CCR: plafonul pensiei militare de stat rămâne în vigoare

Pe scurt

Curtea Constituțională a respins, printr-o singură decizie, zeci de contestații ale pensionarilor militari împotriva plafonării pensiei militare de stat și a modului în care aceasta se indexează.
Rămâne în picioare regula că pensia netă nu poate depăși media soldelor sau salariilor lunare nete din baza de calcul, introdusă în 2017 și rescrisă la finalul lui 2018.
A fost respinsă ca inadmisibilă și critica adusă deciziei Înaltei Curți despre sporul pentru ordinul „Meritul Militar”: Curtea Constituțională nu poate controla o hotărâre dată în recurs în interesul legii.

Act: Decizia CCR nr. 35/2026
Publicat: M. Of. nr. 692 din 21 august 2026
Pronunțată: 20 ianuarie 2026

Plafonul care oprește pensia militară netă la nivelul mediei soldelor nete din baza de calcul rămâne în vigoare, iar cine spera că va fi desființat pe cale constituțională nu mai are pe ce se sprijini. Prin Decizia nr. 35 din 20 ianuarie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 692 din 21 august 2026, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiate excepțiile ridicate în zeci de dosare aflate pe rolul tribunalelor și curților de apel din toată țara, de la Covasna și Iași până la Dolj, Arad și București. Nu este prima oară: Curtea a mai confirmat constituționalitatea plafonării pensiei militare de stat și în alte dosare din acest an.

În discuție au fost trei lucruri deodată. Primul: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul ei, actul care a rescris regimul pensiilor de serviciu. Al doilea: art. 84 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, care a schimbat din nou articolele 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Al treilea: dispozitivul unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2021, care spune că sporul pentru ordinul „Meritul Militar” intră și el sub plafon.

Curtea a respins primele două critici ca neîntemeiate, iar pe a treia ca inadmisibilă. Motivul pentru care a treia nici nu a fost examinată pe fond este de competență: Curtea Constituțională verifică legi și ordonanțe, nu hotărâri de unificare a practicii date de Înalta Curte.

Efectele pe care le produce

Primul efect este menținerea plafonului. Art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma dată de art. 84 din Ordonanța de urgență nr. 114/2018, prevede că la stabilirea pensiei militare de stat pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor sau salariilor lunare nete corespunzătoare celor brute cuprinse în baza de calcul. Regula rămâne aplicabilă.

Al doilea efect privește indexarea. Indexarea nu trebuie confundată cu indicele de corecție, o măsură care, potrivit Curții, se acordă o singură dată, la înscrierea inițială la pensie. Cuantumul pensiilor militare aflate în plată la 31 decembrie se indexează din oficiu de la 1 ianuarie cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă rata este negativă, pensiile nu se indexează. Ambele reguli rămân neschimbate.

Al treilea efect ține de ce se întâmplă când indexarea împinge pensia peste plafon. Legea permite acordarea cuantumului rezultat, dar nu peste suma care rezultă din aplicarea ratei medii anuale a inflației asupra mediei soldelor nete respective. La indexări succesive, limita se calculează cumulat, adăugând efectul inflației din operațiunile anterioare. Curtea nu a atins acest mecanism.

Al patrulea efect atinge sporul pentru decorație. Prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte stabilise că pensionarii militari decorați cu ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și respectiv 20% din cuantumul pensiei, dar fără ca prin aplicarea lui pensia netă să depășească plafonul. Respingerea ca inadmisibilă înseamnă că această interpretare rămâne obligatorie pentru instanțe.

Al cincilea efect este procedural, dar contează pentru dosarele în curs. Decizia este definitivă și general obligatorie, deci instanțele care suspendaseră judecata în așteptarea răspunsului Curții pot relua judecarea cauzelor, fără să mai poată înlătura textele criticate. Linia a fost confirmată din nou în septembrie 2026, când Curtea a stabilit că plafonul poate șterge și sporul plătit prin contribuția pentru pensia suplimentară, chiar dacă a fost achitat timp de douăzeci de ani.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

În fapt, nimic nu se schimbă în conținutul legii. Ce se schimbă este certitudinea. Până la publicarea acestei decizii, zeci de dosare stăteau pe rol cu aceeași întrebare deschisă, iar unele instanțe își exprimaseră chiar părerea că excepția e întemeiată. Curtea de Apel București, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Harghita, Curtea de Apel Târgu Mureș și Tribunalul Dolj apreciaseră că textele sunt neconstituționale, invocând în principal lipsa avizului Consiliului Legislativ la emiterea ordonanței din 2017.

A doua schimbare este că argumentul procedural cade. Autorii excepțiilor invocaseră, pe lângă dreptul de proprietate și nivelul de trai, și încălcarea art. 79 din Constituție, care privește Consiliul Legislativ, precum și limitele delegării legislative din art. 115. Curtea a constatat că aceleași texte au mai fost verificate prin critici similare și a menținut soluția.

A treia schimbare ține de vechimea disputei. Curtea a enumerat șase decizii anterioare prin care aceleași dispoziții fuseseră deja declarate constituționale, cea mai veche din decembrie 2021 și cea mai recentă din decembrie 2024. Constatarea că nu au intervenit elemente noi înseamnă că jurisprudența este acum consolidată pe această chestiune.

Ce nu se schimbă este dreptul la pensie în sine. Decizia privește modul de calcul și de actualizare, nu existența pensiei militare de stat sau condițiile de acordare a ei.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

Deblochează zeci de dosare care stăteau suspendate în instanțe din toată țara, în așteptarea unui răspuns.
Elimină incertitudinea de calcul pentru casele de pensii sectoriale, care aplicau plafonul sub riscul unei schimbări retroactive.
Confirmă că indexarea anuală cu inflația rămâne obligatorie și se face din oficiu, fără cerere din partea pensionarului.
Clarifică, prin respingerea ca inadmisibilă, că o decizie de unificare a practicii dată de Înalta Curte nu se atacă la Curtea Constituțională, ceea ce scutește viitorii contestatari de un drum inutil.

Ce rămâne o problemă

Plafonarea rămâne, deci un pensionar militar cu vechime mare și funcții bine plătite poate primi o pensie sub ce ar rezulta din formula de bază.
Sporul pentru ordinul „Meritul Militar” își pierde în practică efectul atunci când pensia este deja la plafon, deși decorația a fost acordată pentru merite reale.
Când rata medie anuală a inflației este negativă, pensiile nu se indexează deloc, iar legea nu prevede nicio compensare ulterioară.
Decizia nu răspunde la fond criticii privind lipsa avizului Consiliului Legislativ, ci trimite la deciziile anterioare, ceea ce lasă discuția fără o motivare nouă și detaliată.

