Curții de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal și de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Mirela Ciocîrlan, în Dosarul nr. 4.924/117/2021 al Curții de Apel Suceava — Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului București — Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Iași — Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Timișoara — Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Pitești — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Constanța — Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Suceava — Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 20 ianuarie 2026. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 25 septembrie 2026, paginile 3-6.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.