Sfaturi utile

Dacă ai un proces pe rol pe această temă, discută cu avocatul înainte de următorul termen. Instanța nu mai poate înlătura textele criticate, deci strategia trebuie mutată pe alte argumente, dacă există.
Verifică pe decizia de pensie dacă ți s-a aplicat plafonul. Se vede prin compararea pensiei nete cu media soldelor nete din baza de calcul, nu prin cuantumul brut.
Dacă ai ordinul „Meritul Militar”, cere casei de pensii sectoriale să îți arate în scris cum a fost calculat sporul de 10, 15 sau 20 la sută și dacă plafonul l-a redus.
Nu confunda indexarea cu actualizarea. De la finalul lui 2018, legea prevede indexare cu rata medie anuală a inflației, nu actualizare în funcție de solda personalului activ.
Reține că indexarea se face din oficiu, de la 1 ianuarie. Nu trebuie depusă nicio cerere, dar merită verificat cuponul din ianuarie ca să confirmi că a fost aplicată.
Dacă vrei să contești o decizie de pensie, termenul și procedura rămân cele din Legea nr. 223/2015. Decizia Curții nu redeschide termene care au expirat.

Întrebări frecvente

Ce a decis, pe scurt, Curtea Constituțională?

A respins ca neîntemeiate excepțiile privind Ordonanța de urgență nr. 59/2017 în ansamblul ei, art. VII din aceasta și art. 84 din Ordonanța de urgență nr. 114/2018, constatând că sunt constituționale în raport cu criticile formulate. A respins ca inadmisibilă critica adusă dispozitivului Deciziei ÎCCJ nr. 16/2021.

Ce înseamnă plafonarea pensiei militare?

Înseamnă că la stabilirea pensiei militare de stat pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor sau salariilor lunare nete corespunzătoare celor brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Regula este prevăzută de art. 60 din Legea nr. 223/2015.

Cum se indexează pensiile militare?

Din oficiu, de la 1 ianuarie, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă rata medie anuală a inflației este negativă, pensiile nu se indexează.

Ce se întâmplă cu sporul pentru ordinul „Meritul Militar”?

Rămâne așa cum l-a interpretat Înalta Curte în 2021: 10, 15 sau 20 la sută din cuantumul pensiei, în funcție de clasa decorației, dar fără ca prin aplicarea lui pensia netă să depășească plafonul. Curtea Constituțională nu a putut examina această interpretare pe fond.

De ce a fost respinsă ca inadmisibilă critica adusă deciziei Înaltei Curți?

Pentru că nu intră în competența Curții Constituționale. Potrivit Legii nr. 47/1992, Curtea verifică legi, tratate, regulamente parlamentare și ordonanțe, nu hotărârile pronunțate de Înalta Curte în recursurile în interesul legii.

Decizia îmi schimbă cuantumul pensiei?

Nu. Nu modifică niciun cuantum aflat în plată și nu creează un drept nou. Confirmă doar că regulile după care pensia a fost calculată și indexată rămân în vigoare.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

Paragrafele 3 și 6, lista dosarelor conexate: un număr de dosar scris fără bară de fracție. În ambele enumerări apare „nr. 1.546D2024”, în timp ce toate celelalte 83 de numere din aceeași listă sunt scrise în forma „nr. 1.585D/2024”, „nr. 1.761D/2024” și așa mai departe. Forma corectă este nr. 1.546D/2024. Greșeala se repetă identic în cele două locuri, deci nu vine dintr-o singură scăpare de tipar, ci din lista sursă.
Numele aceluiași autor al excepției, scris în două feluri. În paragraful 3, în paragraful 18 și în punctul 1 al dispozitivului apare „Marcel-Liviu Tănăsie”, iar în paragrafele 4, 7 și 9, unde este consemnat că a fost prezent și a pus concluzii, apare „Marcel-Liviu Tănasie”, fără diacritic pe al doilea „a”. Este aceeași persoană, în același grup de dosare de la Tribunalul București, Secția a VIII-a. Trei apariții într-o formă și trei în cealaltă.
Paragraful 4: un autor prezent la ședință care nu se regăsește nicăieri altundeva în decizie. Se consemnează că au răspuns la apelul nominal autorii excepțiilor din dosarele nr. 268D/2024, nr. 605D/2024 și nr. 3.602D/2024, anume „Marian Laurențiu Stroe, Marcel-Liviu Tănasie și Georgică Nemțeanu”. Numele Marian Laurențiu Stroe apare o singură dată în tot actul: nu figurează în lista autorilor din paragraful 3, nu apare în niciunul dintre paragrafele 10-23, care detaliază actele de sesizare pe instanțe, și nu apare în dispozitiv, unde toți ceilalți autori sunt nominalizați. Singura explicație pe care textul o lasă deschisă este formula colectivă „Mihai Badea și alții” din paragraful 18, pe care decizia nu o desface, astfel încât cititorul nu poate stabili cine este autorul excepției din Dosarul nr. 268D/2024.

Analiza redacției

Ca instrument de lucru, decizia își face treaba. Curtea a conexat 83 de dosare la Dosarul nr. 995D/2022 și a răspuns o singură dată unei întrebări care blocase instanțe din Covasna, Iași, Bacău, Dolj, Olt, Arad, Neamț, Harghita, Craiova, Târgu Mureș și București. Fără conexare, aceleași două paragrafe de motivare ar fi fost scrise de 84 de ori. Rezultatul este limpede: plafonarea din art. 60 din Legea nr. 223/2015 și indexarea cu rata medie anuală a inflației din art. 59, în forma dată de art. 84 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, rămân în vigoare.

Costul se vede în calendar. Cel mai vechi dosar de instanță din listă, nr. 2.043/99/2020 de la Tribunalul Iași, s-a deschis în 2020. Primul dosar constituțional din grup a fost înregistrat în 2022. Curtea s-a pronunțat la 20 ianuarie 2026, iar publicarea în Monitorul Oficial nr. 692 s-a făcut la 21 august 2026, adică la șapte luni după ședință. Un pensionar militar care a contestat decizia de pensie în 2020 a așteptat șase ani ca instanța de fond să poată relua judecata, iar ultimele șapte luni ale așteptării au trecut după ce soluția era deja cunoscută în Curte, dar nu încă obligatorie pentru nimeni.

Al doilea lucru care sare în ochi este cât de puțin i-a costat pe unii dintre participanți lipsa de diligență. Paragraful 31 constată că, în 22 dintre cele 84 de dosare, instanța care a sesizat Curtea nu și-a exprimat opinia asupra excepției, „contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992”. Este vorba de peste un sfert din cauze, iar constatarea rămâne fără urmare. La fel, paragraful 33 arată că președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat niciun punct de vedere, deși erau în discuție două ordonanțe de urgență adoptate chiar de Guvern. Când opiniile lipsesc, iar restul instanțelor sunt împărțite, dezbaterea se reduce la concluziile procurorului și la trimiterea către jurisprudența proprie.

Rămâne, în plan practic, o problemă pe care decizia nici nu o atinge, dar care explică de ce oamenii ajung în instanță: mecanismul plafonului este scris astfel încât beneficiarul nu îl poate verifica singur. Art. 60 alin. (3) spune că, la indexări succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei inflației asupra mediei soldelor nete, „la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare”. Este o formulă cumulativă exprimată în cuvinte, iar decizia de pensie nu este obligată să arate nici media soldelor nete din baza de calcul, nici cifra plafonului. Cine vrea să știe dacă a fost plafonat trebuie să reconstituie calculul din afara documentului pe care l-a primit.

Ce ar trebui schimbat

Decizia de pensie să afișeze media soldelor nete și cuantumul plafonului. Pensionarul ar vedea din propriul document dacă i s-a aplicat art. 60 și cu cât a fost redusă pensia, în loc să deducă acest lucru dintr-un calcul pe care nu îl are.
O formulă de calcul publicată în anexă la lege pentru indexările succesive. Textul actual al art. 60 alin. (3) descrie în cuvinte o operațiune cumulativă; o formulă cu termenii definiți ar face ca aceeași pensie să nu poată fi calculată în două feluri de două case sectoriale.
Sancțiune procedurală pentru instanța care nu își exprimă opinia. Când o instanță ignoră art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, Curtea ar restitui actul de sesizare pentru completare, cu termen scurt. Practic, cele 22 de dosare din paragraful 31 nu ar fi ajuns în ședință fără poziția judecătorului care a trimis întrebarea.
Termen legal între pronunțare și publicarea în Monitorul Oficial. Un termen de 30 de zile ar elimina intervalul de șapte luni dintre 20 ianuarie și 21 august 2026, în care instanțele de fond au continuat să suspende dosare pentru o întrebare la care exista deja răspuns.
Un mecanism de cauză-pilot la Curtea Constituțională. Când pe rol se strâng peste un prag de excepții cu obiect identic, Curtea ar anunța public dosarul-pilot și data ședinței. Instanțele de fond ar ști cât durează suspendarea, iar părțile ar putea urmări un singur dosar în loc de optzeci.
Parlamentul să tranșeze expres soarta sporului pentru ordinul „Meritul Militar”. Astăzi regula vine dintr-un recurs în interesul legii, iar Curtea Constituțională a arătat că nu îl poate cenzura. O prevedere în Legea nr. 223/2015 care să spună dacă sporul se acordă peste plafon sau sub el ar închide subiectul în locul în care poate fi închis.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 692 din 21 august 2026 16 pagini PDF, 122 KB actul începe la pagina 2

Deschide PDF-ul oficial Descarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Decizia Curții Constituționale nr. 35 din 20 ianuarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, a dispozițiilor art. VII din această ordonanță de urgență, ale art. 84 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, precum și a prevederilor dispozitivului Deciziei ÎCCJ nr. 16 din 13 septembrie 2021

EMITENT: Curtea Constituțională a României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 21 august 2026

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepție ridicată de Veres Geza în Dosarul nr. 1.028/119/2021 al Tribunalului Covasna — Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 995D/2022.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 996D/2022, nr. 997D/2022, nr. 1.009D/2022, nr. 2.272D/2022, nr. 2.684D/2022, nr. 2.685D/2022, nr. 809D/2023, nr. 1.019D/2023, nr. 1.038D/2023, nr. 1.039D/2023, nr. 1.040D/2023, nr. 1.081D/2023, nr. 1.082D/2023, nr. 1.093D/2023, nr. 1.103D/2023, nr. 1.191D/2023, nr. 1.204D/2023, nr. 1.205D/2023, nr. 1.206D/2023, nr. 1.207D/2023, nr. 1.208D/2023, nr. 1.216D/2023, nr. 1.280D/2023, nr. 1.281D/2023, nr. 1.282D/2023, nr. 1.295D/2023, nr. 3.492D/2023, nr. 268D/2024, nr. 322D/2024, nr. 588D/2024, nr. 605D/2024, nr. 716D/2024, nr. 959D/2024, nr. 1.099D/2024, nr. 1.100D/2024, nr. 1.279D/2024, nr. 1.546D2024, nr. 1.585D/2024, nr. 1.761D/2024, nr. 1.762D/2024, nr. 1.859D/2024, nr. 1.871D/2024, nr. 1.874D/2024, nr. 1.946D/2024, nr. 2.001D/2024, nr. 2.227D/2024, nr. 2.387D/2024, nr. 2.442D/2024, nr. 2.443D/2024, nr. 2.492D/2024, nr. 2.515D/2024, nr. 2.516D/2024, nr. 2.517D/2024, nr. 2.589D/2024, nr. 2.694D/2024, nr. 2.747D/2024, nr. 2.748D/2024, nr. 2.749D/2024, nr. 2.842D/2024, nr. 2.881D/2024, nr. 2.941D/2024, nr. 3.220D/2024, nr. 3.407D/2024, nr. 3.602D/2024, nr. 3.735D/2024, nr. 3.927D/2024, nr. 45D/2025, nr. 84D/2025, nr. 219D/2025, nr. 460D/2025, nr. 470D/2025, nr. 471D/2025, nr. 609D/2025, nr. 681D/2025, nr. 975D/2025, nr. 1.203D/2025, nr. 1.204D/2025, nr. 1.205D/2025, nr. 1.326D/2025, nr. 1.967D/2025, nr. 2.125D/2025, nr. 3.848D/2025 și nr. 4.365D/2025, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții similare, excepția ridicată de Valentin-Vasile Banciu, Cristian Aionesei, Vasile Chirvase, Eugen Deaconu și Remo Călianu în dosarele nr. 1.200/119/2021, nr. 1.349/119/2021, nr. 210/119/2023, nr. 193/119/2023 și nr. 211/119/2023 ale Tribunalului Covasna — Secția civilă, de Cristinel Rotaru, de Gheorghe Mazdrag, de Sidorel Ungureanu și de Maria Todirașcu în dosarele nr. 1.113/99/2021, nr. 2.043/99/2020, nr. 4.691/99/2020 și nr. 4.741/99/2022 ale Tribunalului Iași — Secția I civilă, de Vasile Ionuț Zaharia în Dosarul nr. 2.571/99/2020* al Curții de Apel Iași — Secția litigii de muncă și asigurări sociale, de Cătălin Alin Uscatu și de Vasile Leonte în dosarele nr. 1.979/110/2020 și nr. 421/103/2023 ale Curții de Apel Bacău — Secția I civilă și de Vasile Docan în Dosarul nr. 755/32/2022 al Curții de Apel Bacău — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Costel Știrbu în Dosarul nr. 1.076/63/2023 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Marian Patrichi în Dosarul nr. 173/104/2023 al Tribunalului Olt — Secția I civilă — Complet specializat conflicte de muncă și asigurări sociale, de Sorin Ovidiu Nour și de Petru Sabo în dosarele nr. 760/108/2023 și nr. 671/108/2023 ale Tribunalului Arad — Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, de Dumitru Drugă, de Vasilica Gogan și de Ion Răducan în dosarele nr. 286/54/2023, nr. 271/54/2023 și nr. 303/54/2023 ale Curții de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național Pro Lex în numele membrilor George Bratu, Eugen Caraivan și Săndel Goliță, de Mihai Badea și alții, de Ovidiu Dumitrescu, de Mihai Sorin Brînduș, de Marcel-Liviu Tănăsie, de Mariana Vanina Miclea, de Bogdan-Augustin Dumitrescu, de Mirela-Daniela Neguț, de Dacia Netcu, de Florin Codău, de Elena Lefter, de Teodor Augustin Grîu, de Stelian Raicu, de Maria Neagu, de Mihai Anichitoae și Adrian-Dan Scurtu, de Gabriel Bularda și de Angela Bărbulescu în dosarele nr. 5.863/3/2023, nr. 5.438/3/2023, nr. 5.432/3/2023, nr. 5.624/3/2023, nr. 5.211/3/2023*, nr. 6.018/3/2023*, nr.4.813/300/2023, nr. 12.210/3/2023, nr.7.980/3/2023*, nr.5.523/3/2023*, nr. 6.078/3/2023*, nr.7.843/299/2023, nr.212/59/2023, nr. 5.628/3/2023, nr.4.901/3/2023*, nr.7.104/3/2023*, nr. 6.076/3/2023*, nr.34.154/3/2023 și nr. 19.983/3/2023* ale Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Marian Dobrică, de Emil Dinel, de Mircea Pulpea, de Cornel Sava, de Gherasim Decu, de Radu Tudorache, de Ecaterina Gavrilescu, de Georgică Nemțeanu, de Rooby-Răzvan Ceaușu și Viorel Cotea, de Marius Emilian Vințeanu, de Petrișor Augustin Bratu, de Răduș Patentașu, de Paul Chiriac, de Adrian Bîrca, de Florin Sandu, de Elena Lefter, de Iuliana Barbu și de Liviu Buzică în dosarele nr. 633/2/2023, nr. 872/122/2023, nr. 5.886/3/2023, nr. 335/122/2023, nr. 410/122/2023, nr. 4.233/2/2023, nr. 11.114/3/2023, nr. 5.729/3/2023*, nr. 5.896/3/2023, nr. 5.730/3/2023**, nr. 343/122/2023, nr. 257/122/2023, nr.6.509/3/2023*, nr. 17.558/3/2023**, nr.510/122/2023, nr. 7.833/2/2024, nr. 443/93/2023* și nr. 281/122/2023* ale Curții de Apel București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Ioan Vînaga și de Traian Magdalina în dosarele nr. 276/96/2023 și nr. 250/96/2023 ale Tribunalului Harghita — Secția civilă, de Emilian Oltean în Dosarul nr. 52/43/2023 al Curții de Apel Târgu Mureș — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Tatiana Lăcătușu în Dosarul nr. 212/103/2023 al Tribunalului Neamț — Secția I civilă și de contencios administrativ și fiscal, de Radu Marin, de Ionel Drăgănescu, de Gheorghe Burghelia, de Mărioara Militaru, de Marcel Mihai Stancu, de Ilie Ghiulea, de Marian Stoica, de Dinu Dumitru, de Mirel Niculae, de Dan Seracu, de Constantin Croitoru, de Viorel Văduva, de Maria Magdalena Seracu, de Ștefan Iancu, de Costel Ghidănac, de Valeriu Radu, de Niculae Ghiță, de Corneliu Ștefan Ionescu, de Gheorghe Gurban, de Mariea Breazu, de Gheorghe Petcu și de Lazăr Chiriac în dosarele nr. 4.235/2/2023, nr. 256/122/2023*, nr. 5.785/3/2023*, nr. 278/122/2023*, nr. 2/2/2024, nr. 661/122/2023, nr. 261/116/2023, nr. 262/122/2023, nr. 267/122/2023, nr. 1.504/2/2023*, nr. 4.734/3/2023, nr. 1.161/2/2023, nr. 1.506/2/2023, nr. 1.088/2/2023, nr. 309/122/2023*, nr. 3.105/2/2024*, nr. 269/122/2023*, nr. 274/122/2023*, nr.397/122/2023, nr. 250/122/2023*, nr. 451/122/2023* și nr. 5.482/3/2023 ale Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

4. La apelul nominal răspund autorii excepțiilor de neconstituționalitate din dosarele nr. 268D/2024, nr. 605D/2024 și nr. 3.602D/2024, Marian Laurențiu Stroe, Marcel-Liviu Tănasie și Georgică Nemțeanu. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, în Dosarul nr. 975D/2025, autorul excepției Adrian Bîrca a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

6. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Autorii excepției de neconstituționalitate prezenți și reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 996D/2022, nr. 997D/2022, nr. 1.009D/2022, nr. 2.272D/2022, nr. 2.684D/2022, nr. 2.685D/2022, nr. 809D/2023, nr. 1.019D/2023, nr. 1.038D/2023, nr. 1.039D/2023, nr. 1.040D/2023, nr. 1.081D/2023, nr. 1.082D/2023, nr. 1.093D/2023, nr. 1.103D/2023, nr. 1.191D/2023, nr. 1.204D/2023, nr. 1.205D/2023, nr. 1.206D/2023, nr. 1.207D/2023, nr. 1.208D/2023, nr. 1.216D/2023, nr. 1.280D/2023, nr. 1.281D/2023, nr. 1.282D/2023, nr. 1.295D/2023, nr. 3.492D/2023, nr. 268D/2024, nr. 322D/2024, nr. 588D/2024, nr. 605D/2024, nr. 716D/2024, nr. 959D/2024, nr. 1.099D/2024, nr. 1.100D/2024, nr. 1.279D/2024, nr. 1.546D2024, nr. 1.585D/2024, nr. 1.761D/2024, nr. 1.762D/2024, nr. 1.859D/2024, nr. 1.871D/2024, nr. 1.874D/2024, nr. 1.946D/2024, nr. 2.001D/2024, nr. 2.227D/2024, nr. 2.387D/2024, nr. 2.442D/2024, nr. 2.443D/2024, nr. 2.492D/2024, nr. 2.515D/2024, nr. 2.516D/2024, nr. 2.517D/2024, nr. 2.589D/2024, nr. 2.694D/2024, nr. 2.747D/2024, nr. 2.748D/2024, nr. 2.749D/2024, nr. 2.842D/2024, nr. 2.881D/2024, nr. 2.941D/2024, nr. 3.220D/2024, nr. 3.407D/2024, nr. 3.602D/2024, nr. 3.735D/2024, nr. 3.927D/2024, nr. 45D/2025, nr. 84D/2025, nr. 219D/2025, nr. 460D/2025, nr. 470D/2025, nr. 471D/2025, nr. 609D/2025, nr. 681D/2025, nr. 975D/2025, nr. 1.203D/2025, nr. 1.204D/2025, nr. 1.205D/2025, nr. 1.326D/2025, nr. 1.967D/2025, nr. 2.125D/2025, nr. 3.848D/2025 și nr. 4.365D/2025 la Dosarul nr. 995D/2022, care a fost primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorilor excepției de neconstituționalitate prezenți, care solicită admiterea acesteia. În plus, autorul excepției Marcel-Liviu Tănasie susține, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu încălcarea procedurii de elaborare a actelor normative, în fapt, eludându-se dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, care dispun în mod imperativ că proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ, precum și cu încălcarea prevederilor constituționale ale art. 79 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 1 alin. (3) și (5).

Depune concluzii scrise.

8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, atât pentru criticile de neconstituționalitate extrinsecă, cât și pentru criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate. Astfel, arată că, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, Curtea Constituțională a statuat că lipsa avizului Consiliului Legislativ nu atrage neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Cu privire la celelalte critici de neconstituționalitate extrinsecă arată că situația extraordinară a fost motivată în preambulul ordonanței de urgență criticate, măsurile adoptate nu suprimă dreptul la pensie, ci prevăd modalitatea de calcul, actualizarea și plafonarea pensiei, domeniu în care legiuitorul delegat are o largă marjă de apreciere. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă arată că dreptul la pensie nu are un caracter absolut, pensia de serviciu militară fiind un drept de natură legală, supus condițiilor și limitelor stabilite de legiuitor, așa încât dispozițiile legale criticate nu suprimă dreptul, nu afectează substanța acestuia, ci instituie reguli cu privire la plafonarea cuantumului, la suspendare și la limitele actualizării, măsuri care țin de politica bugetară și de asigurări sociale. În ceea ce privește Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că interpretările date de instanța supremă nu pot fi cenzurate pe calea contenciosului constituțional, eventualele efecte ale aplicării lor țin de competența instanțelor judecătorești.

9. Având cuvântul în replică, autorul excepției Marcel-Liviu Tănasie susține că, în numeroase cazuri, actele normative adoptate într-o manieră similară, respectiv în lipsa avizului Consiliului Legislativ, au fost sancționate prin constatarea neconstituționalității lor. C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

10. Prin sentințele civile nr. 151 și nr. 152 din 24 martie 2022, precum și prin încheierile din 11 aprilie 2022 și 20 aprilie 2023, pronunțate în dosarele nr. 1.028/119/2021, nr. 1.200/119/2021, nr. 1.349/119/2021, nr. 210/119/2023, nr. 193/119/2023 și nr. 211/119/2023, Tribunalul Covasna — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a dispozițiilor a art. VII pct. 2 și 3 din această ordonanță de urgență. Excepția a fost ridicată de Veres Geza, Valentin-Vasile Banciu, Cristian Aionesei, Vasile Chirvase, Eugen Deaconu și Remo Călianu în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor decizii emise de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne și împotriva unei hotărâri a Comisiei de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

11. Prin încheierile din 21 martie 2022 și 8 mai 2023 și sentințele civile nr. 49 și nr. 52 din 12 ianuarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 1.113/99/2021, nr. 2.043/99/2020, nr. 4.691/99/2020 și nr. 4.741/99/2022, Tribunalul Iași — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, și a dispozițiilor art. VII pct. 3 din această ordonanță de urgență. Excepția a fost ridicată de Cristinel Rotaru, de Gheorghe Mazdrag, de Sidorel Ungureanu și de Maria Todirașcu în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor decizii de pensionare.

12. Prin Decizia civilă nr. 638 din 20 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.571/99/2020*, Curtea de Apel Iași — Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în integralitatea ei. Excepția a fost ridicată de Vasile Ionuț Zaharia într-o cauză având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor decizii de pensionare.

13. Prin Încheierea din 10 martie 2023, Decizia nr. 855 din 4 decembrie 2023 și Încheierea din 17 iulie 2023, pronunțate în dosarele nr. 1.979/110/2020, nr. 421/103/2023 și nr. 755/32/2022, Curtea de Apel Bacău — Secția I civilă și Curtea de Apel Bacău — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, a dispozițiilor art. VII pct. 3 din această ordonanță de urgență, în ceea ce privește sintagma „pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei”, precum și a dispozițiilor art. 84 pct. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, în ceea ce privește sintagma „pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei”, excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și a „prevederilor dispozitivului Deciziei nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, sintagma fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei în raport cu prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015”. Excepția a fost ridicată de Cătălin Alin Uscatu, Vasile Leonte și Vasile Docan în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor decizii de pensionare.

14. Prin Încheierea din 18 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.076/63/2023, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Costel Știrbu într-o cauză având ca obiect pretenții, respectiv restituirea sumelor din pensie stabilite conform Legii nr. 223/2015 și care au fost diminuate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.

15. Prin Sentința civilă nr. 202 din 20 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 173/104/2023, Tribunalul Olt — Secția I civilă — Complet specializat conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Marian Patrichi într-o cauză având ca obiect pretenții, respectiv restituirea sumelor din pensie stabilite conform Legii nr. 223/2015 și care au fost diminuate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.

16. Prin încheierile din 27 aprilie 2023 și 2 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 760/108/2023 și nr. 671/108/2023, Tribunalul Arad — Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Sorin Ovidiu Nour și Petru Sabo în cauze având ca obiect soluționarea unor acțiuni în constatarea actualizării în mod nelegal a pensiei în temeiul art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.

17. Prin încheierile din 3 aprilie 2023, 9 mai 2023 și 19 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 286/54/2023, nr. 271/54/2023 și nr. 303/54/2023, Curtea de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Dumitru Drugă, Vasilica Gogan și Ion Răducan în cauze având ca obiect pretenții, respectiv restituirea sumelor din pensie stabilite conform Legii nr. 223/2015 și care au fost diminuate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.

18. Prin încheierile din 3 mai 2023, 9 mai 2023, 18 decembrie 2023, Sentința civilă nr. 6.296 din 13 noiembrie 2023, încheierile din 12 decembrie 2023 și 19 ianuarie 2024, Sentința civilă nr. 6.230 din 9 noiembrie 2023, Încheierea din 4 martie 2024, Sentința civilă nr. 1.541 din 13 martie 2024, încheierile din 21 martie 2024 și 3 aprilie 2024, Sentința civilă nr. 1.654 din 18 martie 2024, Sentința civilă nr. 280 din 26 ianuarie 2024, încheierile din 29 mai 2024 și 23 mai 2024, Sentința civilă nr. 5.305 din 11 iulie 2024, Sentința civilă nr. 1.495 din 12 martie 2024 și Încheierea din 25 septembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 5.863/3/2023, nr. 5.438/3/2023, nr. 5.432/3/2023, nr. 5.624/3/2023, nr. 5.211/3/2023*, nr. 6.018/3/2023*, nr. 4.813/300/2023, nr. 12.210/3/2023, nr. 7.980/3/2023*, nr. 5.523/3/2023*, nr. 6.078/3/2023*, nr. 7.843/299/2023, nr. 212/59/2023, nr. 5.628/3/2023, nr. 4.901/3/2023*, nr. 7.104/3/2023*, nr. 6.076/3/2023*, nr. 34.154/3/2023, nr. 19.983/3/2023*, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, respectiv a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și, respectiv, a dispozițiilor art. VII pct. 2 și pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Pro Lex în numele membrilor George Bratu, Eugen Caraivan și Săndel Goliță, de Mihai Badea și alții, de Ovidiu Dumitrescu, de Mihai Sorin Brînduș, de Marcel-Liviu Tănăsie, de Mariana Vanina Miclea, de Bogdan-Augustin Dumitrescu, de Mirela-Daniela Neguț, de Dacia Netcu, de Florin Codău, de Elena Lefter, de Teodor Augustin Grîu, de Stelian Raicu, de Maria Neagu, de Mihai Anichitoae și Adrian-Dan Scurtu, de Gabriel Bularda, de Angela Bărbulescu în cauze având ca obiect recalcularea pensiei.

19. Prin încheierile din 5 mai 2023, 23 mai 2024, 15 decembrie 2023, 25 martie 2024, 3 iunie 2024, 26 iunie 2024, 20 decembrie 2023, 15 decembrie 2023, 16 ianuarie 2024, 4 decembrie 2023, 24 septembrie 2024, 29 ianuarie 2024, 12 octombrie 2023, 7 noiembrie 2024, 31 ianuarie 2025, 18 martie 2024, 25 februarie 2025 și 10 iunie 2025, pronunțate în dosarele nr. 633/2/2023, nr. 872/122/2023, nr. 5.886/3/2023, nr. 335/122/2023, nr. 410/122/2023, nr. 4.233/2/2023, nr. 11.114/3/2023, nr. 5.729/3/2023*, nr. 5.896/3/2023, nr. 5.730/3/2023**, nr. 257/122/2023, nr. 343/122/2023, nr. 6.509/3/2023*, nr. 17.558/3/2023**, nr. 510/122/2023, nr. 7.833/2/2024, nr. 443/93/2023* și nr. 281/122/2023*, Curtea de Apel București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, respectiv a dispozițiilor art. VII pct. 2 și pct. 3 și a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Marian Dobrică, de Emil Dinel, de Mircea Pulpea, de Cornel Sava, de Gherasim Decu, de Radu Tudorache, de Ecaterina Gavrilescu, de Georgică Nemțeanu, de Rooby-Răzvan Ceaușu și Viorel Cotea, de Marius Emilian Vințeanu, de Petrișor Augustin Bratu, de Răduș Patentașu, de Paul Chiriac, de Adrian Bîrca, de Florin Sandu, de Elena Lefter, de Iuliana Barbu și de Liviu Buzică în cauze având ca obiect recalcularea pensiei.

20. Prin încheierile civile nr. 514 și nr. 513 din 4 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 276/96/2023 și nr. 250/96/2023, Tribunalul Harghita — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII și, respectiv, ale art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Ioan Vînaga și de Traian Magdalina în cauze având ca obiect restituirea sumelor din pensia stabilită conform Legii nr. 223/2015 și care au fost diminuate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.

21. Prin Încheierea din 12 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 52/43/2023, Curtea de Apel Târgu Mureș — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Emilian Oltean într-o cauză având ca obiect repararea prejudiciului cauzat de aplicarea art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.

22. Prin Încheierea din 5 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 212/103/2023, Tribunalul Neamț — Secția I civilă și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Tatiana Lăcătușu într-o cauză având ca obiect restituirea sumelor stabilite conform Legii nr. 223/2015 și care au fost diminuate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.

23. Prin încheierile din 15 decembrie 2023, 8 februarie 2024, 4 aprilie 2024, 12 iunie 2024, 20 iunie 2024, 5 iunie 2024, 22 martie 2024, 11 iulie 2024, 6 iunie 2024, 4 ianuarie 2024, 8 octombrie 2024, 13 decembrie 2024, 28 ianuarie 2025, 29 ianuarie 2024, 28 ianuarie 2025, 27 februarie 2024, 8 octombrie 2024, 3 decembrie 2024 și 5 noiembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 4.235/2/2023, nr. 256/122/2023*, nr. 5.785/3/2023*, nr. 278/122/2023*, nr. 2/2/2024, nr. 661/122/2023, nr.261/116/2023, nr. 262/122/2023, nr. 267/122/2023, nr. 1.504/2/2023*, nr. 4.734/3/2023, nr. 1.161/2/2023, nr. 1.506/2/2023, nr. 1.088/2/2023, nr.309/122/2023*, nr. 3.105/2/2024*, nr. 269/122/2023*, nr. 274/122/2023*, nr. 397/122/2023, nr. 250/122/2023*, nr. 451/122/2023* și nr. 5.482/3/2023, Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepție ridicată de Radu Marin, de Ionel Drăgănescu, de Gheorghe Burghelia, de Mărioara Militaru, de Marcel Mihai Stancu, de Ilie Ghiulea, de Marian Stoica, de Dinu Dumitru, de Mirel Niculae, de Dan Seracu, de Constantin Croitoru, de Viorel Văduva, de Maria Magdalena Seracu, de Ștefan Iancu, de Costel Ghidănac, de Valeriu Radu, de Niculae Ghiță, de Corneliu Ștefan Ionescu, de Gheorghe Gurban, de Mariea Breazu, de Gheorghe Petcu și de Lazăr Chiriac în cauze având ca obiect restituirea sumelor din pensia stabilită conform Legii nr. 223/2015 și care au fost diminuate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.

24. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia formulează critici de neconstituționalitate extrinsecă, prin care susțin, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată fără avizul Consiliului Legislativ, care a fost solicitat doar ulterior de către Guvern. Din acest motiv, apreciază autorii excepției, s-au încălcat prevederile art. 79 alin. (1) din Constituție, ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, ale art. 24 alin. (2) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, și ale art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În susținerea acestei argumentări se invocă deciziile Curții Constituționale nr. 140 din 13 martie 2019, nr. 221 din 2 iunie 2020 și nr. 229 din 2 iunie 2020, prin care s-a statuat că, pentru a nu se compromite rolul Consiliului Legislativ, avizul acestuia trebuie solicitat anterior adoptării ordonanței de urgență a Guvernului.

25. Se mai susține că Guvernul nu are rol de legiuitor, acest rol fiindu-i atribuit pe termen limitat prin legea de abilitare emisă de Parlament. Guvernul a adoptat ordonanțele de urgență criticate cu încălcarea exigențelor stabilite de art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, întrucât nu a indicat situația extraordinară care a stat la baza emiterii acesteia, nu a motivat corespunzător urgența acestei reglementări și a afectat nejustificat drepturile la pensie ale cadrelor militare trecute în rezervă. Astfel, inechitatea la care face referire Guvernul în preambulul actului normativ ar fi trebuit remediată nu prin adoptarea măsurii criticate, ci prin creșterea tuturor celorlalte pensii. În plus, justificarea măsurii criticate prin raportare la egalitatea de tratament dintre pensiile de serviciu și cele din sistemul de asigurări sociale nu este legitimă, având în vedere că, obiectiv, cele două categorii de pensionari se află în situații diferite, întrucât pensiile lor sunt plătite de la bugetul de stat și, respectiv, bugetul asigurărilor sociale de stat. În sprijinul acestui raționament este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000 privind tratamentul juridic al pensiilor de serviciu ale magistraților și ale militarilor.

26. De asemenea, autorii excepției au formulat și critici de neconstituționalitate intrinsecă, prin care apreciază că titularii pensiilor de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt discriminați față de alți titulari ai unor asemenea pensii, cum sunt magistrații sau personalul militar pensionat anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, ale căror pensii nu sunt limitate la un anumit plafon. De asemenea, prin anularea actualizării pensiilor odată cu creșterea salariilor militarilor activi, se mențin diferențele dintre pensii, în funcție de anul ieșirii la pensie, ajungându-se la inechități, pe care actualizarea le-ar fi nivelat în timp.

27. Totodată, dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care abrogă implicit prevederile art. 11 din Legea nr. 223/2015, afectează dreptul fundamental la pensie, dreptul de proprietate și determină încălcarea principiilor predictibilității, stabilității și speranței legitime, care vizează stabilitatea și durabilitatea raporturilor juridice, precum și seriozitatea organelor legislative ale statului.

28. În susținerea criticilor de neconstituționalitate formulate se mai invocă și deciziile Curții Constituționale nr. 255 din 11 mai 2005, nr. 20 din 21 ianuarie 2020 și nr. 50 din 15 februarie 2022.

29. Tribunalul Covasna — Secția civilă, Tribunalul Olt — Secția I civilă — Completul specializat conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Arad — Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Neamț — Secția I civilă și de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Bacău — Secția I civilă și Tribunalul Iași — Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a ordonanței de urgență, în ansamblul ei, arată că instanța de contencios constituțional urmează să se pronunțe cu privire la respectarea normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea acestui act normativ.

30. Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 1.762D/2024, nr. 2.387D/2024, nr. 2.516D/2024, nr. 3.735D/2024, nr. 470D/2025, Curtea de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Harghita — Secția civilă, Curtea de Apel Târgu Mureș — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, prin raportare la criticile de neconstituționalitate extrinsecă invocate, dar și la jurisprudența anterioară a Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 50 din 15 februarie 2022 și nr. 95 din 1 martie 2018.

Lipsa avizului Consiliului Legislativ în procedura de emitere a ordonanței Guvernului poate reprezenta un viciu de constituționalitate din perspectiva art. 79 raportat la art. 1 alin. (5) din Constituție.

31. Tribunalul Covasna — Secția civilă, în dosarele nr. 1.038D/2023, nr. 1.039D/2023 și nr. 1.040D/2023, Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Bacău — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 1.761D/2024, nr. 2.227D/2024, nr. 2.492D/2024, nr. 2.842D/2024, nr. 3.407D/2024, nr. 3.927D/2024, nr. 84D/2025, nr. 460D/2025, nr. 471D/2025, nr. 609D/2025, 1.203D/2025, nr. 1.204D/2025, nr. 1.205D/2025, nr. 1.326D/2025, nr. 3.848D/2025, nr. 322D/2024, nr. 1.100D/2024, nr. 1.279D/2024, nr. 2.881D/2024, nu și-au exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. De asemenea, Curtea de Apel Iași — Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că verificarea în concret a modului în care s-a cerut și obținut sau nu avizul Consiliului Legislativ în cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 intră în competența exclusivă a Curții Constituționale.

32. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

33. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. C U R T E A, examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile scrise depuse, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

34. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

35. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivelor actelor de sesizare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul ei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și cele ale art. VII pct. 2 și 3 din aceeași ordonanță de urgență, ale art. 84 pct. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, precum și „dispozitivul Deciziei nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în raport cu prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu sintagma fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei”. Referitor la excepția de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 3.492D/2023, din analiza notelor autorului excepției, se reține că acesta critică, în realitate, doar art. 84 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Prin urmare, având în vedere notele autorilor excepției depuse în motivarea criticilor de neconstituționalitate formulate, obiect al excepției îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, dispozițiile art. VII din această ordonanță de urgență, dispozițiile art. 84 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, precum și „prevederile dispozitivului Deciziei nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în raport cu prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu sintagma fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei”. Dispozițiile criticate în mod punctual prevăd: — art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) și m), cu următorul cuprins: «l) solda/salariu lunar net — solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare;

m) pensia netă — pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.»

2. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: «Art. 59. — Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.»

3. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: «Art. 60 — La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.»”; — art. 84 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 59 va avea următorul cuprins: «Art. 59. — (1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică.

(2) Cuantumul pensiilor militare de stat nu se indexează dacă rata medie anuală a inflației menționată la alin. (1) înregistrează valori negative.»

2. Articolul 60 va avea următorul cuprins: «Art. 60. — (1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.

(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare.

(4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.»”

36. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind nivelul de trai, astfel cum acestea se interpretează — în temeiul art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului — și prin prisma exigențelor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 privind protecția proprietății din Primul protocol adițional la Convenție, precum și ale art. 12 privind dreptul la securitate socială din Carta socială europeană. De asemenea, se invocă art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 alin. (2) privind contribuțiile financiare, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul Legislativ, art. 115 alin. (4) și (6) privind delegarea legislativă, art. 135 alin. (2) lit. f) privind economia, art. 139 alin. (1) referitor la impozite, taxe și alte contribuții și art. 147 alin. (4) referitor la deciziile Curții Constituționale.

37. Examinând excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, a dispozițiilor art. VII din această ordonanță de urgență și ale art. 84 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Curtea constată că acestea au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare, iar prin mai multe decizii a decis respingerea, ca neîntemeiate, a excepțiilor de neconstituționalitate.

În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 686 din 17 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 8 august 2025, Decizia nr. 395 din 17 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 22 ianuarie 2025, Decizia nr. 203 din 9 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 23 august 2024, Decizia nr. 138 din 19 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 10 iunie 2024, Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022.

38. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

39. Referitor la excepția de neconstituționalitate a „prevederilor dispozitivului Deciziei nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în raport cu prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu sintagma fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei”, ce formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 809D/2023, Curtea reține că, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, pensionarii militari decorați cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curții de Apel București cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 108, coroborate cu cele ale art. 28 și art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la sporul pentru contribuția la Fondul de pensie suplimentară, în sensul că acesta intră în baza de calcul al pensiei, fiind, prin urmare, supus plafonării prevăzute de art. 30 din aceeași lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel că trebuie adăugat la cuantumul acesteia.”

40. Curtea reține că, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională asigură controlul constituționalității legilor, a tratatelor internaționale, a regulamentelor Parlamentului și a ordonanțelor Guvernului”, iar, potrivit art. 29 alin. (1), „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță […]”. Ca atare, nu intră în competența Curții, astfel cum este aceasta prevăzută de Constituție și de prevederile legii sale de organizare și funcționare, controlul de constituționalitate al deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii cu care este învestită (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 778 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

41. Astfel fiind, excepția de neconstituționalitate a „prevederilor dispozitivului Deciziei nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în raport cu prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu sintagma fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei” urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

42. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.–d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă În numele legii D E C I D E:

1. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Veres Geza, de Valentin-Vasile Banciu, Cristian Aionesei, Vasile Chirvase, Eugen Deaconu și Remo Călianu în dosarele nr. 1.028/119/2021, nr. 1.200/119/2021, nr. 1.349/119/2021, nr. 210/119/2023, nr. 193/119/2023 și nr. 211/119/2023 ale Tribunalului Covasna — Secția civilă, de Cristinel Rotaru, de Gheorghe Mazdrag, de Sidorel Ungureanu și de Maria Todirașcu în dosarele nr. 1.113/99/2021, nr. 2.043/99/2020, nr. 4.691/99/2020 și nr. 4.741/99/2022 ale Tribunalului Iași — Secția I civilă, de Vasile Ionuț Zaharia în Dosarul nr. 2.571/99/2020* al Curții de Apel Iași — Secția litigii de muncă și asigurări sociale, de Cătălin Alin Uscatu și de Vasile Leonte în dosarele nr. 1.979/110/2020 și nr. 421/103/2023 ale Curții de Apel Bacău — Secția I civilă și de Vasile Docan în Dosarul nr. 755/32/2022 al Curții de Apel Bacău — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Costel Știrbu în Dosarul nr. 1.076/63/2023 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Marian Patrichi în Dosarul nr. 173/104/2023 al Tribunalului Olt — Secția I civilă — Complet specializat conflicte de muncă și asigurări sociale, de Sorin Ovidiu Nour și Petru Sabo în dosarele nr. 760/108/2023 și nr. 671/108/2023 ale Tribunalului Arad — Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, de Dumitru Drugă, Vasilica Gogan și Ion Răducan în dosarele nr. 286/54/2023, nr. 271/54/2023 și nr. 303/54/2023 ale Curții de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național Pro Lex în numele membrilor George Bratu, Eugen Caraivan și Săndel Goliță, de Mihai Badea și alții, de Ovidiu Dumitrescu, de Mihai Sorin Brînduș, de Marcel-Liviu Tănăsie, de Mariana Vanina Miclea, de Bogdan-Augustin Dumitrescu, de Mirela-Daniela Neguț, de Dacia Netcu, de Florin Codău, de Elena Lefter, de Teodor Augustin Grîu, de Stelian Raicu, de Maria Neagu, de Mihai Anichitoae și Adrian-Dan Scurtu, de Gabriel Bularda, de Angela Bărbulescu în dosarele nr. 5.863/3/2023, nr. 5.438/3/2023, nr. 5.432/3/2023, nr. 5.624/3/2023, nr. 5.211/3/2023*, nr. 6.018/3/2023*, nr. 4.813/300/2023, nr. 12.210/3/2023, nr. 7.980/3/2023*, nr. 5.523/3/2023*, nr. 6.078/3/2023*, nr. 7.843/299/2023, nr. 212/59/2023, nr. 5.628/3/2023, nr. 4.901/3/2023*, nr. 7.104/3/2023*, nr. 6.076/3/2023*, nr. 34.154/3/2023 și nr. 19.983/3/2023* ale Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Marian Dobrică, de Emil Dinel, de Mircea Pulpea, de Cornel Sava, de Gherasim Decu, de Radu Tudorache, de Ecaterina Gavrilescu, de Georgică Nemțeanu, de Rooby-Răzvan Ceaușu și Viorel Cotea, de Marius Emilian Vințeanu, de Petrișor Augustin Bratu, de Răduș Patentașu, de Paul Chiriac, de Adrian Bîrca, de Florin Sandu, de Elena Lefter, de Iuliana Barbu și de Liviu Buzică în dosarele nr. 633/2/2023, nr. 872/122/2023, nr. 5.886/3/2023, nr. 335/122/2023, nr. 410/122/2023, nr. 4.233/2/2023, nr. 11.114/3/2023, nr. 5.729/3/2023*, nr. 5.896/3/2023, nr. 5.730/3/2023**, nr. 257/122/2023, nr. 343/122/2023, nr. 6.509/3/2023*, nr. 17.558/3/2023**, nr. 510/122/2023, nr. 7.833/2/2024, nr. 443/93/2023* și nr. 281/122/2023* ale Curții de Apel București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Ioan Vînaga și de Traian Magdalina în dosarele nr. 276/96/2023 și nr. 250/96/2023 ale Tribunalului Harghita — Secția civilă, de Emilian Oltean în Dosarul nr. 52/43/2023 al Curții de Apel Târgu Mureș — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Tatiana Lăcătușu în Dosarul nr. 212/103/2023 al Tribunalului Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ și fiscal, de Radu Marin, de Ionel Drăgănescu, de Gheorghe Burghelia, de Mărioara Militaru, de Marcel Mihai Stancu, de Ilie Ghiulea, de Marian Stoica, de Dinu Dumitru, de Mirel Niculae, de Dan Seracu, de Constantin Croitoru, de Viorel Văduva, de Maria Magdalena Seracu, de Ștefan Iancu, de Costel Ghidănac, de Valeriu Radu, de Niculae Ghiță, de Corneliu Ștefan Ionescu, de Gheorghe Gurban, de Mariea Breazu, de Gheorghe Petcu și de Lazăr Chiriac în dosarele nr. 4.235/2/2023, nr. 256/122/2023*, nr. 5.785/3/2023*, nr. 278/122/2023*, nr. 2/2/2024, nr. 661/122/2023, nr. 261/116/2023, nr. 262/122/2023, nr. 267/122/2023, nr. 1.504/2/2023*, nr. 4.734/3/2023, nr. 1.161/2/2023, nr. 1.506/2/2023, nr. 1.088/2/2023, nr. 309/122/2023*, nr. 3.105/2/2024*, nr. 269/122/2023*, nr. 274/122/2023*, nr. 397/122/2023, nr. 250/122/2023*, nr. 451/122/2023* și nr. 5.482/3/2023 ale Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, dispozițiile art. VII din această ordonanță de urgență, precum și dispozițiile art. 84 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

2. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a „prevederilor dispozitivului Deciziei nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în raport cu prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu sintagma fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei”, excepție ridicată de Cătălin Alin Uscatu în Dosarul nr. 1.979/110/2020 al Curții de Apel Bacău — Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Covasna — Secția civilă, Tribunalului Olt — Secția I civilă — Completul specializat conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Arad – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Neamț — Secția I civilă și de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Iași — Secția I civilă, Curții de Apel Iași — Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Bacău — Secția I civilă, Curții de Apel Bacău — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Harghita — Secția civilă, Curții de Apel Târgu Mureș — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 20 ianuarie 2026. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 21 august 2026, paginile 2-9.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.